SEBASTIAN LĂZĂROIU - "Trebuie să se mențină spiritul civic activ și forța de presiune asupra structurilor de putere"

Sebastian Lăzăroiu este sociolog și politolog. A fost consilier prezidențial și, pentru scurtă vreme, ministru al Muncii. Are experiență de analist, dar și de om politic. Cu toate astea, a re­nun­țat la politica militantă și s-a întors în mediul privat, unde se ocupă de consultanță. Continuă însă să-și exprime public opiniile, pe un site politic și în mass media, de câte ori este nevoie. O face într-un stil echi­librat și totuși incitant, ceea ce ne-a determinat să-i solicităm opiniile despre tulburătoarele evenimente recente.

"Emoția colectivă și insatisfacția față de clasa politică au scos oamenii în stradă"

- Domnule Sebastian Lăzăroiu, ce credeți că a de­clanșat "revoluția" izbucnită după tragedia din clu­bul "Colectiv"? Valul de emoție, iscat de in­cendiul catastrofal, a fost suficient pentru a duce la proteste de stradă masive, sau accidentul a fost fo­losit ca pretext de către anumite forțe, pentru a produce o schimbare importantă pe scena politică?

- Evenimentul în sine avea potențialul declanșator al revoltei. Pentru că a fost un număr mare de morți și pentru că stăteam, de mulți ani, pe un butoi de pulbere. Emoția colectivă stârnită de acest incendiu și insatisfacția față de clasa politică au împins oa­me­nii în stradă. Generația nouă, de 20-30 de ani, și cea de 40-50 de ani, a tinerilor din timpul revoluției din '89, au ieșit la proteste umăr la umăr. Clasa politică este considerată vinovată, pentru că România întârzie pe drumul modernizării și pentru că țara este măcinată de corupție. Iar românii nu văd corupția numai prin prisma arestărilor televizate, ci mai ales prin viața de zi cu zi. De aceea, cei mai mulți și-au dat seama ime­diat care sunt vinovații. Clubul acela nu trebuia să funcționeze, dar a funcționat, în baza unor acte de co­rupție. Ceea ce s-a dovedit ulterior. Iată, primarul sec­torului 4, Cristian Popescu Piedone, este arestat. Func­ționarii de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență, care controlaseră clubul, la fel. Dar aceștia împart responsabilitatea cu guvernanții. În orice țară de­mocratică, e foarte greu ca un guvern să mai ră­mână în funcție, după o asemenea tragedie. Și, de obi­cei, politicienii nu așteaptă să li se ceară demisia în stra­dă, ci și-o dau pe loc. Altfel, cetățenii își pierd în­cre­derea în stat. La noi nu e așa, pentru că nu avem o cultură democratică atât de dezvoltată. Totuși, protes­tatarii au obținut foarte repede ce au cerut: demisile prim-ministrului Victor Ponta, a ministrului Gabriel Oprea și a primarului Cristian Popescu. Într-o singură noapte! Protestul a mai durat practic o zi, în care oa­menii au încercat să ridice miza: schimbarea întregii clase politice. Apoi s-a dezumflat, fiind confiscat de tot felul de grupări, cum se întâmplă de obicei. Dar, chiar dacă energia de protest s-a pierdut, rămâne o undă de șoc, pe care o vor simți toate partidele parla­mentare, la alegerile de anul viitor.

- Revendicările au fost atât de rapid satisfăcute pentru că guvernanții s-au temut de mulțime, sau premierul Victor Ponta a găsit o modalitate ono­rabilă de a ieși din scenă?

- Victor Ponta ar fi trebuit să demisioneze mai de mult, de când a fost acuzat de plagiat, sau măcar când a fost inculpat penal. Nu a avut o ieșire onorabilă. Ono­rabil ar fi fost să-și dea demisia a doua zi după ac­cident, nu să aștepte să i se ceară asta în stradă. A fă­cut-o mai mult de frică și, cu siguranță, ca urmare a unor calcule politice ale partidului. Liderii PSD și res­ponsabilii din teritoriu ai partidului au simțit osti­litatea electoratului și au ales să se despartă de Pon­ta, pentru a nu avea costuri electorale mai mari. Poate că altfel ar fi stat lucrurile dacă nu erau alegeri anul viitor.

"Rușii s-au amestecat în proteste și probabil că și Occidentul"

- În anumite medii de informare se speculează că, dacă nu se află chiar la originea tragediei - ceea ce ar fi monstruos -, unele state străine au speculat accidentul de la Clubul "Colectiv", pentru a reca­libra clasa politică românească în favoarea pro­priilor interese. Am trece mai ușor peste aceste sce­narii, dacă nu ar fi acreditate de figuri politice cu greutate, precum fostul președinte Traian Băsescu.

