Putem compara semnul Berbecului cu o locomotivă puternică, ce intră cu viteză în gară, trăgând după sine celelalte unsprezece semne zodiacale, pe post de vagoane. Asta face Berbecul: croiește drumul, dă direcția. Este o necesitate a lui să fie erou, să se avânte cu capul înainte. Nu degeaba e capul guvernat de Berbec! E vorba de făcut ceva ce n-a mai făcut nimeni înainte? Berbecul răspunde primul la provocare. Alege să-și pună la încercare forța, resursele. Dar dacă cineva încearcă să-i impună să facă același lucru, Berbecul refuză revoltat. El răspunde chemării unei autorități mai înalte pe care o simte activă în interiorul său. De aceea se spune să Berbecii sunt adesea instrumente ale destinului. Și este firesc să fie așa, căci sufletul Berbecului are puritatea începutului, în lipsa căreia forțele superioare nu pot interveni. Puritatea nu este însă de ajuns pentru ca aceste forțe să îi îndrepte destinul înspre statutul de erou la care aspiră. Pentru ca asta să se întâmple, Berbecul trebuie să învețe să facă distincția între impulsivitate și intuiție. Cum să facă asta? Este destul de simplu. Dacă puternica energie marțiană se face simțită puțin deasupra zonei ombilicului, este cel mai probabil vorba despre intuiție. Dacă se face simțită sub ombilic, impulsul este cel ce-și spune cuvântul. Odată făcută această distincție (mai sunt și alte moduri de-a sesiza diferența), Berbecul poate aspira deja la statutul de erou sau comandant de oști.
Berbecul a tot fost asociat cu forța fizică și cu războiul, dar mai rar cu forța psihologică și inteligența, care, fără doar și poate, îl caracterizează. Acestea își fac pregnant simțită prezența în personalitatea Berbecului, odată ce a învățat să distingă impulsivitatea de intuiție. Să ne gândim ce presupune un război clasic: în primul rând, prezență de spirit, căci un război nu este un meci de fotbal care se joacă după niște reguli precise, în prezența unor arbitri și a publicului. În confruntările armate, orice se poate întâmpla. De aceea, un comandant de oști trebuie să fie pregătit să observe imediat orice mișcare a adversarului. În această situație, Berbecul-comandant-de-oști trebuie să ia o decizie. Pe loc, pentru că în iureșul luptei nu are cum să convoace o ședință, pe parcursul căreia să-și dea cu părerea, în tihnă, bând cafele, toți ofițerii de stat major. Atunci i se vede inteligența, o inteligență ascuțită și de o mare limpezime, care explică de ce Berbecul ia decizii strălucite, în condiții de stres maxim. Un Berbec care nu este solicitat la adevărata sa valoare poate să-și rateze potențialul. Structurile mai fragile trebuie obișnuite treptat cu vicisitudinile vieții, dar Berbecul nu face parte dintre ele. Obstacolele nu fac decât să-i întărească voința de-a învinge. Ajunge să ne gândim la Vincent van Gogh, categorisit de profesorii săi de pictură drept antitalent, dar care nu s-a lăsat descurajat și a lucrat încontinuu, până când pânzele sale au devenit un punct de referință în pictura modernă. Există un singur tip de confruntare căreia Berbecul nu-i poate face față: cea cu necinstea, minciuna, înșelătoria. În fața acestora este vulnerabil, căci ele sunt întru totul străine naturii sale. Cu acestea nu știe cum să se confrunte. Armele sale sunt franchețea și sinceritatea. Da, acestea pot deranja de multe ori, căci tactul nu-i dă pe Berbeci afară din casă, iar dacă încearcă cumva să se prefacă, nu reușesc să păcălească pe nimeni.
Ca toate semnele de foc, Berbecul este, în primul rând, preocupat de sine, de viața sa, de problemele sale. Însă dacă acolo situația este sub control (și, de cele mai multe ori, este) își va îndrepta cu bucurie atenția către cei care au nevoie de ajutor. Singurul lucru pe care-l așteaptă în schimb este puțină admirație. Pentru că merită.
