Dar și bărbații pot dezvolta o candidoză (doar cei circumciși sunt, mai rar, amenințați de ea). Un bărbat infectat cu ciuperci de drojdie nu prezintă de obicei simptome, însă, de fiecare dată când partenera sa este supusă unui tratament și scapă de infecție, el i-o transmite din nou. Infecțiile fungice se pot trata fără niciun fel de dificultate. Dacă, totuși, femeia se confruntă cu ele în mod repetat, este necesar să fie consultat și partenerul ei.
Candidoza e provocată de un grup de ciuperci similare cu drojdiile, numite Candida. În majoritatea cazurilor, agentul patogen este Candida albicans, deși mai există și altele. În organismul fiecărui om viețuiește un anumit număr de colonii microscopice de Candida, ceea ce nu înseamnă că oricine suferă de candidoză. Ciupercile de drojdie trăiesc pe mucoasa bucală, în vagin și în alte locuri ale corpului, unde beneficiază de mediul umed care le este favorabil. Ele creează probleme abia în momentul când încep să se înmulțească peste măsură. O proliferare exagerată a ciupercilor în vagin dă naștere unor simptome neplăcute, cum sunt senzațiile de mâncărime, de arsură și secrețiile vaginale abundente. Dintre celelalte tipuri de candidoze, mai des întâlnite sunt cele orale, cutanate și pulmonare.
Foarte multe femei au primit, măcar o dată, diagnosticul de "candidoză vaginală". Aceasta se întâmplă deosebit de frecvent, în timpul perioadei de graviditate, cauza cea mai probabilă fiind modificările chimice survenite în mediul vaginal, deoarece atunci secrețiile vaginului conțin mai mult zahăr și astfel le oferă ciupercilor hrana preferată. Din același motiv, candidozele apar mai des și la femeile bolnave de diabet.
În zilele noastre, infecțiile micotice sunt mai numeroase, fiindcă nu există nicio îndoială că unele din medicamentele folosite în prezent creează condiții pentru înmulțirea excesivă a ciupercilor de drojdie - în primul rând antibioticele, corticosteroizii și pilula contraceptivă. Și buretele vaginal (un tampon de unică folosință, îmbibat într-un spermicid), diafragmele și cremele spermicide pot favoriza creșterea ciupercilor.
Medicii tratează infecțiile fungice cu antimicotice. Inițial, acestea se eliberau numai pe rețetă, dar astăzi există preparate oferite la vânzare liberă, care se bucură și de o publicitate foarte insistentă, cum ar fi Nistatina sau Miconazolul. Dacă în urma administrării lor observați apariția unor simptome neplăcute, ar trebui să cereți sfatul medicului dvs.
Însă problema poate fi abordată și pe altă cale. Iată câteva alimente care vă vor fi de ajutor.
Alimente cu valoare terapeutică împotriva candidozei
*** Iaurtul
Este posibil ca o cană de iaurt cu Lactobacillus acidophilus, consumată zilnic, să stopeze efectiv candidozele recurente (cu condiția să fie un iaurt simplu, fără adaos de zahăr). Cel puțin așa afirmă dr. Eileen Hilton, specialistă în epidemiologie și președintă a "Biomedical Research Alliance of New York".
Un studiu efectuat la Jewish Medical Center din Long Island arată că iaurtul cu culturi vii de Lactobacillus acidophilus poate contribui într-adevăr la limitarea proliferării ciupercilor de drojdie. Autorii studiului au recomandat unui grup de femei cu candidoze vaginale frecvente să mănânce câte 230 grame de iaurt în fiecare zi, vreme de șase luni. La încheierea experimentului, s-a constatat că numărul infecțiilor micotice scăzuse în mod semnificativ. Participantele au fost atât de mulțumite, încât multe dintre ele au refuzat să renunțe pe viitor la cana lor de iaurt, așa cum le îndemnaseră specialiștii.
Cercetătorii din Long Island presupun că un consum de iaurt menține în echilibru flora vaginală, îngreunând astfel înmulțirea ciupercilor de drojdie. Dr. Eileen Hilton admite că va fi nevoie de mai multe studii care să confirme rezultatele celui dintâi, însă, până atunci, femeile ar putea încerca să prevină candidozele, mâncând o cană de iaurt pe zi. Aceasta a fost cantitatea testată în studiul amintit.
Iaurtul este o gustare delicioasă și, totodată, un substitut sănătos pentru laptele pus în musli, la micul dejun, sau pentru smântâna adăugată la diverse mâncăruri. Dr. Hilton precizează că numai iaurtul cu culturi bacteriene vii produce efectele așteptate. Produsele tratate termic nu mai conțin bacterii și, de aceea, nu mai au nicio acțiune antifungică. Prin urmare, atunci când alegeți un iaurt, citiți inscripția de pe ambalaj, pentru a vedea dacă el a fost sau nu supus tratării termice. Și, întrucât procesul de fierbere distruge bacteriile benefice din iaurt, el n-ar trebui amestecat într-o mâncare fierbinte, decât cu puțin timp înainte ca ea să fie servită.
