RODICA CULCER despre... Alunecușuri politice

Redactia
- România se declară îngrijorată de Basarabia. Oare n-ar fi momentul să-și transforme îngrijorarea în fapte? Ce-ar putea face în mod concret?

- Într-o lume ideală, România ar trebui să fie pentru Republica Moldova ceea ce a fost Germania Federală pen­tru RDG, adică un stat-model, cu care frații mol­do­veni să dorească să se unească pentru a scăpa de tarele trecutului sovietic și de eșecul erei post-sovietice. Nu întâmplător, pre­ședintele Germaniei, Joachim Gauck, fost dizident din fosta RDG, l-a întrebat pe ambasadorul Republicii Mol­dova câți dintre conce­tățenii săi doresc unirea cu România. Deși unioniștii nu sunt majoritari în Republica Moldova, ei reprezintă totuși peste 20% și s-ar putea înmulți, dacă uni­rea cu România va deveni unica soluție, dictată de dis­pe­rare, pentru un număr crescând de moldoveni cu aspirații oc­cidentale, care nu mai cred în promisiunile partidelor zi­se pro-europene dar la fel de corupte și de apropiate de cercurile de afaceri rusești ca și predecesoarele lor. Doar gu­vernele "pro-europene", sunt cele care au vân­dut ae­ro­por­tul din Chișinău rușilor, au cedat conductele către Gazprom și au patronat devalizarea băncilor de către o rețea mafiotă. Este adevărat, însă, că unirea cu Moldova ar fi riscantă pen­tru România, pentru că i-ar aduce în jur de un milion de ruși și ucraineni, prin care Vladimir Putin, auto-declarat apă­ră­torul rusofonilor de pretutindeni, poate destabiliza țara. Totodată, România nu are forța economică și instituțională pentru a prelua povara unui stat în pragul falimentului, cu aju­toarele europene și accesul la piețele financiare euro­pene blocate de lipsa unui acord cu FMI, și cu o populație sărăcită dramatic, în plus, și un stat aproape eșuat, cu instituții fun­da­men­tale infestate de oamenii oli­gar­hilor. Dar Ro­mâ­nia tre­bu­ie să ajute Moldova să se cu­rețe și să se reformeze pentru a-și relua parcursul euro­pean și a pune capăt hao­su­lui controlat de acum, care con­vine atât de mult Rusiei. Es­te și în interesul nostru să avem un ve­cin care se gu­ver­nează după standarde occiden­tale, nu un pro­tec­torat al Kremlinului. România ar tre­bui, așadar, să pre­zinte public un mesaj în acest sens, pre­șe­dintele Iohannis ar trebui să-și descleșteze fălcile, să articuleze o viziune pentru Repu­blica Moldova și să cre­eze struc­turi insti­tu­țio­nale dedicate susținerii Mol­dovei la pre­ședinție și la MAE. Dar domnul Iohannis nu are vi­zi­une, nici măcar pentru Ro­mânia, pe plan ex­tern este even­tual reactiv și nici­decum pro-activ, iar Ro­mânia în­săși nu s-a curățat de struc­turile mafiote ge­ne­rate de suc­cesorii re­gimului comunist. Poate tocmai de aceea îi lip­sește acum curajul de a interveni de­cisiv într-un spațiu reven­dicat de Rusia. Marți seară, mi­nis­trul de Ex­ter­ne pleda pentru conti­nua­rea dialogului cu Ru­sia, cu care am avea interese economice. A uitat însă să ne spună ce avantaje eco­nomice a avut vreodată Ro­mâ­nia din relațiile cu Ru­sia și ce consecințe dezastruoase pen­tru România, NATO și UE ar avea cedarea definitivă a Republicii Mol­dova către Rusia lui Putin. Și așa se face că, deși suntem singurii care putem susține orientarea pro-occidentală a Moldovei, noi ne străduim să nu-l su­pă­răm pe șeful de la Kremlin.

- PNL a provocat un conflict cu premierul Cioloș, ce­rându-i să introducă un al doilea tur de scrutin pentru alegerile locale prin ordonanță de urgență. Premierul a re­fuzat, invocând existența unei legi adoptate de Par­la­ment. Cui folosește această confrun­tare?

- Avem de-a face cu un joc politic de-a dreptul mi­ze­­rabil din partea PNL, care încearcă să arunce în curtea gu­ver­nului Cioloș, pisica moartă a unui posibil eșec, la vii­toa­rele alegeri locale. Îl numesc mizerabil și ne­cins­tit, pentru că PNL a votat alături de PSD legea elec­to­rală în formula ac­­tuală, care prevede un singur tur de scrutin pentru ale­ge­­rea primarilor și președinților de CJ, și s-a opus, tot ală­turi de PSD, modificării acestei legi de către guvernul Cio­loș. Sub presiunea propriilor aleși locali, care sunt avan­tajați de actualul sistem, PNL și PSD au sa­crificat interesul public, care dicta o largă repre­zentativitate și o solidă le­gi­ti­mitate a aleșilor locali. PNL a uitat că nici Klaus Iohannis nu ar fi de­ve­nit președinte dacă alegerile pre­zi­den­țiale s-ar fi des­fășurat într-un singur tur de scrutin și nu a calculat că va împărți electoratul anti-psd-ist cu inde­pendenții, din care unii, susținuți de societatea civilă, cum este Nicu­șor Dan la București, vor obține probabil un mare nu­măr de vo­turi. Fără un al doilea tur de scrutin, PNL nu va putea recupera voturile pierdute în primul și va fa­voriza victoria partidului-monolit PSD. Când sondajele i-au trezit la rea­li­tatea unei probabile înfrângeri, liderii PNL s-au gândit că bine ar fi să-i ceară în mod ipocrit lui Dacian Cio­loș, să schimbe prin ordonanță de urgență ce au votat ei în Par­lament, știind că modificarea legii electorale prin OUG, cu mai puțin de un an înainte de ale­geri, este vulnerabilă din punct de vedere juridic și con­travine recomandărilor Co­misiei de la Veneția. Li­be­ralii ar fi avut o soluție ono­rabilă pentru alegerile lo­cale: să desemneze candidați curați și pu­ternici și să co­laboreze cu societatea civilă, susținând, în anumite cazuri, un candidat independent valoros. În schimb, îi vedem promovând la București candidatura du­biosului Cristian Bușoi, apropiat de clanul Duicu și sus­pec­­tat că ar fi profitat de despăgubiri ilegale. Aflăm din pre­­să că domnul Bușoi ar fi fost propus de directorul SRI, Eduard Hellvig, și ne înfiorăm la gândul că SRI s-ar pu­tea im­plica în politică și că, după ce Elena Udrea a com­promis ale­gerile din 2012 promovând candidatura lui Sil­viu Pri­goa­nă, PNL merge azi pe aceeași cale, promo­vând un can­didat sortit eșecului, pentru a-i face pe plac unui amic al pre­ședintelui. Alte măști, aceeași piesă? În tot cazul, fali­men­tul moral și politic al PNL, ca partid de opoziție, se conturează ca una din primele certitudini ale anului 2016.