Tehnologie "la vârf": Turnul Eiffel, sub pecete românească

Redactia
- Dacă vă iese în drum vreun francez care se încruntă că sunteți român (din patria "rromilor"), amintiți-i că turnul Eiffel, trufia Parisului, e fabricat, bucată de bucată, în România, la Reșița -

Puțini sunt cei care știu că simbolul Parisului, celebrul Turn Eiffel, a fost realizat după o tehnologie inventată în România, de ingi­nerul Gheorghe Păn­cu­lescu. După ce-a absolvit cursurile Po­litehnicii din Zürich, inginerul Pănculescu ajunge să lucreze în cadrul companiei Eif­fel, la reco­manda­rea marelui scriitor Vasile Alecsandri. În 1878, el revine în țară, pentru a con­strui calea ferată București-Predeal. În acea perioadă, genialul tehnician inventează un sistem de îmbinare a traverselor de cale ferată, care avea să revoluționeze construcțiile metalice. Astfel, datorită metodei de mon­tare a șinei pe traverse în afara spațiului căii fera­te, Pănculescu a reușit să termine lucrarea concesio­nată în mai puțin de un an, deși termenul de livrare era de aproape cinci ani. (Ce păcat că n-avem un Păncu­lescu și pentru autostrăzi!)

Pănculescu l-a găzduit pe Gustave Eiffel

Impresionat de proiectul inginerului român, Gus­tave Eiffel se deplasează special la Vălenii de Munte, pentru a-l întâlni pe Pănculescu, cel care avea să de­vină inspector general al Căilor Ferate Române. Eiffel a vrut să vadă tehnologia folosită de acesta la monta­rea căii ferate. În 1879, în casa unde se află astăzi Mu­zeul Nicolae Iorga, francezul a fost găzduit de Păncu­lescu decla­rându-se impresionat de geniali­ta­tea inven­ției românești. Aici, Gus­tave Eiffel, care avea să devi­nă celebru, i-a vorbit gazdei despre proiectul său, înăl­țarea unui turn ieșit din comun, la Paris, pentru Expo­ziția universală din 1889. Cei doi au discutat apoi des­pre adap­tarea tehnicii inventate de Pănculescu la con­strucția turnului, folosind subansamble metalice con­fec­ționate la sol și asamblate după aceea, pe măsură ce se înălța lucrarea. Interesant este și faptul că desti­nul celor doi ingineri avea să se încheie în același an, 1922.

Cunoscut în Franța, anonim în România

Profesorul Eugen Stănescu de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie din Vălenii de Munte s-a nu­mărat printre puținii cercetători ai acestui inedit epi­sod. A fost special în Franța, pentru a studia cât de cu­noscut este aportul inginerului român la ridicarea sim­bolului orașului luminii. Cercetând documentele ace­lor vremuri, profesorul a găsit un studiu intitulat "Communication sur les travaux de la tour de 300 m", datat 1887, în care celebrul inginer Alexan­dre Gustave Eiffel precizează că turnul care îi poartă numele nu s-ar fi putut construi dacă nu ar fi aflat de tehnica inovatoare folo­sită de inginerul român Gheor­ghe Păn­culescu, la construcția tronsonului de cale ferată Bu­cu­rești-Predeal. Din păcate, numele românului este mult mai cunos­cut în Franța decât în țara unde s-a năs­cut. Doar la in­sistențele profesorului Stănescu, o școa­lă generală din Vălenii de Munte poartă, de la în­ce­pu­tul acestui an, numele inginerului Pănculescu.
Pe fiecare piesă de metal ce compune turnul Eiffel scrie: "Made în Reschitza - Roumanie".