Sănătate cu alimente: TUSEA

Gilda Fildan
O tuse rebelă este greu de suportat, și în timpul zilei, dar mai cu seamă noaptea.

Și, ca și cum atât n-ar fi de ajuns, tusea pro­vo­cată de o răceală se poate prelungi uneori până la trei săptămâni. Dacă ar fi să dăm crezare statisticilor întocmite de American College of Chest Physicians, acesta ar fi cel mai frecvent motiv care îi aduce pe pacienți la medicul de familie.
Prin urmare, n-ar trebui să ne mire faptul că vân­zările de medicamente antitusive ajung la sume de-a dreptul incredibile. Căci cine suferă atât de rău este dispus să cheltuiască pentru a obține alinarea pe care o caută. Din păcate, în această privință nu vom putea să vă dăm decât vești proaste: conținutul sticluțelor frumos aliniate în rafturile farmaciilor nu vă ajută. O serie de studii au demonstrat că dextro­methorphanul - substanța activă cel mai des utilizată în acest tip de medicamente - nu dă rezultate mai bune decât un placebo.
Pornind de la constatările făcute de cercetători, American College of Chest Physicians a recomandat în 2006, ca bolnavii diagnosticați cu bronșită să re­nunțe la administrarea soluțiilor antitusive. Depăși­rea dozei prescrise de medic este periculoasă pentru pacienții tineri, putând chiar să le ame­nințe viața. De aceea, copiii mai mici de 15 ani n-ar trebui tratați niciodată cu preparate farmaceutice contra tusei.
Acum urmează însă veștile bune. Există nume­roase remedii pe bază de plante, care pot ameliora tusea. De­sigur, dacă ea persistă, în ciuda trata­men­tului, va fi cazul să consultați un medic. Tusea apare cel mai adesea ca o consecință a răcelii, totuși, simpto­mele cronice pot semnala afecțiuni mai severe. Cu prilejul unui studiu, specia­liștii de la clinica Mayo au observat că, la o treime dintre pacienții examinați, tusea cronică era provocată de prezența unei sinuzite. Autorii studiului au stabilit că principalele trei cauze ale tusei cronice sunt aler­giile, refluxul gastroeso­fa­gian și sinuzita.

Alimente cu valoare terapeutică împotriva tusei

*** Cuișoarele
Acest condiment de culoare brun-roșietică este foarte îndrăgit în Sri Lanka și India de Nord. Datorită aromei plăcute, își găsește o largă întrebuințare la pre­pararea mâncărurilor, a sosurilor și deserturilor. Însă proprietățile lui curative îl recomandă și pentru utili­zarea în scopuri medicale. De altfel, există dovezi că ar fi fost folosit încă de timpuriu în medicina tradițio­nală chineză. El conține, printre altele, și substanțe cu acțiune antitusivă. Indienii, de pildă, obișnuiesc să sugă cuișoare pentru a-și calma tusea seacă iritativă. Cuișoarele sunt de fapt mugurii uscați ai unui arbore înrudit cu mirtul, originar din insulele Molucca. Ele se găsesc în comerț întregi sau măci­nate.

*** Mierea
Mierea este un leac prețios, răspândit și consumat cu plăcere în lumea întreagă. Când suntem răciți și tușim, ea ne acoperă interiorul gâtului cu un strat pro­tector, contribuind la ameliorarea iritației. Are efect antioxidant și antimicrobian, ajutând astfel la comba­terea infecțiilor bacteriene, virale și fungice.
Cercetătorii de la Pennsylvania State University College of Medicine au organizat nu de mult un experiment cu 105 copii, care aveau accese de tuse în cursul nopții, din cauza unei infecții virale a căilor respiratorii superioare. Ei au cerut părinților să le dea micilor pacienți înain­te de culcare puțină miere de hrișcă (o mie­re de culoare închisă, deosebit de bogată în antioxidanți), un preparat de la farmacie sau absolut nimic. Din re­latările părinților a reieșit că tratamentul cu miere fusese cel mai eficient.
Există totuși și unele restricții, de care vă sfătuim să țineți seama. N-au voie să primească miere copiii mai mici de un an, întrucât se pot îmbolnăvi de botu­lismul sugarului. Această afecțiune este declan­șată de sporii unor bacterii care pot ajunge în miere prin con­tactul cu praful și impuritățile. Pătrunzând în orga­nis­mul copiilor mici, ei riscă să provoace simpto­­me res­piratorii de o gravitate deosebită, mergând până la deces. Nu uitați, de asemenea, că mierea favorizează formarea de carii dentare, din care cauză vă îndem­năm să n-o consumați în exces. Iar dacă aveți diabet, va fi necesar să vă supravegheați permanent glicemia, care poate crește cu fiecare linguriță de miere.

