Sănătate cu alimente: HIPERTENSIUNEA

- Este o boală tăcută, pe care ar fi bine să o preîntâmpinați, înainte să se transforme în infarct -

Cu niște ani în urmă, multe milioane de oameni s-au dus liniștiți la culcare, seara, cu convingerea că nu mai au motive să-și facă griji referitoare la tensiunea lor, pentru ca în dimineața următoare să afle că se înșelaseră amarnic. Auto­rită­țile din domeniul medical au lansat atunci con­ceptul de "prehipertensiune", definită ca un fel de zonă gri, în care nu se înregistrează valori propriu-zis normale, dar nici suficient de crescute, pentru a justi­fica un diagnostic de hipertensiune. Criteriile sunt: o tensiune sistolică (valoarea mai mare) cuprinsă între 120 și 139 sau o tensiune diastolică (valoa­rea mai mică) între 80 și 90. Una dintre consecințele măsurii respective este și aceea că, din acel moment, numărul de consultații solicitate de pacienții cu hipertonie arterială (cum se mai cheamă hipertensiunea, într-un limbaj elevat) îl depășește pe cel legat de orice altă afecțiune, cu o singură excepție: banala răceală.
Hipertensiunea este caracterizată, dese­ori, ca o "boală tăcută", lipsită de simptome - și, cu toate acestea, bolnavii sesizează de re­gulă orice creștere a presiunii fluxului san­guin din sistemul lor circulator. Ei simt fie o oboseală inexplicabilă, fie o stare de agitație interioară. Unii optează pentru o medicație alopată, administrată pe termen lung, even­tual pe viață, în vreme ce alții preferă meto­dele naturale, afirmând, de exemplu, că 15-20 de respirații meditative profunde le pot scădea pe loc tensiunea. Există și o serie în­treagă de alimente care acționează în același sens.

Alimente cu valoare terapeutică împotriva hipertensiunii

*** Peștele
Peștele n-ar trebui să lipsească din me­niul cardiacilor, deoarece în el se găsește o mare cantitate de acizi grași Omega-3, dar și de coen­zimă Q10, care - pe lângă rolul ei antioxidant - ajută celu­lele să-și producă energia necesară. Ea este pre­zentă în toate celulele organismului, însă cu precădere în cele ale inimii. Iar un aport suplimentar de Q10 poa­te avea de asemenea efecte notabile asupra tensiu­nii. Cu prilejul unui studiu, coenzima Q10 a fost tes­tată la 109 pacienți hipertensivi cu o formă atât de severă a bolii, încât li se prescrisese deja un tratament com­plex, deocamdată pe o perioadă de un an. După apro­ximativ patru luni de terapie, aproape jumătate din ei au putut renunța cel puțin la unul dintre medi­camen­tele hipotensoare, dacă nu chiar la două sau trei.

*** Ceaiul verde
În afară de cofeină, ceaiul conține mai mulți inhi­bitori ACE decât majoritatea plantelor medicinale. Acestea sunt substanțe care lărgesc vasele de sânge prin stoparea acțiunii unei enzime ce provoacă îngus­tarea lor. Totodată, în compoziția chimică a ceaiului se mai întâlnesc zece beta-blocanți, șapte blocanți ai canalului de calciu și 16 principii active cu funcție diu­retică. De aceea, în locul obișnuitei pauze de ca­fea, vă recomandăm o ceașcă de ceai verde, băută în tihnă și eventual însoțită de câteva respirații profunde. Veți observa cum tensiunea coboară.

*** Usturoiul
Puteți lua și capsule cu usturoi, dacă doriți, însă noi vă sfătuim să-l cosumați în forma lui naturală. Tăiați, zdrobiți sau tocați cățeii și apoi așteptați zece minute, pentru a da timp alicinei să se formeze. Această substanță ac­ti­vă este un antioxidant deo­se­bit de puternic, utilizat de cercetători în experimentele de laborator cu șoareci, cu care ocazie s-a constatat că efectul său de reducere a tensiunii nu era cu nimic mai prejos decât cel al preparatului farmaceutic Enalapril, un inhibitor ACE.
Și alte componente ale usturoiului, ca potasiul, vitamina C, calciul și magneziul, contribuie la echili­brarea tensiunii arteriale. Specialiștii au studiat acțiu­nea usturoiului asupra tensiunii la un număr de pa­cienți hipertensivi, iar rezultatele au fost extrem de convingătoare. Valoarea sistolică s-a redus în medie cu 7,7 mmHg, iar cea diastolică, la rândul ei, cu 5 mmHg. Și nici nu este nevoie de o cantitate prea mare: doi căței cruzi pe zi sunt suficienți.

