De regulă, virușii sunt văzuți drept invadatori ai organismului, care pare a fi extrem de vulnerabil la boli virale cum ar fi gripa, herpesul, HIV sau, mai nou, temutul Zika. O descoperire făcută de americanii de la Universitatea din Utah arată însă o realitate cu totul diferită: mai mult de 8% din ADN-ul fiecăruia dintre noi este compus din... viruși. Cum e posibil? Pur și simplu, în zecile de mii de ani de evoluție, organismul uman a învins speciile de viruși cu care a avut de-a face și le-a făcut prizoniere, înglobându-le în propriul cod genetic și făcându-le să lucreze pentru el. Încă nu este clar la ce folosește materialul genetic capturat de la viruși, dar cel mai probabil, rolul său este chiar acela de a găsi resursele de vindecare în fața noilor microbi și a noilor boli cu care se confruntă. Această descoperire arată fără dubiu că, atunci când este activat și reglat corespunzător, sistemul nostru imunitar are resursele de a învinge orice boală infecțioasă, medicamentele fiind doar un adjuvant.
Inima frântă - o realitate medicală
Aproximativ 2% dintre cazurile de infarct au ca principală cauză nu colesterolul, hipertensiunea sau excesul de efort, ci durerea sufletească. Medici din Elveția și Japonia au constatat, după studii care au durat aproape un deceniu, că decesul unui prieten sau al unei rude, decepțiile în relațiile sentimentale sau șocurile produse de certuri pot fi mortale. Așadar, expresia am inima frântă nu este doar o figură de stil, ci - în cazul persoanelor sensibile - chiar are un corespondent fizic. Cele mai vulnerabile la boala inimii frânte sunt femeile, care reprezintă 95% din victime, bărbații reprezentând un procent de doar 5% din cazuri. Suntem cei mai vulnerabili, după vârsta de 50 de ani, la infarctul produs de decepțiile sentimentale, dar există cazuri rare de persoane de 30 sau chiar 20 de ani, care s-au confruntat cu acest fenomen. Așadar, protejați-vă și însănătoșiți-vă nu doar corpul, ci și sentimentele.
Plictiseala este mortală!
Ca și cum nu ar fi fost suficient că suntem atât de vulnerabili la dramele sentimentale, medicii au descoperit că și plictiseala poate ucide. O cercetare făcută pe șapte mii de oameni, vreme de un sfert de veac, a arătat că aceia care se plictisesc frecvent trăiesc considerabil mai puțin decât persoanele care își trăiesc viața cu intensitate. Plictisiții se luptă mai puțin pentru o profesie care să-i pasioneze, se simt împinși adesea să-și caute amuzamentul în fumat sau alcool, iar sportul le repugnă. Așa că nu-i de mirare dacă vor trăi cu până la un deceniu mai puțin decât semenii lor care își găsesc existența zilnică interesantă. Dacă sunteți plictisit, există însă și o veste bună: aveți mult mai multe șanse să fiți creativ, putând găsi idei geniale în domeniul tehnic, științific sau chiar în afaceri. Multe invenții din domeniul informaticii, de exemplu, au avut ca sursă un creier inteligent, dar plictisit, care a simțit nevoia și a reușit să creeze ceva cu totul nou, pentru a ieși din această stare.
Beți zilnic un pahar cu apă în plus!
Deși cercetătorii nu încurajează excesul de apă (mai mult de 2-3 litri pe zi dăunează, în condiții normale), se pare că imensa majoritate a oamenilor încă nu se hidratează suficient. Medicii care au recomandat subiecților unei cercetări științifice să bea un pahar de apă în plus, zilnic, au observat efecte uimitoare. După un an de suplimentare a apei, glicemia le-a scăzut cu cinci unități în medie, iar caloriile consumate au fost și ele mai mici cu 1-4%. Toate indiciile au arătat că cei care beau mai multă apă simt nevoia de mai puține dulciuri, își reduc consumul de sare, dar și de grăsimi. Bărbații au mai multă nevoie de un surplus de apă decât femeile, ei reacționâd cel mai bine la consumul a 1-3 pahare de apă în plus pe zi. Atenție, însă, studiul se referă la simpla apă, nu la sucuri, cola, bere sau alte băuturi.
Antidotul obezității - 10.000 de pași pe zi
Într-adevăr, funcționează! Mersul pe jos în ritm ceva mai alert (peste 4 kilometri pe oră) este o rețetă infailibilă de slăbit, cu condiția ca numărul de pași să nu fie mai mic de 10.000, ceea ce ar însemna parcurgerea a 6-7 kilometri în fiecare zi. Nu vă așteptați, însă, la scăderi spectaculoase și instantanee ale greutății. De fapt, ritmul de scădere a țesutului gras în exces este undeva între 250 și 500 de grame într-o săptămână - foarte departe de promisiunile făcute în reclamele la produsele de slăbit, care avansează cifre și de zece ori mai mari. Atât doar, că mersul pe jos chiar funcționează, iar scăderile în greutate sunt foarte bine documentate științific, în cazul acestei forme de efort fizic. Și, deși pare puțin să slăbim 1-2 kilograme pe lună, fiind vorba de un tratament care poate fi făcut fără niciun risc toată viața, scăderile în greutate sunt în realitate foarte mari. Într-un an în care mergem zilnic pe jos o oră - o oră și jumătate, vom slăbi 12-24 de kilograme, ceea ce este impresionant. Aceasta, mai ales că slăbitul este 100% natural, fără niciun risc pentru sănătate, ba cu beneficii conexe, cum ar fi scăderea colesterolului și a grăsimilor din sânge, întărirea musculaturii, creșterea imunității, menținerea sănătății creierului etc. Trebuie știut însă că, pentru un organism sedentar, un marș de 60-90 de minute zilnic este solicitant, mai ales în primele luni. Așa că nu trebuie să vă descurajeze dacă la început vă simțiți slăbiți, dacă vă confruntați cu stări de somnolență sau cu accese de demobilizare, pesimism. Aceste simptome vor dispărea și vor apărea în loc un tonus psihic ridicat, o putere de muncă mult mărită și un optimism... incurabil.
Computerul - cel mai eficient medicament contra Alzheimer-ului
Incredibil, dar adevărat: folosirea calculatorului pentru socializare, informare și agrement ajută cel mai mult creierul să-și păstre capacitatea de memorare, dar și atenția sau discernământul. Trebuie știut, totuși, că aceste efecte nu apar la adolescenții sau adulții dependenți de Internet (unde efectul este invers), ci la cei de vârsta a treia. Persoanele trecute de 70-80 de ani, care învață să folosească un calculator, sunt cele mai ferite de alterarea funcțiilor creierului care apare în maladia Alzheimer. Cercetătorii pun acest surprinzător efect terapeutic al calculatorului în legătură cu activarea puternică în creier a unor zone care țin de învățare. Însă aceasta nu este totul: bătrânii care știu să folosească un calculator sunt și mai fericiți. Într-o perioadă a vieții când, de regulă, se simt tot mai excluși din societate, iar relaționarea cu cei dragi este tot mai sporadică, ei descoperă un univers nou de comunicare, putând contacta prieteni de la mari distanțe și umplând vidul lăsat de pierderea celor dragi cu noi cunoștințe.