"S-a tot vorbit de vânzarea pământului la străini. Vreau să vă transmit un mesaj foarte clar: nici eu nu îmi doresc ca pământul să fie vândut la străini, îmi doresc ca pământul să fie utilizat de comunitățile locale, pentru că e o resursă pe care greu o poți obține din altă parte. Dacă o pierdeți, cu greu puteți s-o mai obțineți înapoi. Însă, oricâte legi am da noi la nivel național pentru a legifera vânzarea pământului către străini, nu pot aceste legi să înlocuiască dorința dumneavoastră, a proprietarilor, de a vinde sau nu pământul, de a-l vinde sau a-l valorifica la nivel local".
Sună frumos cuvintele premierului Dacian Cioloș. Și, mai ales, clar. Le-am auzit rostite și de alții, dar nu așa. Sloganul cu "nu ne vindem țara" a făcut carieră, imediat ce România pornise să facă, în 1990, primii săi pași, timizi, spre capitalism. Sensul era însă altul: "Nu ne vindem țara, ca s-o furăm noi". Ceea ce s-a și întâmplat. Problema, însă, a rămas. Mai cu seamă după aderarea la Uniunea Europeană, chestiunea înstrăinării bunurilor naționale, de la vechile fabrici până la resursele naturale și terenurile agricole, a devenit o temă de dialog aprins.
Premierul are dreptate: legile nu pot face prea multe în acest sens, căci terenurile s-au înstrăinat, prin intermediari români, încă dinainte ca reglementările inspirate de Bruxelles să devină mai permisive. Dar vorba e vorbă, iar fapta e faptă. Iar aici, spre deosebire de predecesorii săi, inginerul horticultor Dacian Cioloș, fost comisar european pe Agricultură, chiar vine cu niște măsuri concrete. Le-a prezentat luni, pe 21 martie, într-o întâlnire cu fermierii din județul Alba. Este vorba despre un pachet de măsuri care va crește exponențial numărul micilor fermieri care pot lua bani europeni. E vorba despre scăderea la jumătate a indicelui de productivitate necesar pentru cei care solicită bani UE, eliminarea unor acte birocratice, precum și anularea obligativității de deținere a unei suprafețe agricole compacte.
Cercetări academice foarte serioase, citate de Guvernul Cioloș, demonstrează că fermele foarte mari nu răspund nevoilor sociale, zonele cu cele mai mari ferme din România fiind și zonele cele mai atinse de sărăcie (Vaslui, Brăila, Ialomița, Călărași). În plus, spune premierul, în momentul de față, doar 3% dintre țăranii români pot lua fonduri europene, din cauza pragului înalt de productivitate cerut de formularele de finanțare. Planul guvernului se adresează tocmai gospodăriilor mijlocii. În jur de 400.000 de ferme ar putea beneficia de fonduri UE după aplicarea noului plan, față de 60.000, în prezent. Banii de la UE ar însemna circa 15.000 de euro sprijin pentru o fermă și între 50.000 și 70.000 de euro pentru deschiderea unei afaceri ne-agricole în zona rurală (activități de producție, servicii medicale, sanitar-veterinare și agroturism etc.), bani pentru care nu e nevoie de cofinanțare.
Dacă planul lansat de Dacian Cioloș va funcționa, iar fermele mici vor deveni mai productive, unul dintre efecte va fi, spun specialiștii, tocmai scăderea tendinței de vânzare a micilor terenuri agricole. Iată, deci, că se poate să-ți aperi "pământul", și fără sloganuri și legi xenofobe!