*** Tulpinile de țelină
De 30 de ani, medicii pescriu beta-blocanți contra hipertensiunii, deși în tot acest timp niciun studiu nu a adus dovezi incontestabile, care să ne convingă de faptul că administrarea exclusivă a beta-blocanților poate ajuta la evitarea complicațiilor hipertoniei arteriale sau la prevenirea stopului cardiac. În toate studiile care le confirmă efectele, beta-blocanții au fost utilizați în combinație cu diuretice, acele medi­ca­mente ce activează secreția urinară, eliminând sur­plusul de lichide din corp. Însă ele pot fi înlocuite foarte bine cu câteva tulpini de țelină.
Acțiunea diuretică a țelinei, ca și a semințelor sale, este cunoscută de multă vreme. Experimentele de laborator au arătat că substanțele conținute în ele rela­xează musculatura netedă a vaselor de sânge, astfel încât acestea se pot dilata la trecerea fluxului sanguin. Cercetătorii au constatat că patru tulpini de țelină mâncate pe zi pot scădea tensiunea cu 2-14% la șoareci și cu aproximativ 7% la oameni.
Tulpinile nu sunt pe gustul dvs., vi se par prea ațoase? Preparați-vă atunci un ceai, turnând o cană de apă clocotită peste o linguriță de semințe de țelină. Sau, și mai bine, dacă vreți să obțineți o excelentă mix­tură hipotensoare, pasați într-un blender 4 tulpini de țelină, 2 căței de usturoi, o jumătate de ceapă și o jumătate de roșie.

*** Ceapa
Ceapa are - asemenea cu rubedenia ei mai dură, usturoiul - o sumă de proprietăți ce o fac utilă în tra­tarea hipertensiunii. În primul rând, ea reprezintă o sursă bogată de quercetină, care se găsește mai ales în coajă. Acest flavonoid cu o puternică acțiune antioxi­dantă micșorează riscul de îmbolnăvire a inimii și de accident vascular cerebral. La hipertensivii cărora li s-au administrat 730 miligrame de quercetină timp de 28 de zile, specia­liștii au observat o scădere a tensiunii sistolice cu 2-7 unități mmHg și a celei diastolice cu 2-5 unități mmHg, pe când în grupul participanților care primiseră doar un placebo nu au existat niciun fel de modificări. Din alte studii a reieșit că 2-3 linguri de ulei eteric de ceapă, luate zilnic, reduc tensiunea sistolică în medie cu 25 de unități și pe cea diastolică cu 15 unități. Calculând câtă ceapă am fi obligați să mâncăm pentru a atinge o asemenea concentrație de principii active, ne dăm seama că ar fi vorba de o cantitate enormă - lăsând la o parte faptul că am agresa în mod nepermis simțul olfactiv al celor din jur. Însă chiar și una sau două cepe pe zi vă vor fi de folos, în special dacă le veți consuma crude sau doar puțin fierte, la foc mic (s-a dovedit că efectele hi­potensoare ale cepei sunt cu atât mai puternice, cu cât tratarea ei termică este mai sumară).

** Bananele
O banană de mărime medie con­ține peste 400 miligrame de potasiu și doar 1 miligram de sodiu. Potasiul este unul dintre cei mai importanți electroliți din organismul nostru. El reglează funcționarea inimii și totodată balanța hi­drică, un factor esențial în controlul tensiunii arteriale. De aceea, alimentele bogate în potasiu, cum sunt ba­nanele, oferă protecție împotriva afecțiunilor inimii și a accidentului vascular cerebral.

** Mușețelul
Florile de mușețel pot fi considerate o variantă vegetală a beta-blocantului Atenolol (Tenormin), care rărește bătăile inimii și destinde vasele de sânge. Mu­șețelul constituie sursa optimă de apigenină, un anti­oxidant extrem de eficient, a cărui capacitate de a relaxa musculatura netedă a vaselor sanguine și de a reduce tensiunea a fost deja atestată de o serie de stu­dii. Beți câte o cană de infuzie de mușețel ori de câte ori sesizați o creștere a nivelului de stres ori de an­xietate.