Bărbatul Berbec
Atrage cu ușurință atenția prin ținuta sa dreaptă, trăsăturile limpezi, clar desenate. Capul poate fi ușor avântat înainte, ca și când s-ar pregăti să înfrunte pe cineva. Privirea este deschisă și prietenoasă. Marte îl face să emane un aer de forță (chiar dacă are 1,60m și 57 de kg). Nimic nu este efeminat la Berbec, oricât de armonios ar fi construit. Este, desigur, un cuceritor, ceea ce e lesne de înțeles, deoarece însuși Giovanni Casanova s-a născut sub semnul Berbecului. Evident, asta nu înseamnă că fiecare Berbec este un Casanova. Cine-i cunoaște biografia știe că, la un moment dat, a vrut să se însoare, îndrăgostindu-se fulgerător de o tânără care a răspuns pe loc sentimentelor sale. Tocmai această lipsă de rezervă (unii ar spune de pudoare) i s-a părut lui Casanova atât de irezistibilă, încât a decis pe loc să se căsătorească. Fata, sfătuită probabil de familie, și-a schimbat însă comportamentul și a început să facă toate figurile pe care Casanova le cunoștea pe de rost. N-a reușit s-o facă să-și revină la naturalețea inițială și atunci a renunțat la singura tentativă din viața lui (și încă una foarte sinceră) de-a se dedica unei singure femei. O spune el însuși, în memoriile sale. Bineînțeles, Casanova este un caz extrem. A cuceri înseamnă pentru numeroși Berbeci a determina femeile să se uite la ei cu admirație. Să facă acte de vitejie, ca să primească batista domniței drept răsplată. În general, însă, putem distinge două tipuri. Primul tip ar putea fi caracterizat prin expresia "monogam în serie". Se îndrăgostește cu sinceritate, trăiește cu tot avântul marțian acea pasiune, până când nu mai rămâne nimic. Și tot așa. Nu e genul care minte și înșeală. Tipologia numărul doi este mai subtilă. Își încearcă întâi puterile asupra sexului frumos, și după ce s-a convins de propria sa valoare (modestia nu prea îl caracterizează, bunul simț, da), așteaptă persoana potrivită. Poate să facă acest lucru conștient sau inconștient. În perioada de așteptare, va fi onest cu privire la faptul că nu dorește să se implice într-o relație. Dar indiferent de tipologie, Berbecul, odată căsătorit, e un familist onorabil, mândru de familia sa. Își va asuma cu bărbăție rolul de cap al familiei (că doar zodia Berbecului guvernează capul) și nu va uita să facă acele gesturi romantice care să mențină vie comunicarea afectivă în cuplu. Excepțiile sunt puține. Pentru a-i menține vie dragostea, partenera trebuie, evident, să-i arate acea admirație de care are nevoie orice semn de foc, dar să nu se arate niciodată cucerită pe de-a-ntregul.
Femeia Berbec
Poate fi oricât de delicată, de fin pusă la punct și de minionă - nu vă lăsați păcăliți! În dosul acestei apariții suave se ascunde o forță. Primul lucru care o trădează este viteza și precizia mișcărilor. Acestea, cuplate cu energia și vitalitatea pe care le degajă, o pot face o dansatoare expresivă, dar rareori o balerină. Privirile languroase și vocea șoptită nu fac parte din arsenalul ei de seducție. De fapt, noțiunea de a seduce un bărbat i se pare enervantă. Nu uitați de Marte, care face și din femeile zodiei niște cuceritoare. Un exemplu ilustrativ din literatură pentru femeia Berbec este Scarlett O'Hara, din "Pe aripile vântului", roman care a stat și la baza celebrului film cu același nume. O vedem acționând cu hotărâre, pentru a da gata orice bărbat de care are nevoie, pentru a-și rezolva problemele într-o lume în care femeile nu aveau multe alternative de a se afirma. Toate încercările prin care a trecut le-a depășit cu un curaj pe care mulți bărbați s-ar fi mândrit să-l aibă. Dar dincolo de această fantastică forță de a supraviețui și de a-i ajuta și pe cei dragi în acest proces, Scarlett rămâne sufletește neatinsă de o iubire reală. Ea și-a creat o imagine idealizată a unui bărbat cu care nu s-ar fi potrivit nicicând - Ashley, ignorând cu desăvârșire sentimentele pe care le nutrea față de cel de-al treilea soț al ei, Rhett Butler. O serie de evenimente șocante o fac să descopere că e legată de el la un nivel extrem de profund, dar mândria (o altă trăsătură caracteristică zodiei) o împiedică să-și recunoască sentimentele la timp pentru a salva mariajul. Aceasta este problema de fond a multor femei născute în Berbec. Nevoia de ideal, de perfecțiune, determină adesea femeia Berbec să nu observe calitățile unui partener cu adevărat potrivit, care îi este la îndemână și, probabil, o adoră. Acest "sindrom Scarlett" poate face diferența dintre o viață de cuplu fericită și echilibrată și alergatul după o perfecțiune iluzorie. De multe ori, femeia Berbec alege să se îndrăgostească "din cap" de cineva cu o fire mai liniștită, mai închisă sau mai rezervată, pe care o poate idealiza, dar nu o poate înțelege. Atunci poate să-și satisfacă nevoia de a fi veșnic cuceritoare, alergând după un ideal pe care tot ea l-a inventat. În realitate, are nevoie de cineva la fel de dinamic și de întreprinzător ca ea.
