Remedii naturale contra candidozei vaginale

Redactia
UZ INTERN

Infuzie de urzică albă
Se opărește o lingură de urzică albă moartă cu 250 ml apă clo­cotită. Se lasă 10 minute la infuzat, apoi se strecoară. Se bea o cană de ceai, după fiecare masă, de trei ori pe zi.

Ceai din trei plante
Se amestecă în părți egale (câte 2 lingurițe) coada-șoricelului, urzi­că albă și crețișoară. Se opăresc cu 1 litru de apă fierbinte, se strecoară după 10 minute și se bea întreaga cantitate de ceai într-o zi. Cura durează patru săptămâni.

Ceai de salcâm
Pentru candidoză vagi­nală, foarte bun este ceaiul de floare de sal­câm - tratamentul durează 21 de zile. Se beau zil­nic 3 căni de ceai. Seara se fac spălături vaginale cu ace­lași ceai. În același timp, e bi­ne să se facă o dezin­to­xicare pen­tru a elimina toate toxinele produse pe perioada bolii. Pen­­tru aceasta, trebuie să se bea cel puțin 2 l de apă pe zi, iar dimi­neața, pe stomacul gol, se ia drojdie proaspătă cât o nucă.

Ceai din coajă de stejar
Opăriți 3-4 linguri de coajă de stejar uscată cu 1 litru de apă clocotită. Lăsați să se infuzeze 10 minute, apoi strecurați. Ceaiul poate fi folosit atât pe cale internă (se beau mai multe căni repartizate pe o zi), cât și sub formă de spălături vaginale, o dată pe zi, de preferință seara.


UZ EXTERN

Baie de șezut cu mușețel

Se pune la fiert un litru de apă și când dă în clocot, se opăresc scurt 3 linguri de flori de mușețel. Se strecoară și se toarnă infuzia în apa din cadă (să nu depășească 38 de grade). Se fac zilnic băi, cu o durată de 15 minute, până ce suferința dis­pare.
Instilații vaginale cu plante
O infuzie concentrată de cimbru, rozmarin și salvie este un remediu foarte puternic împotriva infecției cu Can­dida albicans. Are proprietăți anti­bacteriene care inhibă proliferarea ciupercii și calmează iritația mu­coaselor.
Rețetă: 3 lingurițe de cimbru uscat, o linguriță de roz­marin și o linguriță de salvie se opăresc cu două căni de apă clo­cotită. Se lasă să se infuzeze 20 de mi­nute, se strecoară, apoi se intro­duce în vagin, cu aju­torul unei se­ringi fără ac sau cu o pară de cau­ciuc. Se fac instilații vaginale de două ori pe zi.

Spălături vaginale cu ceai de scorțișoară
Studiile științifice au arătat că scor­țișoara posedă virtuți antifungice puternice. Cercetătorii germani afir­mă că o hârtie de toaletă impregnată cu scorți­șoară ar permite eliminarea totală a candido­ze­lor. Puneți pe foc 4 l de apă și adăugați 8 batoane de scor­țișoară rupte bucățele. Lăsați să fiarbă încet circa 5 minute, luați apa de pe foc și lăsați-o să se "odih­nească" aproximativ 45 de minute. Unii tera­­peuți sugerează utilizarea acestei soluții pen­tru spălături vagi­nale (cu ajutorul unei pompițe din cau­ciuc). Alții afirmă că este su­ficient să se bea decoctul cu scorți­șoară pentru a vindeca micoza.

Baie de șezut cu petale de crin
Se fac atât spălături vagi­nale, cât și băi de șezut cu pe­tale de crin alb sau cu pe­lin, în combinație cu trifoi ro­șu și o linguriță de bicar­bo­nat. Tra­ta­mentul durează zece zile, du­pă care se face o pauză de 15 zile și se repetă unul dintre cele două procedee.

Tampoane cu usturoi
Curățați un cățel proaspăt de usturoi. Înmuiați un tifon într-un amestec de apă cu oțet (raport de 9:1), stoarceți-l și înveliți cu el usturoiul. Introduceți tifonul ca un tampon în vagin, lăsând afară o fâșie subțire, cu care să fie scos. Lăsați să acționeze cât mai mult.


Mai bine să previi decât să vindeci

* Dormiți fără lenjerie de corp, în cămăși de noapte largi. Deoarece ciupercile se în­mul­țesc în mediile calde și umede, cu cât este mai aerisit cor­pul, cu-atât sunt mai pu­țin sus­cep­tibile aceste micro­orga­nisme să proli­fereze.
* În timpul zilei, purtați desuuri din bumbac (nu prea strâmte) care permit o ventilație mai bună decât materia­lele sintetice.
* Din aceleași motive, evitați pantalonii strâmți.
* Scoateți-vă costumul de baie de îndată ce ieșiți din apă. Faceți duș imediat și îmbrăcați-vă cu haine us­cate.
* Renunțați la deodorante și la dușurile intime. Pro­dusele chimice pe care le conțin riscă să altereze flora vaginală sensibilă, lăsând câmp liber proli­fe­rării ciupercilor.
* Evitați, de asemenea, pudra de talc parfumată. La anumite femei, aceasta irită pielea. Or, iritația mul­­tiplică riscurile candidozei vaginale.
* Însușiți-vă deprinderi sănătoase de igienă. Re­­zervorul natural al Can­didei se situează în intes­tin, la nivelul colonului, și cu fiecare scaun se elimi­nă câți­va spori. Puteți limita riscurile de infecție sau de reci­divă, obișnuindu-vă să vă ștergeți de la vulvă către anus, pen­tru îndepărtarea sporilor de regiu­nea vulvară, miș­carea inversă nefăcând decât să-i apro­pie.
* Mergeți la toaletă după contactul sexual. Mu­coasele vaginale sunt - în mod normal - ușor acide, dar sperma, mai degrabă alcalină, oferă un mediu agrea­­bil înmulțirii ciupercilor. Circu­lația urinei con­tribuie la restabilirea unui mediu ostil mico­zelor.
* Această infecție este transmisibilă pe cale se­xua­lă și bărbații pot fi și ei afec­tați. Dacă suferiți de o mi­coză genitală, folosiți pre­zerva­tivul până la vindecare.
* Un re­gim bogat în zaharuri sau în glucide sporește riscul unei mi­coze.
* În schimb, eliminarea drojdiei din ali­men­tație nu servește la nimic. Drojdia de pâine, de pildă, este și ea o ciupercă, dar n-are nimic de-a face cu cele res­ponsabile de apariția micozelor.