** Spanacul și alte legume cu frunze amare
Printre acestea se numără, de exemplu, frunzele de sfeclă și alte plante cu aromă amăruie, cum sunt schinduful, urzicile, salata verde, andivele, păpădia și hreanul. Ele susțin producția de monoxid de azot, care ajută la relaxarea vaselor de sânge. De asemenea, merită atenție și amarantul, mangoldul, loboda câi­neas­că, iarba-grasă și măcrișul. Le puteți amesteca în salate sau presăra în supe, cu puțin înainte de a fi servite la masă, după cum se pot și căli, împreună cu ceapa și usturoiul tăiate mărunt.
Fiecare dintre plantele amintite mai sus contribuie cu acțiunea ei specifică la combaterea hipertensiunii. Rădăcina și frunzele de păpădie elimină surplusul de apă din organism, realizează un aport substanțial de potasiu și sunt deseori întrebuințate de terapeuți în locul diureticelor clasice, cum ar fi de pildă Furo­semidul sau Lasixul. Schinduful se regăsește în rețeta indiană aloo mehti, o mâncare de cartofi condi­men­tată în plus și cu usturoi, ghimbir și curcuma. Pe lângă faptul că ne oferă cantități apreciabile de betacaroten și colină (o vitamină hidrosolubilă cu efect hipo­tensor), el mai conține și opt substanțe diuretice.

** Roșiile
Este deosebit de indicată introducerea roșiilor în diversele rețete de su­pă, deoarece, mai ales atunci când sunt fierte, aceste legume conțin foarte mult li­copen. Totodată, ele ne pun la dis­po­ziție betacaroten și vitamină E, care apără celulele împo­triva acțiunii distrugă­toare a radicalilor liberi. În cadrul unui studiu efectuat cu participarea a 31 de pa­cienți hipertensivi care nu pri­meau tratament medicamentos, cercetă­torii le-au administrat subiecților mai întâi un placebo asemănător cu roșiile, pe o perioadă de patru săptă­mâni, apoi un extract de roșii pentru opt săptămâni, urmate de alte patru săptămâni cu placebo. Diferen­țele au fost evidente. În intervalul când participanții au luat extractul de roșii, valorile sistolice au coborât cu 10 unități mmHg, iar cele diastolice cu 4 mmHg, pe când în săptămânile cu placebo nu s-au înregistrat deloc modificări. Vă sugerăm o modalitate ceva mai puțin obișnuită de preparare a roșiilor: stropiți-le cu ulei de măsline (fiindcă acesta îmbunătățește asimi­larea licopenului și a altor antioxidanți în organism), apoi prăjiți-le foarte lent, cu răbdare, timp de câteva ore, la numai 120o C. Pot fi mâncate fie ca garnitură lângă pește sau pui, fie ca o pastă întinsă pe feliile de pâine prăjită, cu adaos de usturoi. În ambele cazuri, gustul e delicios. Vă garantăm!

* Șofranul
Pe piața europeană, un gram de șofran se vinde cu minimum șapte euro - este cel mai scump condiment din lume. Costul ridicat se explică prin volumul de muncă imens, necesar pentru obținerea acestei pre­țioase mirodenii. Pulberea de culoare intens aurie pro­vine din staminele florilor culese manual. Iar pentru un kilogram de pulbere trebuie prelucrate peste 70.000 de flori de șofran. Din fericire, nu folosim pentru asezonarea mâncărurilor mai mult decât un vârf de cuțit. De reținut că planta conține crocină, un carotenoid care poate scădea tensiunea.

* Bobul
Dacă vă simțiți cumva frustrați de o tensiune care se încăpățânează să rămână crescută, puteți încerca s-o reduceți cu o porție zilnică de supă de bob, în care vă sfătuim să puneți ceapă și usturoi din belșug și nu mai puțin de șapte frunze de păpădie. Bobul este una din cele mai bune surse naturale de L-dopa, un pre­cursor direct al dopaminei, care elimină surplusul de apă din corp. Un studiu a pus în evidență faptul că 40 de grame de bob proaspăt pe zi sporesc considerabil ponderea sodiului și a dopaminei în urină - ceea ce este un lucru bun, atunci când intenționezi să-ți mic­șorezi tensiunea.