Copilul Berbec
Părinții care nu sunt în formă au un substitut în persoana bulgărului de energie care nu stă o clipă locului. Micuțul Berbec nu are noțiunea de teamă, motiv pentru care se aventurează în cele mai bizare locuri. Poate ajunge, cât mama stă aplecată asupra pachetului de scutece, tocmai pe dulap, de unde chicotește vesel. Mama probabil că nu va chicoti la fel de vesel, ci se va speria, pentru că nici prin cap nu i-a trecut vreodată că un copil de un an se poate cățăra pe dulap. Poate și să cadă de acolo, nicio problemă, va plânge un minut, se va alege probabil cu un semn (evident, în zona capului), dar asta nu este o garanție că nu va escalada din nou dulapul, odată scăpat de sub ochiul vigilent al părinților. De această dată e puțin probabil să mai cadă. Dacă se întâmplă, totuși, va învăța lecția și nu va mai repeta încercarea, pentru că e curajos, dar nicidecum prost. Nu vă închipuiți însă că renunță la această încercare. Așteaptă doar până se face un pic mai mare, când sigur va reuși.
Nevoia de acțiune fizică este mai mare la copiii din Berbec decât la alții, de aceea le priește foarte mult sportul. Mulți copii din Berbec au aptitudini fizice deosebite, și cu cât sunt descoperite mai devreme, cu atât au șanse mai mari să se dezvolte și să devină adevărați campioni.
La școală, inteligența ascuțită, dublată de intuiție, poate să-i facă să se plictisească, până când ajung și ceilalți să priceapă,eea ce ei au înțeles încă de la primele două propoziții. Un Berbec căruia i se cere să stea liniștit și care se mai și plictisește e o bombă cu ceas. Nu trece mult și face o năzbâtie. Poznele nu sunt făcute cu rea intenție, este, pur și simplu, vorba despre un exces de energie, pe care micuțul Berbec nu-l poate ține sub control. Trebuie învățat de mic să fie disciplinat cu temele, altfel există riscul să le expedieze în câteva minute și sub ochii profesorilor să ajungă o treabă făcută de mântuială, plină de greșeli, care nu reflectă nici pe departe aptitudinile reale ale acestui copil vioi și inteligent.
În relațiile cu ceilalți copii, micul Berbec preia cu lejeritate inițiativa. Dat fiind că are o imaginație vie și o doză mare de entuziasm, ceilalți vor fi încântați să-l urmeze. Problemele pot să apară la pubertate, dacă poziția sa ca lider al grupului este contestată. Atunci există riscul ca energia marțiană să devină atât de puternică, încât tânărul Berbec să se angajeze cu violență în conflicte. Berbecii devin foarte rar agresivi, dacă nu sunt provocați. E adevărat că nu suportă să fie dominați, dar pot fi făcuți să înțeleagă cu ușurință de ce un lucru trebuie făcut, chiar dacă nu le convine. Toți copiii din Berbec se bucură să audă povești despre eroi, pentru că fiecare dintre ei dorește să devină unul, și un asemenea reper le este nu doar util, ci îi ajută și să-și dezvolte imaginația.
Profesii și vocații
Cea mai des pomenită ocupație pentru Berbeci este cea de luptător. Poate începe ca simplu soldat, dar nu va trece multă vreme până când umerii îi vor fi împodobiți de trese de ofițer. Mai este atras și de profesii care îl mențin în afara unui birou, încremenit într-o rutină ce se întinde de la 9 la 5. Poate fi un excelent chirurg sau obstetrician. Chirurg, pentru că mânuiește bisturiul, un fel de armă, și el, în plus, este făcut din fier, metalul asociat cu această zodie. Obstetrician, pentru că fiind prima zodie din cercul celor douăsprezece, reprezintă nou-născutul. Obstetricianul Berbec înțelege în mod natural care sunt complicațiile ce pot surveni pe parcursul unei nașteri și știe să intervină fără întârziere, cu metodele cele mai eficiente. Alți Berbeci dovedesc forța mentalului lor devenind psihiatri. Marte le dă capacitatea să reziste solicitărilor pe care le presupune tratarea unui pacient suferind de o boală mentală și forța de a interveni salutar în momentele de criză. Mulți Berbeci se remarcă pe scena artistică, unde îi ajută amestecul fericit între expresivitate și imaginație. Nimic din ceea ce vor crea nu va fi mediocru. Simțul întreprinzător îi face oameni de afaceri cu idei îndrăznețe, dar trebuie să aibă grijă să nu cedeze apetenței pentru risc.
