Senzația de frig este, la urma urmei, o condiție perceptivă normală a corpului uman, mai ales în anotimpurile reci, însă, în cazul persoanelor care acuză această senzație mai tot timpul, fără un motiv obiectiv (scăderea temperaturii, rafale de vânt reci etc.), problema poate avea alte conotații, care includ obiceiurile nesănătoase legate de stilul de viață, sau chiar existența unor probleme delicate de sănătate. Astfel, dacă uneori senzația de frig poate fi indusă de factori legați de stilul de viață, precum sărirea peste mese (poate face ca organismul să conserve energia și să producă mai puțină căldură) sau somnul insuficient, alteori poate fi vorba de probleme medicale, care trebuie depistate și tratate corespunzător. Dintre acestea, cele mai importante par a fi următoarele:
* Greutatea corporală scăzută - este cunoscut faptul că, cu cât corpul are mai puțin țesut adipos, cu atât este mai puțin protejat de frig.
* Administrarea unor medicamente care pot induce senzația de frig, în special, beta inhibitorii utilizați în tratarea afecțiunilor cardio-vasculare.
* Anemia - senzația de frig poate fi și un simptom al anemiei, în special dacă se asociază cu senzația de slăbiciune, paloare și respirație greoaie.
* Nefropatia diabetică - unul dintre simptomele acestei afectări (deteriorarea rinichilor), consecutivă diabetului, este senzația permanentă de frig.
* Hipotiroidismul - hipofuncția glandei tiroide este, în mod obișnuit, cauza senzației de frig permanent.
* Disfuncțiile hipotalamusului, glanda care reglează receptorii de temperatură ai organismului, pot genera instalarea senzației de frig. Disfuncțiile hipotalamusului pot fi cauzate de o serie de probleme, de la anorexie, până la traumatismele craniene.
* Boala Raynaud - afecțiune caracterizată de constricția vaselor mici de sânge care irigă pielea, poate determina, pe lângă albirea și învinețirea degetelor, și senzația de răceală, amorțire și durere, mai ales la nivelul extremităților.
* Stresul - se poate manifesta printr-o mare varietate de simptome, printre care și sensibilitatea exagerată la frig. Persoanele care suferă de stres și anxietate simt frigul mai intens, pentru că sunt mai sensibile la senzațiile fizice.
În concluzie, sper ca descrierea posibilelor cauze care pot determina, în cazul dvs., instalarea senzației permanente de frig să vă fie de folos în soluționarea pozitivă a situației, după depistarea exactă a factorului declanșator prin teste diagnostice, care țin, în special, de domeniul endocrinologiei.
Să auzim numai de bine!
Dr. LAWRENCE CHUKWUDI NWABUDIKE - medic primar dermatolog, acupunctor și homeopat - București, tel. 0752/30.45.36, 0746/01.76.60, e-mail: chukwudi.nwabudike@live.com
"Cum mă pot vindeca de dishidroză palmară?"
(Răspuns pentru DANA S. - Cluj, F. AS 1167)
Stimată doamnă, dishidroza este o afecțiune recurentă, acută, care afectează mâinile și picioarele. Se manifestă cu vezicule sau bule (bășici mici și mari), care sunt intens pruriginoase (mănâncă foarte tare). Degetele, palmele și tălpile sunt cele mai afectate. Afecțiunea este considerată drept o reacție de hipersensibilitate, adică trupul reacționează într-un mod exagerat la un element din exterior. Printre cauzele implicate sunt unele metale, cum ar fi nichelul sau cobaltul, agenții infecțioși (în special fungi); dermatita atopică (o formă de alergie), stresul psihic și chiar razele ultraviolete. Cauza reală este, însă, necunoscută.
Majoritatea celor afectați de dishidroză palmară au vârste între 20-40 ani, dar și vârste cuprinse între 4-76 ani pot fi afectate. Ambele sexe se îmbolnăvesc în egală măsură. Cam 5-20% din consultațiile pentru eczema mâinilor se datorează dishidrozei.
Din punct de vedere al medicinei alternative, posibilele abordări includ:
* Eliminarea fumatului, care este considerat ca fiind un factor de risc.
* Practicarea exercițiului fizic, care ajută la eliminarea stresului psihic, prin urmare, ajută la eliminarea bolii.
* O soluție de Burow (10% acetat de aluminiu, diluat 1:40), folosită în calitate de compresă; sau loțiunea de calamine (oxid de zinc + 0,5% oxid de ferrum) aplicate local calmează pruritul.
* Dieta ar trebui să excludă sursele de nichel (alimente conservate în cutii făcute din nichel, tacâmuri și vase din nichel), sau cobalt.
* Plante medicinale: se recomandă pudra de ovăz sau compresele cu Hamamelis.
* Homeopatia este excelentă pentru dishidroză. Medicamentul meu preferat pentru faza acută este Rhus toxicodendron, dar pot fi folosite și Apis mellifica, Mercuris solubilis și Sulphur. Totuși, un medicament individualizat este cel mai util.
* Acupunctura elimină căldura la nivelul intestinului și reglează energiile externe protectoare, care se află la nivelul cutanat.
* Igiena este importantă, pentru a elimina sursele de hipersensibilitate, provenite de la microbi.
* Se recomandă și tratamentul infecțiilor fungice la nivelul pielii sau între degetele de la mâini.