- Să nu fim naivi, în orice situație cu potențial exploziv, de oriunde în lume, străinii vor încerca să obțină un avantaj asupra țării în care se întâmplă. La noi a mai fost astfel și la revoluția din '89, și sunt mărturii în acest sens, din partea unor oameni, tot așa, cu credibilitate. Serviciile secrete maghiare au vrut să profite pentru a desprinde Ardealul de România, ser­viciile rusești și cele occidentale s-au amestecat și ele, pentru a da evenimentelor o turnură favorabilă sta­telor lor. La fel acum: Rusia este foarte interesată să aibă o influență tot mai mare în România, mai ales de când cu destabilizarea Ucrainei. A provocat recent degringoladă și în viața publică din Republica Mol­dova, iar acum au găsit un prilej perfect pentru a face la fel în România. Rușii s-au mobilizat mai greu, abia în a treia zi de proteste, dar au reușit să-și infiltreze oamenii, cu mesaje care să deturneze manifestațiile. Sunt convins că au fost și alte forțe, poate chiar din Vest, care vor, de pildă, să se intensifice lupta antico­rup­ție, printr-o mai puternică susținere din partea popu­lației.

"Biserica nu reușește să gestioneze relația cu noua generație"

- În siajul acestor interese se plasează și me­sa­jele agresive contra Bisericii Ortodoxe Române, ca­re amenințau, la un moment dat, să schimbe sensul revoltei. Sunt deconturi de făcut și în această zonă a societății?

- Biserica rămâne o instituție fundamentală în viața românilor, dar se decredibilizează ca instituție prin reprezentanții săi, care nu se adaptează unei lumi noi. Vin generații noi, cu preocupări diferite și care nu reacționează bine când Biserica devine autoritară. Este ca și cum un părinte îi interzice copilului să facă aia, să facă aialaltă și îl ceartă... Acel copil va face exact contrariul a ceea ce îi cere părintele. Biserica nu reușește să gestioneze relația cu această nouă generație. Tinerii nu sunt neapărat atei sau potrivnici Bisericii, dar este evident că majoritatea nu sunt atrași de tot ritualul acesta fastuos al ei... Trebuie găsită o modalitate de a-i aduce aproape de Biserică, căci și ei sunt fiii lui Dumnezeu. Or, din această perspectivă, Biserica a greșit foarte mult. Pe de altă parte, BOR s-a implicat în campaniile electorale. De exemplu, l-a susținut la președinție pe Victor Ponta, pe motiv că e român și ortodox. Majoritatea românilor au votat un et­nic german de confesiune reformată. Asta a născut o ostilitate față de BOR. Mai prudent ar fi fost ca Bi­serica să fi rămas neutră. Și în cazul accidentului de la Clubul "Colectiv", anumiți oameni ai Bisericii au avut reacții nepotrivite, spunând, cu alte cuvinte, că tinerii au murit pentru că erau sataniști, sau pentru că au sărbătorit Halloween-ul. Patriarhul însuși a avut o declarație inadecvată, cum că tinerii trebuie să meargă în biserici, nu în cluburi. La comunicarea de­fectuoasă și implicarea politică se adaugă probleme mai vechi: neimpozitarea veniturilor Bisericii, opu­len­ța de care dau dovadă unii clerici ortodocși, felul în care se predă religia în școli...

"Sunt convins că sistemul va ceda"

- În afara câtorva demisii, care reprezintă, to­tuși, un efect superficial, ce a mai obținut "Piața"? Au înțeles politicienii că trebuie să facă o altfel de politică?

- Unii da, alții nu. Politicienii nu vor ceda totul dintr-odată, adică nu vor deveni transparenți și incoruptibili de mâine încolo. Vor încerca să salveze cât mai mult din "Sistem". Numai că, în ultima vre­me, au primit mai multe avertismente. Primul a fost protestul din iarna lui 2012, pentru apărarea lui Raed Arafat. Atunci au înțeles că ceva se mișcă în societate și au cedat puțin. A venit la guvernare USL și au ur­mat protestele pentru Roșia Montană, pe deplin jus­tificate. Politicienii iar au fost zguduiți și au mai cedat un pic. În turul doi al alegerilor prezidențiale de anul trecut, la fel. Ponta a pierdut alegerile pentru că a stârnit revolta, oprindu-i să voteze pe românii de peste granițe. Acum, establishment-ul a fost pus din nou în defensivă și se vor mai face câțiva pași spre nor­malitate. Poate se va mai deschide puțin piața politică, poate că se va adopta o lege pentru ca primarii să fie aleși în două tururi de scrutin și astfel să crească șan­sele partidelor noi de a obține mai multe mandate... Dar "Sistemul" rezistă și va ceda numai gradual și numai atâta vreme cât va fi ținut sub presiunea so­cie­tății. Trebuie, deci, să se mențină spiritul civic activ și forța de presiune asupra structurilor de putere. Sunt multe modalități de a o face, nu doar prin ma­nifestații de stradă. Și sunt convins că "Sistemul" va ceda. Ro­mânia s-a schimbat mult în bine, în ultimii 25 de ani, orice s-ar spune și va continua să se schim­be, dacă acționăm în acest sens.

