TIA ȘERBĂNESCU - "DNA a obținut Oscarul, pentru cea mai bună producție românească"

Analiza politică a lunii FEBRUARIE

"Prezentarea raportului a fost o adevărată gală"

- A fost făcut public bilanțul DNA pe anul trecut, care ne arată că această instituție devine tot mai mult principalul, dacă nu chiar singurul instrument de curățare și reformare a scenei politice românești. Sentințele magistraților încep să țină loc de decizii politice. Ce alte concluzii se impun după lecturarea documentului DNA?

- Am putea spune că, de această dată, DNA a obținut Oscarul pentru cea mai bună producție românească, una atât de bună pentru export, încât rivalizează cu Dacia. DNA ne anunță că "în 2015, am trimis în judecată de cinci ori mai mulți miniștri și parlamentari decât în 2014". Mai precis: "1.250 de inculpați au fost trimiși în judecată pentru fapte de corupție, la nivel înalt și mediu. Între care, un prim-ministru, cinci miniștri, 16 deputați, cinci senatori, 97 de primari și viceprimari, 15 președinți și vicepreședinți de Consilii Județene, 32 de di­rec­tori de companii naționale". Mulți înainte! Oricum, e limpede că sunt încă resurse serioase de corupție în societatea românească. Numai în dosarele fi­nalizate anul trecut s-au înregistrat prejudicii de aproape o jumătate de miliard de euro. Prezentarea raportului DNA a fost o adevărată gală, la care au participat președintele statului, premierul, șefii ÎCCJ și CSM - și toți au avut cuvinte de laudă pentru DNA. Pe bună dreptate. Doar șeful CSM a fost mai rezervat, zicând că DNA a făcut ceva normal: și-a făcut datoria. Așa e, dar cine-i de vină că normalul a devenit excepție? Dacă toate instituțiile își făceau datoria, DNA n-ar mai fi avut acum atâtea trofee. Luând act de ele, ministrul Justiției, d-na Raluca Prună, a anunțat că o va reînvesti în funcție pe d-na Codruța Kovesi. Iată o veste bună. Era și păcat să strice o activitate apreciată atât în țară, cât și peste hotare, schimbând omul căruia i se datorează. DNA a ajuns la un nivel-record de încredere în rândul ce­tățenilor, de 61%, mai ma­re decât Președinția, chit că DNA nu e o insti­tuție menită să fie popu­lară. D-na Kovesi este mai eficientă la DNA, decât chiar ca procuror ge­ne­ral, funcție din care, timp de două mandate, n-a reușit să deschidă dosarele mine­riadei '90 și ale revoluției. Apropo, despre acest ultim do­sar, fos­tul președinte Ion Iliescu s-a trezit vor­bind absolut revol­tător: "Ce rost are să mai dez­gropăm morții? Acum să stăm să tot plângem morții revoluției, în loc să tragem concluzii politice adec­va­te despre procesele societății?". Cât cinism tânăr, la acest vechi politruc! Concluzia politică adecvată ar fi că dosarul revoluției trebuie dezgropat urgent, ca să apuce și d-l Iliescu concluziile juridice adec­vate!

"Parlamentul rămâne principalul opozant al DNA"

- Revenind la activitatea DNA, se prefigurează re­zolvarea, anul acesta, a altor cazuri răsună­toa­re...

- Da, procurorii au cerut încuviințarea cercetării și arestării altor câțiva parlamentari, Doina Tudor (PNL), Mădălin Voicu (PSD) și Nicolae Păun (Par­tida Romilor), cu toții celebrități în felul lor. Și, așa cum ne-a obișnuit și a subliniat și Raportul MCV, Parlamentul rămâne principalul opozant al DNA. Dovadă, în ultimele cereri ale DNA, pentru Doina Tudor și Nicolae Păun au fost aprobate, dar nu și pentru Mădălin Voicu, că e simpatic. Ceea ce l-a făcut pe Păun să se plângă de discriminare: "Eu, țigan din Ferentari, sunt arestat, iar Mădălin Voicu este acasă". Un alt nume implicat într-un dosar de corupție deschis în acest an, mai important chiar decât cele menționate anterior, este cel al lui Gelu Diaconu, fostul șef al ANAF. El este cercetat în aceeași cauză cu Voicu și Păun, care sunt acuzați de fra­u­darea unor fonduri europene destinate pro­gramelor de integrare a romilor. Dar Gelu Diaconu era bănuit de DNA și pentru că, din motive impure, nu a recuperat nici zece la sută din sutele de milioa­ne de euro stabilite de instanță drept prejudicii în cazurile de corupție. Iar ca exemplu flagrant, DNA dădea cazul lui Dan Voiculescu, în care ANAF re­cu­perase 1% din cele 60 de milioane de euro. Cu pu­ține zile înainte de a fi demis, Diaconu a semnat, to­tuși, deși cu mare întârziere, documentele de exe­cu­tare a Trustului Intact, deținut de familia Voiculescu, și a altor proprietăți ale acestuia.

