"Domnul Ponta a luat niște măsuri care duc la o gaură în buget destul de mare, după unele calcule - de 30 de miliarde de lei, după altele, și mai mult"
- Cu ce moștenire economică pornește la drum noul guvern al României, condus de Dacian Cioloș?
- În primul rând, aș vrea să spun de la început că, din punctul de vedere al rezultatelor macro-economice, guvernul Cioloș preia de la guvernul Ponta o situație pozitivă, chiar dacă este astfel din cauza unor conjuncturi favorabile, interne și externe. Victor Ponta a încercat să crească cererea internă, mergând pe linia evitării, într-o anumită măsură, a stării de austeritate impuse atât de guvernarea precedentă, cât și de trendul european; a reparat pierderile de venituri provocate de guvernul Boc, dar a avut și o politică foarte favorabilă companiilor străine, multinaționale, aducând anumite daune dezvoltării capitalului privat românesc.
- Dacă este așa, de ce a cerut Strada demisia guvernului pesedist?
- În afara succeselor economice conjuncturale, ceea ce a impus schimbarea guvernului Ponta a fost comportamentul "special" al acestui guvern, un comportament de negare a regulilor de bază ale politicii într-o democrație: arbitrariul, corupția, disprețul față de anumite categorii ale populației, obrăznicia etc. Toate acestea au enervat foarte mult populația, iar tragedia de la clubul Colectiv a fost picătura care a umplut paharul.
- Cum se va descurca noul guvern cu "salba" de micșorări de impozite, reduceri de TVA, măriri de salarii și alte măsuri populiste, pe care a agățat-o de gâtul bugetului fostul guvern, fără să ia în calcul resursele disponibile?
- Victor Ponta a luat niște măsuri care duc la o gaură în buget destul de mare, după unele calcule de 30 de miliarde de lei, după altele, și mai mult. Mă refer la toate aceste creșteri de salarii și reduceri de TVA. Aceste lucruri sunt explicate de oamenii fostului prim-ministru sau de el însuși, în interviuri de presă, iar nu prin cifre și analize științifice riguroase. Ei spun: "există bani", "există bani". De unde și cum - e mai greu de spus. PSD-ul afirmă că ar exista undeva, într-un buffer (cont tampon), de la 6 la 10 miliarde de lei. Am mari îndoieli. Să vă spun și de ce... Pentru că, în calculele care s-au făcut, în 2016 e vizată o rată de creștere cel puțin egală cu cea a anului 2015. Dar această rată din 2015 este una conjuncturală, nu e bazată pe o reformă de fond a economiei. Deci, sunt ceva bani printr-o intensificare a activității ANAF-ului, dar aceasta nu se va mai putea duce la același nivel în 2016, fără a distruge mii și mii de firme mici și mijlocii. Nu știm ce producție agricolă vom avea și nu știm în ce măsură piața externă a celor trei țări care sunt principalii noștri parteneri (Germania, Franța și Italia) va mai funcționa la parametrii actuali. Nu știm, în fine, ce se va întâmpla cu criza euro, în urma situației actuale din Europa, privind terorismul, Ucraina, embargoul împotriva Rusiei, Siria etc. Deci, nu se cunosc multe aspecte volatile, și atunci pe ce bază facem bugetul? De aceea, un om de rigoarea domnului Cioloș ar fi trebuit să aștepte proiectul de buget al d-lui Teodorovici, înainte să se înhame la scoaterea cartofilor fierbinți din foc. Îmi pare rău, dar domnul prim ministru nu a avut un răspuns clar, afirmând că "nu are intenția să taie din buget diferitele propuneri de majorare a salariilor sau deciziile deja luate de Parlament", dar a precizat că "nici nu vrea să pună în pericol credibilitatea României prin elaborarea unui buget fără consistență și soliditate". Ce înseamnă toate aceste vorbe? Așteptăm fapte, așa cum a promis, după 15 decembrie. Până atunci, nu pot critica nimic.
"Nu aștept miracole de la acest guvern, nu aștept ca el să facă într-un an reformele pe care clasa politică nu le-a făcut în 26 de ani"
- Cu toate acestea, guvernul Cioloș pornește la drum pe un vot impresionant în parlament, fără precedent în epoca postdecembristă. De ce credeți că au acceptat partidele un guvern tehnocrat, cu atâta ușurință?
- Din punctul meu de vedere, principalele partide parlamentare au luat decizia de a intra într-un fel de... sabat, adică să se retragă, să se ducă să se odihnească, nemaintervenind sub nici o formă în politică și lăsând lucrurile să meargă pe o pantă care, într-o oarecare măsură, a fost impusă de mișcările stradale. Într-o altă măsură, poate mai importantă, retragerea partidelor "în cazarmă" a fost dorită de președintele Iohannis. Așa a apărut acest guvern de așa-ziși tehnocrați, care, de fapt, nu este de tehnocrați... Eu nu accept ideea de tehnocrație atunci când ajungi la guvernare, pentru că tehnocrații aceștia au fost nevoiți să bată la ușile tuturor partidelor, pentru a primi sprijin politic, a trebuit să se plieze anumitor cerințe, și principial, dar și punctual. Menționez numai amărăciunea domnului Cioloș, care a fost nevoit să retragă proiectul modernizării sistemului electoral, în două tururi, cu termene fixe la cinci ani, cu accent pe independenți. Așadar, acești domni și doamne tehnocrați au devenit dependenți de politică, pentru că nici nu se poate altfel. În nici o țară democratică nu se poate guverna în afara sprijinului politic. Pe de altă parte, atmosfera pe care partidele au creat-o în ultimele zece zile a condus la umilința de a accepta un candidat la Justiție care n-avea nimic de a face cu Justiția. Partidele au fost pornite să-și spele fața și nimic n-a mai contat.