Vă urez succes!
ADRIAN UDREA - fitoterapeut, nutriționist - Timișoara, tel. 0766/75.02.01, e-mail: plantevindecatoare@gmail.com
"Fac foarte des pneumonie"
(Răspuns pentru MARIAN - București, F. AS 1196)
Starea de sănătate pe care o descrieți se datorează, în principal, faptului că aveți o imunitate scăzută și o sensibilitate pe zona pulmonară.
Iată câteva indicații terapeutice, care vă sunt de mare ajutor:
* Petreceți cât mai mult timp, atunci când temperatura este de peste 10°C, în natură (plimbări în parcuri, la țară, munte, mare). De aici aveți posibilitatea de a prelua ionii negativi ("vitaminele aerului").
* Consumați 2 litri de apă plată alcalină pe parcursul unei zile, începând cu un pahar de 200 ml, imediat după trezire.
* Expuneți-vă la soare în sezonul cald, la ore adecvate (până în ora 10:30 și/sau după ora 16). Dacă nu v-ați arătat soarelui de mult, începeți cu 10 minute, apoi creșteți treptat cu câte 5 minute zilnic, până ce ajungeți la o oră. Este bine să aplicați apoi o cremă hidratantă, pe bază de aloe vera.
* Mergeți ori de câte ori aveți posibilitatea, desculț, pe pământ, prin iarbă cu rouă sau pe nisip.
* Consumați multe fructe, legume crude de sezon, preferabil autohtone, provenite din culturi ecologice.
* Consumați proteine de calitate, pe care să le obtineți din pește, pui, curcan, quinoa, amarant și leguminoase, nucifere și semințe.
* Efectuați efort fizic adecvat vârstei: mers pe jos în ritm alert, urcatul scărilor, înot, pilates.
* Suplimentați spectrul alimentar cu produse pe bază de antioxidanți: vitamina A, C, E, Seleniu, Zinc, bioflavonoide, carotenoizi, resveratrol, glutation.
* Luați plante pentru creșterea imunității: echinacea, gheara-mâței, schizandra.
* Folosiți uleiuri volatile cu rol antibiotic: ulei de cimbru, de cuișoare, tea tree și oregano sălbatic.
* Folosiți plante cu efect favorabil asupra sistemului pulmonar: astragalus, cordyceps, unguraș, plămânărică.
Pentru personalizarea tratamentului care se efectuează și în funcție de alte aspecte de sănătate, scrieți-mi pe adresa de e-mail.
Dr. IOAN GH. MĂRGINEAN - medic primar ORL - C.M.I. "SANOMED" Sibiu, Bd. Victoriei nr. 6, tel. 0722/73.52.72
"Ce pot face pentru a scăpa de amigdalită?"
(Răspuns pentru DANIELA - Cluj, F. AS nr. 1199)
Faringo-amigdalita este inflamația amigdalelor, a mucoasei faringiene și a întregului inel limfatic Waldayer (amigdale palatine, tubare, faringiene și linguale). Cauzele cele mai frecvente sunt: adenovirusurile, streptococii și Haemofilus Influenzae, cu transmitere aerogenă. Rolul normal, fiziologic, al inelului Waldayer constă în dezvoltarea sistemului de apărare imunitară a copilului/adultului. Dacă este suspectată o infecție streptococică (febră, depozite alb-gălbui pe amigdale, noduli ganglionari sensibili, la nivelul gâtului), medicul va confirma diagnosticul, prin testul rapid pentru Streptococul grup A, beta-hemolitic, și va iniția schema de moldaminizare.
O problemă importantă în diagnostic o reprezintă etichetarea amigdalelor bolnave drept focar de infecție (pe baza unor criterii clinice și paraclinice), responsabile de unele complicații la distanță: reumatism articular acut, glomerulonefrită, determinări cardiace, etc. În acest caz, indicația operatorie (amigdalectomia), ca mijloc de tratament în amigdalita cronică - focar de infecție, se va pune cu mult discernământ, de către medicul specialist ORL.
În cazul dvs., vă recomand corectarea limfantismului, a carențelor de vitamine și imunitate, după următoarea schemă de tratament:
* Dezobstrucție nazo-faringiană, cu instilații nazale (rețetă magistrală proprie, individualizată) și ulei de cătină: 3x2 picături/zi, în nas.
* Hidratare corespunzătoare și gargară - cu ceai călduț din mușețel, salvie, gălbenele și tătăneasă.
* Badijonaj local cu glicerină boraxată și propolis sau glicerină iodurată (atenție la alergia la propolis sau iod!)
* Apiterapie (miere de albine cristalizată, fagure de miere căpăcit sau Proposept: 3x1 tablete/zi).
* Susținerea terenului immunologic, cu Imunorezistan Forte sau Sirop Imunitate Fares (un extract din Echinacea purpurea).
* Tonsilotren (homeopat) - 3x1 tabletă/zi.
* Decasept (conține ulei de eucalipt, cedru, cimbru și mentă) - 2x1 tabletă/zi.
* Administrarea a 10-15 ședințe de aerosoli salini în stațiunea Ocna Sibiului și pulverizații/ inhalații la domiciliu, cu "Ocnasept-spray" (aerosol salin natural, cu extract din plante medicinale aromatice).