"Oamenii lui Voiculescu de la Antene au făcut un show de autovictimizare"

- Ceea ce a produs o reacție virulentă din par­tea Antenelor, care au acuzat încălcarea liber­tății presei...

- În mod evident, măsura nu viza așa ceva, ci punerea în aplicare a unei hotărâri judecătorești. Oamenii lui Dan Voiculescu de la Antene au făcut ce știu mai bine: au mințit și au manipulat opinia pu­blică. Un show de autovictimizare. Întâi, că eva­cua­rea sediului An­te­nelor trebuia făcută de acum un an și jumătate, când s-a pronunțat sentința. Apoi, că so­mația ANAF de eli­berare a sediului în cinci zile se referea la o evacuare voluntară, în absența căreia se va derula o procedură care necesită mult mai mult timp. Procedură care este acum în desfă­șu­rare, între timp Ante­ne­le continuând să emită bine-mersi.
Din păcate, în acest conflict admi­nistrativ s-au amestecat și mulți po­liticieni, fiecare cu inte­resele lui. În plasă s-a aruncat singur, că nu a căzut, și președintele Klaus Iohannis, care a ținut să declare că "nu poate fi suprimată li­bertatea de ex­primare, prin banale măsuri ad­mi­nistrative". Or, era de două ori în eroare: unu, nu era vorba despre libertatea de exprimare și doi, nu erau "banale măsuri admi­nistrative", ci apli­carea unei hotărâri judecătorești. Cu această de­cla­rație, pre­ședintele și-a pierdut, într-un ritm incredibil de rapid, un număr important de susținători, fapt mă­surabil mai ales pe pagina sa de Facebook, de pe care s-au retras zeci de mii de sim­patizanți. Rea­lizând ce a făcut, Iohannis a afirmat că regretă că nu a fost înțeles. Adică, un fel de scuză falsă, care ține la unii.
Liviu Dragnea, liderul PSD, s-a remarcat și el ca apărător al Antenelor, în absența oricărei ame­nințări. Și a afirmat că PSD va depune moțiune de cenzură împotriva guvernului, dacă Trustul Intact este eva­cuat dintr-o clădire care a in­trat în posesia statului, prin hotărâre judecătorească, și care trebuie vândută pentru recuperarea preju­diciului adus statului de către d-l Voiculescu. Ulte­rior, și Liviu Dragnea și-a cerut scuze că nu a avut informații corecte.
Cea mai gravă a fost însă atitudinea lui Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului, care l-a con­vocat pe premierul Dacian Cioloș să dea ex­plicații în plenul camerei. Prim-ministrul s-a deli­mitat de stilul ANAF, apreciat pe alocuri ca fiind excesiv, dar a spus răspicat că acesta a acționat în temeiul legii. Motiv pentru care în sală s-au stârnit proteste, cea mai vehementă fiind senatoarea Cris­tiana Anghel, pe care chiar Tăriceanu, care altmin­teri era de acord cu ea, s-a simțit nevoit să o eva­cueze, din pricina scandalului pe care îl făcea.

"Evaluarea profesională este pretext pentru schimbarea politică a funcționarilor publici"

- Scandalul este, din păcate, o constantă în via­ța noastră politică de prea mult timp. O ultimă decizie a guvernului a iscat, și ea, vociferări și amenințări din partea PSD. Mă refer la schim­barea din funcție a nouă prefecți. PSD reclamă înlocuirea pe criterii politice a unor funcționari publici. Au fost vreodată prefecții altceva decât oameni numiți politic, indiferent de forma legală?

- Nu. Și cu toții știu asta. Dar PSD știe că pre­fecții joacă un rol semnificativ în timpul campaniei electorale și al alegerilor și de aceea face tărăboi.
Premierul Cioloș a spus că a făcut o evaluare profesională a prefecților și că urmează să-i în­lo­cuiască pe 19 dintre ei. Au fost schimbați deja o parte.
Adevărul este că, de la instalarea guvernului Cioloș, PNL a făcut presiuni pentru înlocuirea unor oameni ai PSD din diferite funcții. Liberalii au arătat că toate ministerele sunt pline de pesediști, de la secretar de stat în jos, precum și toate instituțiile din teritoriu, și că, în această situație, PSD are în con­tinuare un cuvânt important de spus în guvernare și un avantaj necinstit în competiția electorală. Le-a venit, deci, rândul prefecților. Însă, nu e de mirare: au fost numiți politic, sunt demiși politic. Să fim serioși, până și directorii de teatru sunt numiți po­litic. Desigur, oficial sunt invocate criteriile de per­formanță profesională. Dar dacă ar fi așa, niciunul dintre prefecți nu ar mai trebui să rămână pe poziție. Și, la fel, cei din atâtea alte funcții obținute pe baza carnetului de partid.