- Există și alte comentarii critice, care spun că parlamentul a fost tras pe linie moartă, că ar fi vorba de o lovitură dată democrației. La rândul său, domnul prim ministru i-a asigurat pe parlamentari că guvernul său vrea să întărească democrația. Cum vedeți această dilemă?
- Guvernul Cioloș trebuie apreciat corect, nici în ropot de aplauze, nici cu aluzii răutăcioase. După mine, acest guvern nu poate să aibă decât două sarcini de bază: legea bugetului și pregătirea alegerilor care vor veni. În această situație, toate celelalte elemente pe care domnul Cioloș le-a introdus în schița programului de guvernare, ca și cerințele pe care le au unii analiști, de a introduce reforme pe termen lung, cu schimbări structurale în economie și politica externă, mi se par neavenite. Acest guvern nu are timpul și nici sarcina să facă așa ceva. El dă o șansă partidelor (nu știu de ce) să se primenească și să încerce să iasă cu o față mai atrăgătoare la viitoarele alegeri. Nu aștept miracole de la acest guvern, nu aștept ca el să facă într-un an, ceea ce l-a îndemnat domnul Dragnea, în parlament, adică să opereze reformele pe care clasa politică nu le-a făcut în 26 de ani.
- O siglă a revenit în actualitate: MTO (Medium Term Objectives, Obiective pe Termen Mediu), negociate cu Comisia Europeană, de Traian Băsescu. Este o țintă de deficit bugetar de 1,1% din PIB în 2016. Va renegocia d-l Cioloș această țintă atât de austeră?
- În varianta inițială a programului guvernului era prevăzută această renegociere. Deocamdată, și d-l prim ministru, și d-na ministru al finanțelor, pentru a trece ușor de parlament, au promis că vor menține toate elementele pe care PSD-ul le-a pus în programul său de creștere a veniturilor unor categorii ale populației. Dar mă aștept ca, după 15 decembrie, când guvernul a promis că va intra în activitate mai intens, să avem unele reacții puțin diferite. Nu mă aștept să fie nimic tăiat, nu mă aștept să fie nimic eliminat, mă aștept să fie amânat! Cât despre deficitul MTO, de 1,1% sau chiar de 1,8%, afirm că nu e bun. Îl cărăm ca pe un sac cu pietre în spate și este o greșeală majoră pe care Traian Băsescu a făcut-o, fără nici un fel de mandat și fără să analizeze consecințele. MTO-ul nu este pentru stadiul actual de dezvoltare a României, este pentru Germania, pentru Franța, pentru alte țări dezvoltate din Occident, care au o economie consolidată. Economia emergentă a României nu poate funcționa cu un deficit atât de mic, de unu și ceva, pentru că asta înseamnă incapacitatea de a face investiții și de a reduce decalajul față de țările dezvoltate. Deci, MTO ne condamnă la o supraviețuire, nu la o dezvoltare. De aceea, cred că una dintre sarcinile pe care d-l Cioloș ar putea, totuși, să și le asume, este renegocierea acestui tratat de guvernanță fiscală al UE. Prin prestanța pe care domnia sa o are în cadrul instituțiilor comunitare, cu experiența domniei sale, ar trebui să încerce această renegociere.
"Miniștrii care vin de la Bruxelles aduc un spirit european, o birocrație mai responsabilă și mai puțin coruptă decât cea de la noi"
- Jumătate dintre miniștrii noului guvern vin din structurile Bruxelles-ului. Poate că nici un guvern european nu este atât de "bruxellez" ca guvernul României. E bine sau e rău, cu acești funcționari ajunși miniștri?
- Nu putem spune nici că-i bine, nici că-i rău, până când nu vedem ce pot face. Întrebarea mea este: cine sunt acești oameni de la Bruxelles? În ce măsură au ei competența să facă ceea ce dorim noi să facă? Cu experiența mea de la Bruxelles, am văzut că UE este o instituție mai birocratică decât ne-am putea închipui, de un birocratism care merge la absurd câteodată. În consecință, funcționarii din sistem nu sunt mari experți, ci merg pe rigori impuse de ordonanțe și standarde. Deci, pentru mine, CV-ul unor membri ai guvernului care arată că au fost pe la Bruxelles nu e deloc impresionant. În schimb, ei vin în România cu un spirit european, cu o birocrație mai responsabilă și mai puțin coruptă decât cea de la noi. Dacă de la unul care a fost șofer, apoi deputat și apoi ministru, nu am nici o așteptare, în schimb, de la unul care are două facultăți, mastere și doctorat la Sorbona sau la Harvard, și care vine din inima Europei să ne învețe, am cele mai mari pretenții. De aceea, aștept ca noii miniștri să-și probeze competența prin fapte, nu prin CV. Și mai aștept ca acest guvern să se comporte cum se comportă guvernele occidentale, adică mai puțină obrăznicie, mai puțină rățoială la presă, mai puțină infatuare decât am avut în guvernarea Ponta. Măcar atât și ar fi foarte bine.