*** Supa de găină
Dacă tusea dvs. provine dintr-o răceală, supa de găină vă va ajuta să vă mențineți în echilibru balanța lichidelor din corp. Ea întărește capacitatea naturală de autoapărare a organismului, oferă antioxidanții ne­ce­sari pentru lupta împotriva virușilor, participă la eliminarea mucozităților și re­duce inflamația. Potrivit unui studiu clinic efectuat la Ne­braska Medical Center, supa de găină re­strân­ge mișcarea neutro­filelor în sânge (este vorba de o ca­te­gorie de leu­cocite cu rol im­portant în dis­trugerea agen­ților patogeni). Dimi­nuarea activității lor in­dică o atenuare a inflamației, ca și a celorlalte simptome de ră­ceală de pe căile respiratorii.

*** Ghimbirul
Ghimbirul este un leac bine­cunoscut din arsenalul medicinei populare. El ajută la calmarea tusei iritative și a durerilor, precum și la scăde­rea febrei. Totodată, sesquiterpenele pe care le con­ține combat rinovirușii, germenii patogeni cel mai frecvent întâlniți în răceli. Îl puteți folosi la condi­mentarea diverselor supe - mai ales a celei de găină, despre care tocmai a fost vorba - sau vă puteți prepara un ceai, turnând o cană de apă clocotită peste o bucățică de rădăcină de ghimbir, proaspăt rasă.

*** Usturoiul
Usturoiul este un important aliment-medicament, de care n-ar trebui să uitați, atunci când vă chinuie tu­sea. Terapeutul Chris Deatherage din Missouri aplică împotriva tusei, răcelii, febrei, gripei, pneumo­niei, fa­rin­gitei streptococice și infecțiilor fungice o combi­na­ție de usturoi și hidroterapie. Pacienții stau 25 de minute într-o baie fierbinte, care le ridică temperatura corpului la 38-39 de grade. În timp ce se află în cadă, li se dă să bea suc de morcov cu echinacea și usturoi crud. Celor foarte grav bolnavi li se recoman­dă să ia din două în două ore câte trei căței de usturoi tăiați mărunt sau zdrobiți, în 150 mililitri de suc de morcov.
La rândul ei, și fitoterapeuta Jill Stansbury de la National College of Naturopathic Medicine din Port­land, Oregon, își sfătuiește studenții să trateze tusea asociind usturoiul cu pod­bal și cu una din plantele cu acțiune cunoscută asupra plămânilor, de exemplu yerba santa (iarba sfântă), care crește în America de Nord și a fost cândva iarba de leac a amerindienilor. În locul ei, europenii pot întrebuința o plantă din flora continentului lor, cum ar fi plămâ­nărica (Pulmonaria officinalis).

** Sucul de ananas
Burton Goldberg afirmă în cartea sa Alternative Medicine - The Definitive Guide că tusea poate fi cal­mată cu suc de ananas și miere. Ananasul conține enzima numită bromelaină, capabilă să reducă infla­mațiile și să amelioreze sinuzita. Iar mierea activează bromelaina.