Supa care scade tensiunea

Prea des ne punem speranțele într-o pilulă, cre­zând că ea ne va fi de mai mare folos decât ali­mentația sănătoasă. Nu înțelegem că diversitatea de nutrienți și de principii active, conținută în hrana noastră, se îndreaptă convergent către realizarea unui anumit efect. Ceea ce se întâmplă și în cazul supei pe care v-o propunem în continuare. Despre virtuțile hipotensoare ale tulpinilor de țelină am vorbit deja. Dar nici broccoli, morcovii, ceapa, usturoiul, șofranul și roșiile nu sunt de lepădat. Prin urmare, de ce am consuma toate aceste alimente separat, în loc să ne pregătim din ele o supă gustoasă și totodată folo­sitoare sănătății? Mai întâi, legumele enumerate aici sunt cunoscute pentru acțiunea lor de echilibrare a tensiunii. Iar apoi, însuși faptul de a mânca pe înde­lete o supă, pe măsură ce ea se răcește treptat, este deosebit de liniștitor și ne induce un calm care, la rândul său, contribuie la micșorarea în continuare a tensiunii. Nu uitați nici de condimente. La sare veți renunța, desigur, dacă suferiți de hipertensiune, în schimb piperul, busuiocul, tarhonul și oregano conțin fiecare câte șapte sau opt compuși cu acțiune dovedită de reducere a tensiunii. Și unde mai pui că toate împreună dau supei un gust absolut minunat?

Alimente de consumat cu prudență

Alimentele procesate industrial, cum sunt cele con­servate, comercializate în cutii și borcane, conțin mult sodiu și chiar la combinațiile de musli destinate micului dejun se adaugă o anumită doză de sare. După cum probabil știți, canti­tățile mari de sare sunt tabu în cazurile de hipertensiune. Mâncărurile foarte sărate atrag apă în sânge, fac ca fluxul sanguin să devină mai abundent și, în consecință, măresc tensiunea arte­ria­lă. Remediile diuretice funcționează invers: ele scot apa din sânge. Lă­sați medicamentele deoparte și mâncați alimente proaspete, cât mai apropiate de starea lor naturală. În acest fel veți reuși să vă reduceți substanțial aportul de sare, fără a-i simți lipsa.

Din cămara cu ierburi de leac

Data viitoare când veți avea poftă de o felie de pâine cu gem, ar trebui să încercați unul de păducel (instrucțiuni pentru prepararea lui se găsesc pe inter­net). Fructele cărnoase și roșii de păducel sunt înru­dite îndeaproape cu merele și conțin aceleași sub­stanțe active ca boabele de struguri. Ele relaxează și dilată vasele de sânge, acționând în principal asupra arterelor coronare. Prin mărirea fluxului sanguin orientat spre inimă, se reduce tensiunea.
Cu prilejul unui studiu consacrat pă­ducelului, 79 de pacienți diagnos­ti­cați cu un diabet de tip 2 au fost împăr­țiți în mod alea­to­riu în două grupuri. Li s-au dat timp de patru luni fie câte 1.200 miligrame de extract de păducel zilnic, fie un placebo. În grupul tratat cu păducel, tensiunea diastolică (valoarea mai mică) a scăzut în medie cu 2,6 unități mmHg, spre deosebire de grupul celor cu placebo, a căror tensiune a înregistrat chiar o ușoară creștere. Unul dintre cele mai serioase studii referitoare la eficacitatea pădu­celului ca remediu contra hipertensiunii atestă o diminuare a tensiunii sistolice de la 160 mmHg la 150 mmHg și a tensiunii diastolice de la 89 mmHg la 85 mmHg. Efectele benefice ale acestei plante se da­torează probabil conținutului său ridicat de flavo­noizi.
Dacă nu găsiți gem de păducel în comerț și nici nu vă simțiți tentați să vi-l pregătiți singuri, puteți fierbe un ceai cu o linguriță de păducel uscat la o cană de apă. Se beau până la 2 căni zilnic.