Pentru diverticuloza fără semne și simptome, tratamentul nu este de obicei necesar, o alimentație bogată în fibre și consumul de lichide în cantitate suficientă fiind capabile să reducă riscul complicațiilor (abces, perforație etc.) și dezvoltarea altor diverticuli. În schimb, dacă se ajunge în stadiul de diverticulită, proces patologic inflamator, care se manifestă la nivelul porțiunii inferioare a colonului (sigmoid), tratamentul presupune, adeseori, repaus la pat, administrarea de laxative, alimentație bogată în lichide și antibioterapie pe cale orală. În caz de ruptură sau de inflamație, destul de larg răspândită, este necesar tratamentul cu antibiotice pe cale intravenoasă.
Câteodată, tratamentul chirurgical poate fi, de asemenea, necesar, pentru a îndepărta segmentul afectat al colonului, iar, în cazul semnelor și simptomelor severe, o colostomie temporară poate fi necesară, până la vindecarea colonului. Ulterior, după ce vindecarea s-a produs, este efectuată o altă intervenție, pentru a repune colonul în circuit.
Tratamentul naturist indicat în cazul diverticulozei colonice include remedii cu proprietăți antiinflamatoare, antiseptice, regenerative, ale mucoasei intestinale și antidiareice, cum sunt: chitosanul, L-glutamina, curcumina, boswellia, gheara mâței, ulei de in sau iaurturi care conțin probiotice. Toate aceste remedii au proprietăți protectoare importante ale sistemului gastro-intestinal, fiind indicate în sindromul de permeabilitate intestinală, colite, boala Crohn, infecții digestive, diverticuloză, atrofia mucoasei intestinale, prin menținerea nivelului imunoglobulinei A (IgA), care reduce atașarea bacteriilor patogene de celulele mucoasei intestinale. Dintre gemoderivate, cele mai indicate sunt extractele de muguri de magnolie și din muguri de merișor.
Regimul alimentar trebuie să vizeze prevenirea inflamațiilor și, prin urmare, reducerea riscului de apariție a diverticulitei. Recomandările generale includ creșterea treptată a aportului de fibre alimentare (fructe, legume, semințe, pâine și alte produse din cereale integrale, leguminoase), reducerea consumului de cereale rafinate (produse de patiserie și brutărie din făină rafinată, pâinea albă, macaroanele, orezul alb, cartofii prăjiți, chipsuri etc.). Este necesară hidratarea suficientă (în cazul unei diete cu aport crescut de fibre) și se recomandă un consum de 3 litri de lichid pe zi, reducerea cărnii și a grăsimilor (unt, margarină, maioneză, sosuri, carne grasă, brânzeturi grase), consumul de probiotice (iaurt, lapte, brânză, degresate) sau administrarea de suplimente probiotice, care conțin în special Lactobacillus casei, și combaterea sedentarismului, care dăunează digestiei.
Să auzim numai de bine!
Dr. RAREȘ SIMU - Centrul de Sănătate și Viață "Armonia", București, Strada Italiană nr. 13, parter, ap. 3, tel. 0766/29.84.58
"Doresc amănunte despre afecțiunea numită esofag Barrett"
(Răspuns pentru EUGENIA - Pitești, F. AS nr. 1189)
"Esofagul Barrett" se referă la transformarea mucoasei normale, de la nivelul porțiunii terminale a esofagului, în mucoasă de tip gastric sau intestinal. Cauza cea mai frecventă a acestei afecțiuni o reprezintă refluxul gastroesofagian, dar există și cazuri în care nu se cunoaște cauza apariției bolii. Ca frecvență, poate apărea la 10-15% din pacienții cu reflux gastroesofagian cronic. Mucoasa esofagului nu este adaptată să reziste sucului gastric acid sau sucului biliar (dacă există și reflux biliar) și se distruge. Ulterior, în procesul de reparație, apar celule mucoase de tip gastric sau intestinal, care sunt adaptate să reziste sucurilor digestive. Acest proces de schimbare a tipului de celule mucoase poate, la un moment dat, să scape de sub control și atunci apar celule anormale - displazice sau chiar canceroase. Esofagul Barrett poate să evolueze asimptomatic, dar de multe ori, pacienții prezintă simptomele bolii de bază, adică simptome de reflux gastroesofagian. Pe lângă acestea, există și unele care pot indica apariția esofagului Barrett. Pirozisul (senzația de arsură esofagiană) persistent, dificultatea sau durerea la înghițire, scăderea în greutate, hemoragia digestivă cu eliminarea sângelui prin vărsătură sau prin scaun, toate acestea pot indica apariția esofagului Barrett.