- Deci, înnoirea clasei politice, cerută în stradă, se mai amândă...

- Se va face greu, cu multe cutremure provocate de electorat. Pentru că politicienii uită foarte repede - ca și electoratul, de altfel. Teama de stradă îi va mai ține o lună, două, în care vor face mici reforme, după care vor reveni la vechile obiceiuri. Și iarăși se va trezi strada. Singurul mod în care se pot tempera tensiunile în societate este ca, după alegeri, partidul care va câștiga alegerile, fie PSD, fie PNL, să-și asocieze la guvernare un partid nou, care să reprezinte garanția pentru reformă și pentru o mai bună transparență în actul guvernamental. E firesc să așteptăm mai mult de la partidele noi, care își pot adapta mai ușor decât cele vechi programul, regulamentele interioare și criteriile de integritate la cererile electoratului. Dacă nu se va întâmpla așa și vom avea la guvernare, de pildă, PSD sau PNL plus UDMR, oamenii vor ieși iarăși în stradă. Pentru că mulți nu se vor simți reprezentați și nu vor avea încredere că vom progresa.

"Dacian Cioloș este o alegere bună"

- Se conturează un guvern de tehnocrați. Nu e aici o fugă de responsabilitate a marilor partide?

- Sigur că este și o fugă de responsabilitate, dar nici strada nu ar fi acceptat altceva, în schimbul ale­gerilor anticipate. De fapt, vom avea numai premierul technocrat și apolitic. Miniștrii vor fi tot din partide sau simpatizanți ai unor partide. Asta s-ar putea să fie o dezamăgire pentru cei care au cerut guvern teh­nocrat. Un guvern tehnocrat nici nu are cum să reziste, căci orice Executiv are nevoie de susținere politică în Parlament. Prin urmare, vom avea un guvern care re­prezintă compromisul dintre cererile "Pieței" și dis­ponibilitatea partidelor. Va fi un Cabinet de tran­ziție, alcătuit probabil din oameni cărora nu vom avea a le face prea multe reproșuri. Dar nu e o garanție că se va ins­titui o reformă serioasă și că, după alegerile parla­mentare, când partidele se vor așeza pe o altă legiti­mitate electorală, guvernul rezultat atunci nu va reveni la vechile practici.

- Strada a cerut mai degrabă alegeri anticipate. Era o variantă mai bună?

- În România nu se pot organiza alegeri anticipate, din pricina Constituției. Totuși, putem discuta teoretic. Dacă s-ar fi organizat alegeri anticipate, în maximum două luni am fi avut, probabil, o mai bună repre­zen­tare în Parlament a partidelor noi și motive de opti­mism mai multe. Dacă alegerile parlamentare anti­ci­pate s-ar fi suprapus peste alegerile locale la termen, așa cum s-a spus după primele consultări de la Cotro­ceni, ar fi fost un dezastru, pentru că ar fi câștigat totul PSD, PNL și UDMR, care au cei mai mulți primari, iar primarii sunt directori de vot. Și iarăși am fi avut foc în stradă.

- Chiar în timpul acestui interviu, a fost anunțat premierul desemnat pentru alcătuirea unui nou guvern: Dacian Cioloș. Este o alegere bună?

- Da! Să fii comisar european e mai greu decât să fii prim-ministru. În fapt, avem o premieră și trebuie să o remarcăm. Este primul fost comisar european care ocupă funcția de șef al Executivului din România. Nu e puțin lucru. Cioloș e obișnuit cu procedurile, trans­­parența și comunicarea de la Bruxelles. Cred că e un pas înainte pentru profesionalizarea funcțiilor exe­­cutive. Ideal ar fi să difuzeze deprinderile sale euro­pene și la nivelul celorlalte ministere. Contextul e bun. Are susținerea "străzii", în sensul de români obiș­nuiți, pentru a demonstra că se poate face politică la nivel înalt și altfel în România. Un alt avantaj e că are ca­na­le de comunicare bune cu liderii europeni. Dacă ter­mină cu bine acest an, are toate șansele să rămână și după alegerile parlamentare, dacă liberalii le vor câștiga.