** Ciocolata amăruie
În ciocolată se găsește teobromină, o substanță care poate stopa tusea. Cercetătorii de la National Heart and Lung Institute din Londra au studiat efectul teobrominei atât asupra animalelor, cât și a oame­nilor. În cadrul unui experiment, animalelor li s-a provocat tusea, utilizând în acest scop acidul citric timp de trei minute. Apoi au fost tratate cu teobromină sau co­deină, pentru ca, o oră mai târziu, să fie din nou expuse la acțiunea aci­dului citric. Rezultatul: teo­bro­mina a reușit să calmeze tusea pentru un interval de patru ore.
În studiul cu subiecți umani, ce­lor zece vo­lun­tari li s-a de­clanșat tusea cu capsai­cină. După aceea, li s-a administrat de trei ori fie teobromină, fie capsaicină, fie un placebo. După ce participanții au luat teobro­mină, a trebuit supli­men­tată cu o treime canti­tatea de capsaicină necesară pentru a-i face să tu­șească. Spe­cialiștii presupun că teobromina blochează activitatea nervului vag, responsabil pentru reflexul de tuse. Alte efecte secundare nu există.
Cacao și ciocolata amăruie conțin foarte multă teobromină, însă ponderea ei variază în funcție de calitatea boabelor de cacao. La studiul amintit, cer­cetătorii au administrat participanților 1.000 miligra­me de teobromină, ceea ce înseamnă cu mult mai mult decât cele 184 miligrame aflate într-un baton de ciocolată amăruie de 40 grame. (Unii specialiști afir­mă însă că 50 grame de ciocolată neagră ar conține până la 519 miligrame de teobromină.)
În final, un avertisment pentru marii amatori de ciocolată: n-ar trebui pierdute din vedere densitatea ca­lorică și ponderea însemnată a grăsimilor în com­poziția ei. 40 grame de ciocolată amăruie vă aduc 218 calorii și 13 grame de grăsime.

** Fructele proaspete și produsele din soia
În China a fost studiată alimentația a 49.140 de persoane care sufereau de tuse cu expectorații, remar­cându-se faptul că un consum sporit de fructe și produse din soia coincidea în majoritatea cazurilor cu o intensitate mai redusă a simptomelor. Un alt studiu a condus la concluzia că fibrele prezente în fructe sunt benefice pentru sănă­ta­tea plămânilor și pot scurta perioadele de tuse cu formare de mucus. Specia­liștii sunt de părere că, alături de fibre, și flavonoidele din pro­du­sele de soia și din fructe ca me­rele și perele îmbu­nătățesc func­țio­narea plămânilor. Alte fructe, dintre care merită men­ționate în primul rând por­to­calele și căpșunile, sunt bo­gate și în vitamina C, un anti­oxi­dant cunoscut pentru faptul că ate­nuează simp­tomele de ră­ceală în medie cu 23%.
Luând în considerare cele ară­tate mai sus, vă îndemnăm să in­clu­deți în meniul dvs. o diversitate cât mai mare de fructe, de pildă por­tocale, grep­fruit, mere, pere, stru­guri, pepeni, kiwi, ana­­nas, piersici, prune, caise și fructe de pădure.

** Ceaiul de mușețel
Mușețelul cuprinde în structura sa chimică o mu­lțime de compuși care combat tusea, răceala, gripa sau bronșita. Preparați-vă un ceai din flori de mușețel. În timp ce așteptați ca apa să dea în clocot, inspirați aroma florilor, iar când infuzia este gata, inhalați cu prudență aburii. Amân­două vă vor aduce alinare - atât inhalarea aburilor, cât și ceaiul.

** Hreanul
Dacă nu vă deranjează gustul iute, ar trebui să mâncați de mai multe ori pe zi hrean sau alte alimente iuți. Ele elimină mucusul și calmează tusea.