Diagnosticul bolii se pune prin metode imagistice. Cea mai bună metodă este endoscopia digestivă superioară, cu ajutorul căreia se poate vizualiza foarte bine aspectul esofagului. De asemenea, se pot preleva probe din mucoasă pentru a fi studiate la microscop. Examinarea la microscop poate spune dacă s-a produs modificarea mucoasei esofagiene, și cu ce tip de mucoasă. În funcție de această modificare se poate aprecia și gradul de risc de degenerare malignă. S-a constatat că atunci când mucoasa esofagiană este înlocuită cu mucoasă de tip intestinal, riscul de apariție a cancerului este mai mare decât în cazul mucoasei de tip gastric. Această investigație este recomandată periodic. La pacienții cu reflux gastroesofagian - la 5 ani, și la cei la care a fost diagnosticat esofagul Barrett - mai des, cel puțin o dată pe an, tocmai pentru a supraveghea evoluția leziunilor și a interveni prompt atunci când apar celule degenerate cu risc mare de cancer. De fapt, acesta este principalul risc al esofagului Barrett, de transformare canceroasă, deși doar în jur de 1% din pacienți dezvoltă cancer. Unele studii indică un procent de risc chiar mai mic de 1%.
Tratamentul se face medicamentos și chirurgical. Tratamentul medicamentos se adresează refluxului gastroesofagian și se face cu antisecretorii gastrice și pansamente gastrice. În cazul în care acestea nu sunt eficiente pentru a controla refluxul, se poate interveni chirurgical. Tratamentul chirurgical al esofagului Barrett este rezervat cazurilor care evoluează cu complicații (stenoză sau ulcer) sau celor în care leziunile sunt în stadiu avansat și riscul de cancer este ridicat. Metodele chirurgicale pot fi minim invazive (endoscopice) sau intervenție clasică, în care se face rezecția unei porțiuni din esofag. Prin metode endoscopice se îndepărtează mucoasa afectată prin ablație, radiofrecvență, criocoagulare sau fotocoagulare cu laser.
Medicina complementară oferă posibilități de terapie eficiente. Se folosesc substanțe care au efecte antiinflamatoare, cicatrizante și antisecretorii gastrice. Dintre acestea, amintim extractul de muguri de lucernă, turmericul, gheara-mâței, propolisul, argila, lemnul-dulce, aloe vera. Unele din aceste remedii au și proprietăți anticancerigene. De asemenea, tratamentul homeopat sau acupunctura sunt metode eficiente, cu bune rezultate în controlul refluxului gastroesofagian.
Nu în ultimul rând, aș sublinia că în toate cazurile de esofag Barrett, trebuie căutată prezența bacteriei Helicobacter. Dacă este prezentă, trebuie tratată și eliminată, pentru că reprezintă unul din factorii care pot întreține refluxul gastroesofagian. În plus, reprezintă unul din factorii de risc pentru evoluția bolii spre cancer.
Ing. dipl. OVIDIU MIRCEA POCANSCHI - Cluj-Napoca, str. Gen. E. Grigorescu nr. 6, ap. 2, cod 400304
"Am otită medie cronică colesteatomatoasă"
(Răspuns pentru GABI B. - Deva, F. AS nr. 1190)
Cu ajutorul unui bețișor cu vată procurat din farmacie, luați puțin unguent POCO și printr-o rotire ușoară, introduceți-l cu atenție în ureche, până aproape de timpan. S-ar putea ca, începând de a doua zi, să constatați o ameliorare a simptomelor. În acest caz, puteți continua aplicarea unguentului POCO în ureche, dar nu mai mult de o dată la 3-4 zile. Cu ajutorul acestui unguent sunt șanse reale să scăpați definitiv de infecția din ureche. POCO este un medicament cu utilizări universale, brevetat ca invenție, care a dat rezultate spectaculoase în numeroase cazuri în care alte tratamente au dat greș.
POCO poate fi procurat la tel. 0264/58.11.36, 0744/91.02.93, e-mail: mirceapocanschi@yahoo.com
Dr. IOAN GH. MĂRGINEAN - medic primar ORL - C.M.I. "SANOMED" Sibiu, Bd. Victoriei nr. 6, tel. 0722/73.52.72
"Am otită medie cronică colesteatomatoasă"
(Răspuns pentru GABI B. - Deva, F. AS. nr. 1190)
Otita medie cronică colesteatomatoasă recidivantă de care suferiți este o afecțiune inflamatorie și evolutivă a urechii medii, caracterizată prin modificări de tip epidermic, la nivelul mucoasei timpanului, cu potențial invadant și cu distrucție osoasă periferică. O caracteristică a acestei afecțiuni este evoluția progresivă a leziunilor inflamatorii cronice ale mucoasei timpanice, care sunt greu de influențat prin tratamente medicamentoase aplicate pe cale generală sau locală. Colesteatomul este o afecțiune gravă a urechii, cu tendință accentuată spre recidivă. Tratamentul colesteatomului se poate schematiza astfel:
* asanarea medico-chirurgicală a focarelor infecțioase din căile aeriene superioare
* dezobstrucție nazo-faringiană cu instilații nazale și aerosoli, aromaterapie cu Ocnasept (soluție salină cu extract din 8 plante medicinale aromatice)
* recoltarea secreției otice pentru efectuarea antibio-fungigramei
* toaletă locală, aspirații, instilații de antiseptice (Betadine) și Propolis (soluție 10%, cu acțiune antimicrobiană, antifungică, antivirală, regeneratoare tisulară, antiinflamatorie și imunostimulentă)
* susținerea terenului imunologic cu Imunorezistan (extract din echinacea) și aerosoli salini, la Ocna Sibiului
* pansamente și controale periodice postoperator, la medicul specialist ORL, până la vindecarea completă.