*** Usturoiul
Usturoiul este un binecunoscut antibiotic natural. În afară de acțiunea sa bactericidă, el poate bloca și înmulțirea ciupercilor, motiv pentru care este uneori întrebuințat în tratamentul candidozelor vaginale și orale. Recomandarea uzuală este să se consume de două-trei ori pe zi până la doisprezece căței cruzi, tăiați mărunt și amestecați în mâncare. Trebuie să-ți placă gustul usturoiului, pentru a suporta o asemenea terapie, însă ea merită încercată, fiindcă usturoiul dă o lovitură mortală ciupercilor. Ceapa are un efect asemănător, dar ceva mai slab.
Usturoiul conține zeci de compuși chimici cu acțiune puternică (dovedită științific) în infecțiile micotice. Dintre ei, putem enumera alicina, aliina, ajoena și diadil disulfidul (DADS). În cadrul unui experiment de laborator desfășurat la Loma Linda University din California, unor animale bolnave de candidoză li s-a administrat fie o soluție salină ca placebo, fie o soluție cu extract de usturoi, obținut prin fermentare (și probabil că doza era mult mai mică decât doisprezece căței). Două zile mai târziu, animalele din grupul care primise placebo erau în continuare infectate. În schimb, cele tratate cu usturoi erau complet sănătoase.
Usturoi proaspăt se găsește tot anul. Îl puteți întrebuința și ca suc, iar cu cățeii tăiați mărunt sau zdrobiți și transformați în mujdei vă puteți condimenta rețetele preferate, de la salate și supe, la feluri principale sau garnituri. Dacă doriți să-l fierbeți în mâncare, trebuie mai întâi să desfaceți 2-3 căței din căpățână. Îi veți curăța mai ușor dacă îi presați mai întâi cu lama lată a unui cuțit mare de bucătărie. Apoi, puteți să-i tăiați, mai mare sau mai mărunt, ori să-i zdrobiți. În cazul când rețeta vă indică să puneți cățeii întregi, nu trebuie decât să-i scoateți din căpățână, să-i curățați și să-i adăugați la celelalte ingrediente.
** Nucile de Brazilia
Nucile braziliene, unele din cele mai căutate soiuri de nuci tropicale, sunt semințele unui arbore care a rezistat încercărilor de a-l cultiva în livezi. El continuă să crească sălbatic în bazinul Amazonului, având o înălțime de 40-50 de metri și o durată de viață impresionantă, de 500 până la 700 de ani. Nucile de Brazilia reprezintă o sursă excelentă de seleniu. Ele conțin, de asemenea, vitamina E (tocoferoli și tocotrienoli), ca și cantități mai mici de vitamina A (beta-caroten) și vitamina C (acid ascorbic). Acționând împreună, acești nutrienți întăresc sistemul imunitar. Dr. Stephen Levine, care a suferit el însuși de o candidoză, a luat 400 micrograme de seleniu pe zi, doză ce corespunde cu cinci sau șase nuci de Brazilia. Ele pot fi mâncate ca atare sau preparate sub forma unui piure cremos. Dacă veți observa unele simptome de intoleranță, cum ar fi o senzație de greață sau dificultăți de respirație, înseamnă că nucile de Brazilia nu au ce căuta în meniul dvs.
** Iarba-grasă
Vitaminele A (și precursorul ei, beta-carotenul), C și E constituie o armă imbatabilă atunci când este nevoie să fie stimulat sistemul imunitar. Planta erbacee numită iarbă-grasă le conține pe toate. Ea poate fi întâlnită pretutindeni, crește spontan prin curți și grădini, la margini de drum și în umbra zidurilor. Se aduce rar în supermarketuri, dar se găsește uneori prin piețe. Deocamdată, există numai studii preliminare, însă rezultatele obținute până acum indică faptul că asimilarea din alimentație a combinației de vitamine amintite mai sus poate preveni candidozele. Cercetătorii de la Albert Einstein College of Medicine din New York au descoperit la pacientele cu candida mai puțin beta-caroten în celulele vaginului, comparativ cu femeile sănătoase. Specialiștii au concluzionat că un nivel mai ridicat al beta-carotenului asigură o rezistență sporită împotriva ciupercii.
Dacă sistemul dvs. imunitar luptă din greu împotriva unei infecții cu ciuperci de drojdie, ar trebui neapărat să-l ajutați. Iarba-grasă este sursa optimă din care vă puteți aproviziona cu vitaminele necesare. Frunzele tinere se pot pune în salate și ciorbe sau se pot fierbe (cel mai bine în aburi) ca spanacul. În Dobrogea, gospodinele le întrebuințează ca umplutură pentru plăcinte, alături de ștevie și de urzică.