** Menta
Se știe că inhalarea uleiurilor eterice, așa cum este cel de mentă, poate ușura respirația, atunci când nasul este înfundat din cauza unei răceli, gripe sau sinuzite. Însă menta vă ajută și la tuse. Faceți gargară cu infu­zie de mentă, sugeți bomboane mentolate și luați pas­tile cu mentă, care se țin în gură, până se topesc. Toate acestea pot ameliora tusea și durerile în gât.
O precizare este necesară totuși: uleiul de mentă nu se administrează niciodată pe cale orală. Fiind toxic, el poate fi inhalat, dar nu înghițit. Aceeași regu­lă e valabilă și pentru eucalipt, fenicul și cimbru, care la rândul lor calmează tusea. O alegere bună sunt și pre­paratele cu balsam de Peru, obținut din rășina co­pacului de balsa, întâlnit doar în America de Sud, și anume în regiunea amazoniană. Tocmai din pricina rarității sale, este foarte scump. De asemenea, trebuie știut că, la unele persoane, balsamul de Peru poate declanșa reacții alergice.

** Salvia
Întrebuințați salvia pentru asezonarea mâncăru­rilor cu carne (inclusiv de pasăre). Dar și tusea poate fi combătută eficient cu ajutorul acestei plante medi­cinale. În unele țări, de exemplu în Ungaria, utilizarea ei în scopuri terapeutice este larg răspândită. Extractul de salvie are proprietăți antiseptice și conține flavo­noide, care blochează descărcările de histamină.

** Pasta de umeboshi
Fructele japoneze ume se aseamănă cu corco­dușele și toată lumea le numește "prune ume", deși în realitate se înrudesc cu caisele, iar nu cu prunele. Denumirea de umeboshi se aplică acelorași fructe după ce au fost murate, căpătând un gust foarte spe­cial, amărui și sărat în același timp. Ele se pasează, fiind transformate într-o pastă care poate fi întinsă pe pâine, amestecată în dressingurile pentru salate sau mâncată lângă sushi. Americanul Burton Goldberg, autorul ghidului de medicină alternativă amintit ante­rior în cuprinsul acestui articol, recomandă pasta de umeboshi contra senzației de uscăciune în gât.

** Piperul negru și ardeii iuți
Efectul curativ al supei de pui la tusea cu ex­pec­torații se datorează în parte piperului negru. În India, oamenii își calmează dure­rile în gât făcând gargară cu o solu­ție ce conține piper negru.
Ardeii iuți pot domoli tusea, deoarece ei dilată vasele de sân­ge, reduc formarea de mucus și îl eli­mină pe cel existent. Dr. Irwin Ziment de la UCLA School of Medicine recomandă să se mănânce în fie­care zi câte un ardei iute.

** Lămâia
Christopher Hobbs, specialist în plante medicinale și autor al câtorva lucrări de fitoterapie, ne propune rețeta următoare contra tusei. Puneți 2 lingurițe de coajă de lămâie rasă, 1 linguriță de salvie și 1/2 lin­guriță de cimbru într-un vas cu apă clocotită, aco­periți-l și lăsați amestecul să infuzeze 15 minute. Apoi adăugați sucul stors din jumătate de lămâie și o lin­gură de miere. Folosiți neapărat coaja unei lămâi bio, fiindcă citricele sunt tratate cu pesticide, care se în­depărtează foarte greu prin spălare.

* Boabele de soc
Fitoterapeuții laudă efectul boabelor de soc în combaterea tusei, răcelii, mononucleozei cronice (nu­mită și febră glandulară, deoarece provoacă infla­mația ganglionilor), a febrei și alergiilor. Ele conțin două substanțe cu acțiune antivirală. Din mănun­chiurile de boabe de culoare neagră se poate prepara un gem delicios, dar și un vin. Extractul de soc se găsește încorporat într-un supliment numit Sambucol, intrat relativ recent și pe piața românească. El se prezintă sub formă de soluție sau de tablete masti­ca­bile.

