Sfaturi din bătrâni

Redactia
- Bune de folosit și, mai ales, de citit -

• Chipul de păstrat ouăle. "Iea var stâns, toarnă apă preste dânsul, până va prevesti și se va sătura apa, mestecă bine, apoi lasă meste­cătura să să limpe­zeas­că, scurge apa cea limpede și toarn-o în vasul în ca­rele ai pus ouăle, încât să prevestească pres­te dînsele de vo do­uă degete, după aceasta în­chide ori astupă va­sul bine și dă-i pace la un loc de ră­coa­re, însă să nu înghețe. Prin acest chip, ouăle se pot păs­tra mai multe luni (12, până la 16 luni!)".

• Mijloc de a păstra laptele. "O lingură de hrean aruncat în­tr-o oală de lapte, fie ca să se pu­ie în pivniță, fie ca să se ție la vânt".

• Cum să ții apa sau vinul rece, vara, fără ghea­ță. "Pune într-un zemnic un chiup de lut adânc, îm­ple-l cu apă rece de fântânea, pune împrejurul lui nă­sip supțire până aproape de gură și udă năsipul ade­sea; iar în chip, pune garafele cu vin sau cu apă".

• Cum să se hrănească găinile ca să facă tot­deauna ouă. "Iea drojdiile de la sămânța de in, după ce s-au scos oloiul, mestecă-le cu ase­menea măsură de făină de ghin­dă și tot pe atâta tărâțe de grâu, opărăște-le cu apă fier­bin­te, fă aluatul și dă găi­nilor; sau fierbe orzul ori pă­pu­șoii cu care hrănești găinile, cu sămânță de urzică - și se vor oua în toate zilele!".

• Folosul urzicilor. "Cei mai mulți oameni privesc ur­zi­cile ca o burueană netrebnică; cu toate aceste din paele lor topite ies niște fire supțiri care, lucrate, dau o materie delicată. Din frunzele lor, când sunt tinere, se gătește o mâncare care nu numai că este plăcută ci și forte ușoară și sănătoasă. Sămânța amestecată cu nutrețul cailor îi face iuți și părul lor luciu; iear ră­dăcina lor feartă cu puțină peatră acră dă o frumoasă văpsea galbenă".

• Cartofle de mart. "Pune la începutul lui avgust cartofle la cuib, de doă palme adânci, și la octombre, după ce au sfârșit de înflorit, taie buruiana până la ju­mătate, și, când dă firul, acopere cuiburile cu pae. Prin acest metod vei avea la în­ceputul lui mart car­tofle proaspete".

• Chip de a ținea, vara, carnea mai multă vreme. "Presură gros carnea cu căr­buni pisați și pune-o în piv­niță: așa vei putea-o ține și 8 zile proaspătă. Ba încă și a­ceea care au început a se strica se îndreaptă. Vrând să pui car­nea aceasta la foc, spal-o întâi de cărbuni și apoi pu­ne-o la fert".

• Chip de a scoate peș­telui din ieaz mirosul de glod. "Fieștecare știe că peștele de ieaz are întot­deauna nu numai miros, dar și gust de glod. Atâta mirosul cât și gustul acesta, neplăcut cu totul, putem să-l scoatem dacă punem cărbuni în apa aceea în care ferbe peștele".

• Chip de a scăpa de beție. "O doftorie cercată, prin care suntem în stare a desvăța de băuturi spirtoase pe acei care i-au biruit, nu darul, ce năravul beției, prin carele perdem nu numai cinstea și averea, dar și sănătatea și chiar viața, împărtășim aici, acum. În toată dimineața, să pu­nem în băutura obișnuită vro câteva picături de spirt dă pucioasă, și în cu­rândă vreme, vom avea mulțu­mirea de a vedea că be­țivul fuge de talis­ma­nul său și numai cu greață va privi la băutura aceea ca­re i-au fost până acum nectar și mană".

• Cum se păstrează mai mulți ani grâul. "Du­pă ce s-au așezat grâ­ul în hambar, pune pes­te el o pătură bună de frunze de nuc verzi; după ce se usucă ames­tică-le cu grâul și în tot anul adaoge frun­ze nouă. Aces­te se deosebesc lesne prin vân­tu­rare, când se pre­gătește grâul pentru vânzare. Mirosul cel tare și greu ce se împărtășește grăunțelor, deși se păstrează după vânturat, ba încă și după măcinat, dispare însă prin dospirea aluatului și prin coacerea pânei de făină se perde cu totul, iar pânea este foarte plăcută la gust".

• Chip de a feri brânza și cașcavalul de viermi. "Învălește cașcavalul sau brânza în buruiana pe care o numim pojarniță, și vei vide că nu vor face vermi. Tot aceea slujbă ne face și frunza de mesteacăn".