Mai ales în România, o țară cum alta nu găsești. Cică neaoșii ei deputați de pripas și plini de talent... mări se sfădiră și se cumpăniră/ cum să-și tragă, vere/ pedepse lejere/ Căci de nimeresc/la Beciul Domnesc/ să nu stea prea mult/ ca omul de rând/ să nu stea-n cătușe/ ani și ani pe tușe... Așa că întocmiră o lege ca pentru dânșii, colea, la ușa cortului, și-mi transformară penitenciarele în case de creație, bătând monedă calpă peste profesia de scriitor. Absurditatea a mers până acolo, încât personaje care n-au mai pus mâna pe plaivaz din școala primară se văzură autori de volume "științifice”, publicate de edituri cu pretenții, spre rușinea lor; se bătură adevărate recorduri, ajunse pe primele pagini în ziarele din lumea largă. Asistăm, de fapt, la crearea "omului nou” - cerință vană a bătrânului scriitor comunist A. Toma. Ceea ce nu s-a putut pe vremea lui (proletcultist cu un dram, totuși, de talent) se poate spune astăzi, în vremea zaverei capitaliste. "Din bube, mucegaiuri și noroi”, pușcăriașii români de top vor să scoată, cu ajutorul legii strâmbe și al administrațiilor penitenciarelor, "frumuseți și prețuri noi”, cum ar spune Poetul. Și nu cocoșați peste foaia albă cu orele, în așteptarea inspirației, ci producând opere "la metru”, "la tonă”, "la quintal”. "Negrișorii” au intrat iar în pâine, venind în ceas de seară cu volumele gata scrise. Potrivit site-lui "România Curată” (www.romaniacurata.ro), care citează un raport al Agenției Naționale a Penitenciarelor (ANP), exact 22 de ore și 40 de minute pontate i-au luat magnatului Ioan Niculae ca să "scrie” volumul "Bioetanolul, combustibilul viitorului”. Lucrarea are 122 de pagini: 82 de manuscris plus 40 de scheme și tabele și 35 de referințe bibliografice. De la inventarea tiparului de către Gutenberg, în 1455, când a tipărit prima Biblie într-o presă de metal, nu s-a putut atinge o astfel de performanță scriitoricească! Trebuie neapărat înscrisă în Guinness Book, să avem și noi, ceara mă-sii, un record mai ca lumea, "de bine”, că destul ne-au pictat alții "de rău”, pe toate meridianele... Recordurile merg mai departe: ANP a calculat că domnul Niculae are în penitenciar sute de convorbiri telefonice, zeci de vizite, timp în care a elaborat "lucrări științifice”. În total, a publicat cinci cărți, ceea ce i-a adus un câștig de circa 150 de zile mai puțin la cuantumul pedepsei de 2 ani și 6 luni. Chiar dacă unele fragmente din carte au putut fi elaborate în celulă, deci fără a fi pontate, inspectorii ANP se îndoiesc că între 28 aprilie și 11 mai 2015, deci în 14 zile, o carte precum cea citată ar fi putut fi scrisă și tipărită. Și mogulul de presă Dan Voiculescu cochetează cu muzele în pușcărie. Într-un an și jumătate, domnia sa a reușit să publice nu mai puțin de 8 cărți, obținând o scădere a pedepsei cu 240 de zile! "O realizare uimitoare după toate standardele”, notează cotidianul britanic "The Guardian”. În fine, raportul ANP ne trezește la realitate: de la începutul anului 2013, până în decembrie 2015, deținuții români au scris 415 "lucrări științifice”! O bibliotecă! De ce nu avem acces și noi la acest tezaur de "gând și suflet românesc”? Când vor fi încărcate în caravane ale cărții, pentru a fi vândute din sat în sat, ca realizare de seamă a omului nou, corporatist? Sunt întrebări firești, mai ales că poetul popular din parlament nu-și poate reprima acest vers antologic: "Vrut-ai, mamă, să mă ții/scriitor în pușcării?” Nu, desigur, scriitorul trebuie să fie liber, să creeze la propria masă de lucru. De aceea, cei care se simt sfredeliți pe dinăuntru de bacteria talentului, să nu aștepte până ajung la Jilava, că am auzit că ministrul Justiției va schimba legea...