* Ceapa
Pneumoniile, crupul (inflamarea și îngustarea laringelui, traheei și bronhiilor), precum și alte afec­țiuni ale aparatului respirator se tratează în mod tradi­țional aplicând cataplasme cu ceapă și se pare că exis­tă persoane care se pot vindeca, pur și simplu, mân­când leguma ca atare. În anul 1995, un doctor spaniol relata într-un interviu un caz neobișnuit, întâlnit în prac­tica sa medicală. Un liba­nez bolnav de tuberculoză fusese internat într-un sa­natoriu. El a descoperit în vecinătatea spitalului o gră­madă mare de cepe aruncate și, fiindcă întâmplător îi plăceau, s-a apucat să mănânce câteva în fiecare zi. Patru săptămâni mai târziu, era sănătos.
În Panama și Peru, localnicii folosesc pentru trata­rea pneumoniei planta anamu (Petiveria alliacea) din pădurile tropicale ale Amazonului. Dr. Richard Evans Schultes, părintele etnobotanicii, povestește că in­dienii pisează frunzele de Petiveria alliacea, le ames­tecă cu zeamă de lămâie și o picătură de petrol și cu această mixtură izbutesc să vindece pneumonia.

Alimente de consumat cu prudență

În funcție de cauzele tusei, este posibil ca anumite alimente să vă înrăutățească simptomele. Ar trebui să fiți precauți cu ele, dacă vă doriți într-adevăr o ame­liorare.

Alimentele care provoacă arsuri la stomac
Refluxul gastroesofagian poate cauza o tuse cronică. De aceea, dacă suferiți de așa-numita esofagită de reflux, o afecțiune tot mai răspândită în zilele noastre, este indicat să evitați alimentele care declan­șează simptomele respective. Din­tre ele putem aminti, printre altele, alcoolul, ciocolata, alimen­tele acre (ca oțetul, murăturile, fruc­tele necoapte) sau mâncărurile foarte grase.

Grăsimile și dulciurile
O alimentație săracă în nutrienți nu vă va ajuta să vă apărați de acele boli care aduc cu ele tusea, adică ră­ceala, gripa, bronșita și sinuzita. Nu consumați mân­căruri cu conținut ridicat de grăsimi și zahăr, ci pre­ferați o hrană sănătoasă, care vă întărește sistemul imunitar.

Lactatele
Laptele și derivatele sale stimulează producția de mucus pe căile respiratorii și astfel vă agravează tu­sea. Cel puțin pe anumite perioade, este mai bine să le evitați.

Din cămara cu ierburi de leac

Anasonul (Pimpinella anisum)

Are efect expectorant și calmează tusea. Vă reco­mandăm următorul ceai: zdrobiți 1 sau 2 lingurițe de semințe de anason și lăsați-le 10-15 minute la infu­zat în 1-2 căni de apă clocotită, după care strecurați. Se bea câte o cană, dimineața și seara.

Pătlagina mare (Plantago major)

Conține acid silicic, care întărește sistemul imu­nitar.

Ulmul roșu (Ulmus rubra)
Este un arbore care face parte din vegetația Ame­ricii de Nord. Ceaiul din scoarță uscată de ulm roșu conține mucilagii care dezinflamează gâtul și cal­mează tusea.

Lemnul dulce (Glycyrrhiza glabra)
În lemnul dulce se găsește un compus numit gli­cirizină, care ajută organismul să lupte contra viruși­lor și bacteriilor. Rădăcina acestei plante este între­buin­țată de multă vreme la tratarea tusei, bronșitei și ast­mului, pentru efectul ei de calmare a mucoaselor. Vă puteți prepara un ceai, cu o linguriță de rădăcină la o cană de apă clocotită. Sau procurați-vă un extract stan­dardizat, cu care să îndulciți alte ceaiuri de plante.
Atenție însă: nu luați lemn dulce, indiferent sub ce for­mă, mai mult de șase săptămâni, fiindcă admi­nis­trarea îndelungată poate povoca dureri de cap, letar­gie, retenție de sodiu și apă, pierderi de potasiu și hi­per­tensiune arterială. Este contraindicat cu desăvârșire femeilor însărcinate sau celor care alăp­tează, persoa­nelor cu afecțiuni grave ale ficatului, rinichilor sau inimii, precum și celor care suferă de hipertensiune ori iau diuretice.