Rugăciunea și fertilitatea
Un studiu cuprinzător, realizat în Coreea de Sud, țara asiatică unde există cel mai mare procentaj de credincioși creștini, a avut în vedere femeile infertile, supuse procedurii de fertilizare in vitro. Experimentul a cuprins 209 femei, având vârste între 24 și 46 de ani, iar participantele au fost împărțite în două grupe supuse acelorași proceduri-standard de fertilizare. Însă pentru participantele din una din grupe s-au rugat, simultan, mai multe comunități creștine din Statele Unite, Canada și Australia. Rezultatul: femeile din prima grupă au rămas însărcinate în proporție de 26%, în timp ce la femeile pentru care s-au făcut rugăciuni, rata de succes a fost de 50%, adică dublă! De asemenea, femeile ajutate cu rugăciune au avut și mai puține complicații.
Rugăciunea și recuperarea după operație
Cercetătorii de la Universitatea din Michigan, Statele Unite, au corelat datele culese din mai multe clinici de chirurgice cardio-vasculară, unde există grupuri de rugăciune. Rezultatul a fost surprinzător: în cazul pacienților sprijiniți de rugăciuni, rata de succes a operațiilor a fost mai mare, complicațiile post-operatorii mai rare și mai reduse ca gravitate. În plus, timpul de recuperare este mai scurt, iar pacienții sunt mai optimiști, fiind mult mai dispuși să colaboreze cu medicii și personalul auxiliar, atunci când sunt ajutați de rugăciuni.
Rugăciunea și bolile infecțioase
Un studiu cu totul neobișnuit a fost făcut în Israel asupra a 3.393 de pacienți cu boli infecțioase grave, transmise prin intermediul sângelui. Ca și în alte experimente, pacienții au fost împărțiți în două grupe, una de control, iar alta pentru care s-au rugat, vreme de 6 ani (!), mai multe comunități religioase. Centralizând rezultatele, medicii au concluzionat că, în mod surprinzător, diferența de mortalitate între grupul ajutat cu rugăciune și cel de control era nesemnificativă, diferența fiind de doar două procente în favoarea primului. În schimb, pacienții din grupul ajutat prin rugăciune au necesitat de două ori mai puține spitalizări, au avut accese de febră de aproape trei ori mai rare și, pe ansamblu, calitatea vieții lor a fost mult mai bună.
Aceste trei studii se referă doar la așa numitele rugăciuni mediate, adică făcute de persoane din exterior asupra unor pacienți care nu știau de ajutorul pe care îl primesc. Însă efectele rugăciunii făcute chiar de către pacientul în cauză sunt mult mai puternice, deși acestea sunt mai greu de obiectivat prin prisma canoanelor științifice contemporane. Despre valoarea rugăciunii și a meditației individuale vom vorbi, însă, într-un număr viitor.