* Oțetul de mere
În cartea lor, "Prescriptions for Nutritional Healing" ("Rețete pentru vindecarea prin alimentație"), dr. James F. Balch Jr. și Phyllis A. Balch îndeamnă pacientele cu candidoză vaginală să pună în apa de baie 3 căni de oțet de mere și să se îmbăieze în ea timp de 20 de minute, având grijă ca apa să poată pătrunde în vagin. Ei adaugă că oțetul de mere este de preferat diverselor preparate pentru spălături vaginale, oferite în comerț. Sigur, s-ar putea obiecta logic că, fiind un produs al ciupercilor de drojdie, oțetul n-ar avea de ce să devină o amenințare serioasă pentru Candida. Totuși, Jeanne Rose, o apreciată fitoterapeută californiană, autoarea lucrării "Herbs and Aromatherapy for the Reproductive System" ("Plante și aromaterapie pentru aparatul genital"), este de altă părere. Ea spune că spălăturile vaginale cu oțet restabilesc aciditatea normală a mucoasei vaginale, și de aceea sunt de mare folos la candidoze.
* Merișorul
Potrivit terapeuților Joseph Pizzorno, de la Bastyr University din Seattle, și Michael T. Murray, coautor al cărții "Textbook of Natural Medicine" ("Compendiu de medicină naturală"), arbutina conținută în boabele de merișor (ca și în strugurii-ursului și în afine) poate ajuta la tratarea candidozelor. Dacă vă place sucul ori sosul de merișor și vreți să le cumpărați din comerț, ar fi bine să căutați produse simple, neîndulcite.
Supă cu efect antimicotic
Dacă aveți probleme cu recidivele frecvente ale unei candidoze și nu vă împăcați cu usturoiul sau ceapa în stare crudă, vă recomandăm această supă gustoasă.
Ingrediente pentru 4 porții: 4 căni de apă, 2 cepe tăiate mărunt, 4 căței de usturoi tăiați mărunt, salvie, cimbru, cuișoare măcinate, sare, piper negru măcinat, iaurt cu Lactobacillus acidophilus.
Puneți apa, usturoiul și ceapa într-o oală de mărime potrivită și dați-le într-un clocot. Apoi acoperiți vasul și lăsați totul să fiarbă la foc mic, cinci minute, sau până când legumele s-au înmuiat suficient. Asezonați supa cu salvie, cimbru, cuișoare, sare și piper, însă fără a exagera cu condimentele. Serviți-o cu o lingură de iaurt.
Alimente de consumat cu prudență
Zahărul le priește ciupercilor de drojdie, așa încât, în cazul când suferiți de o candidoză cronică, ar fi indicat să reduceți consumul de zahăr, carbohidrați rafinați și alcool. Diabeticii cu candidoză cronică trebuie să-și supravegheze cu maximă atenție glicemia.
Dacă apelați la iaurt pentru combaterea infecțiilor repetate cu ciuperci de drojdie, n-ar trebui să alegeți un produs care să conțină zahăr, ci unul neîndulcit și fără adaosuri. Dr. Betsy Foxman de la School of Public Health din cadrul Universității din Michigan a descoperit, cu prilejul unui studiu pe care îl inițiase, că pacientele cu candidoză vaginală, care mâncaseră iaurturi îndulcite cu culturi de Lactobacillus acidophilus prezentau, în mod surprinzător, un risc mai mare de recidivă. Explicația cercetătoarei este următoarea: zahărul prezent în iaurtul îndulcit hrănește ciupercile de drojdie, pe care ai dori de fapt să le elimini, iar ele devin mai puternice și câștigă teren, biruind bacteriile benefice Lactobacillus acidophilus.
Din cămara cu ierburi de leac
Luați în considerare posibilitatea ca, odată cu medicamentul antifungic prescris de medicul dvs., să luați în completare și echinacea. În experimentele făcute pe animale, s-a constatat că tratamentul cu echinacea proteja șoarecii împotriva infecției cu Candida albicans. Echinacea stimulează fagocitoza, adică procesul de distrugere a ciupercilor microscopice de către globulele albe ale sângelui.
Într-un studiu efectuat în Germania, participantele - paciente cu candidoze vaginale recurente - au fost tratate fie cu un antimicotic clasic, fie cu o combinație de antimicotic și extract de echinacea. Dintre femeile din primul grup, 60% au suferit o recidivă. Însă dintre cele cărora, pe lângă medicament, li se administrase și extractul de echinacea, numai 10% au avut o revenire a infecției. Iată un motiv întemeiat pentru a vă acorda o șansă cu echinacea.