Dacă e să tragem o concluzie, trebuie să spunem că Berbecul nu e croit pentru un număr restrâns de meserii. El are nevoie să ajungă în față - vă amintiți de locomotiva ce pune în mișcare trenul celorlalte 11 zodii? Se pot reinventa de mai multe ori în timpul vieții lor profesionale, reușind de fiecare dată, uneori spre propria lor surprindere.
Șeful Berbec
Existența unui angajat al unui șef Berbec poate fi derutantă, din pricina vitezei cu care se mișcă. Uneori pare că face lucrurile în grabă, că se pripește, dar - de cele mai multe ori - acțiunile sale se dovedesc a fi bine cumpănite, indiferent cât de rapid se întâmplă. Când e vorba să angajeze pe cineva, de exemplu, parcurge în diagonală CV-ul (pe care probabil că-l vede pentru prima oară), pune câteva întrebări la care așteaptă răspunsuri clare și succinte, și își lasă intuiția să vorbească. Un "Da" înseamnă un vot de încredere, care, de cele mai multe ori, se justifică. În ciuda faptului că șeful Berbec nu stă să-și urmărească angajații (are multe de făcut), observă imediat când unul dintre ei arde gazul de pomană, și dacă nu se repliază după prima mustrare, îi va pune în vedere să-și caute un alt loc de muncă. Este însă la fel de prompt să răsplătească ideile și inițiativa acelor angajați care dau dovadă de implicare. Ascensiunea acestora va fi rapidă și se vor bucura se sprijinul șefului Berbec. Este un șef care nu se teme că va fi înlocuit, nu-i este frică de o competiție sănătoasă (atâta timp cât ea se desfășoară pe față) și care va investi multă energie în formarea celor care îl au ca mentor.
Angajatul Berbec
Numărul angajaților Berbeci este destul de mic, luând în considerare faptul că au în sânge nevoia de-a conduce și că nutresc o revoltă instinctivă față de șefii care nu au curajul decizional și viziunea cu care ei înșiși se nasc. Îi putem găsi în postură de angajați, de regulă, doar pe Berbecii tineri, care sunt încă în căutarea acelui domeniu în care simt că pot să-și dezvolte potențialul și să ajungă să exceleze. Tânărul angajat Berbec trece repede prin mai multe locuri de muncă, de preferință din diverse sectoare, pentru că în momentul în care simte că nu mai are ce învăța într-un post, va trece fără ezitare la altul. Considerentele materiale rareori îl vor ține pe loc, e mai important pentru el să-și cunoască limitele (sau lipsa acestora). După o vreme, aceste experiențe îl vor ajuta să-și facă o imagine corectă despre drumul pe care vrea să-l parcurgă. Se poate mulțumi cu statutul de angajat atâta timp cât nu este limitat de vreo fișă a postului și nu trebuie să dea socoteală nimănui, decât de rezultate. Acestea vor fi de cele mai multe ori impresionante. La fel și pasiunea cu care știe să muncească, dacă funcția îi permite să-și dezvolte liber creativitatea. Într-o asemenea situație, va primi, fără să protesteze, să lucreze peste program (ba chiar va veni singur în weekend, dacă va fi cazul) și nici nu se va plânge, dacă va trebui să se mulțumească (temporar, desigur) cu o plată mai puțin substanțială decât merită. Din păcate, mai există un tip de angajat Berbec, cel veșnic grăbit să ajungă la vârf, nemulțumit de toți și de toate și care, prin ieșirile sale, poate da peste cap o firmă întreagă. Este vorba despre Berbecul care nu a strâns suficientă experiență sau o experiență suficient de bogată, pentru a se lămuri ce-și dorește cu adevărat și ce poate, într-adevăr, să realizeze. Acesta va intra în competiție cu șefii experimentați, ba chiar și în conflict cu ei, creând o atmosferă greu de suportat. Din fericire, odată ce aerul devine irespirabil, își vor da demisia intempestiv, plecând în altă parte.