La o cafea, despre starea nației

Delia Hanzelik
Țara la judecata românilor

Studenții și imigrația arabă

Forfotă mare în cafenea, la Piața Romană, într-o dimineață zgribulită de octombrie. Beau un cappuccino, când mă pomenesc în­con­jurată de un grup de studenți. Nu mai sunt locuri și îmi cer permisiunea să stea la masă cu mine. Îi pof­tesc bucuroasă, și vorbele se leagă pe loc. Nu mică mi-a fost uimirea să constat că tinerii care mă în­con­joară nu doar că sunt politicoși, inteli­genți și frumoși, dar discută probleme de strictă actua­litate, care ne in­teresează pe toți.
Profit de ocazie și îi chestionez cu privire la un su­biect care arde: refugiații musulmani, care "curg", cu zecile de mii, către Europa. Iar Ro­mâ­nia se află, și ea, printre "gazde", fără să fi fost între­bată dacă do­rește sau nu.

AIMÉE COCIOC, studentă la ASE, marketing, 21 ani

"Sincer, mi-e cam teamă pentru viitorul meu"

Eu știu că străbunicii noștri au murit pe front, doar ca să ne asigure nouă granițele, libertatea și identi­ta­tea națională. Așa ne-au educat și părinții, așa ne-au învățat și la școală, să iubim și să ducem mai departe tot ce ține de tradițiile naționale. Ce-a mai rămas din toate astea? Viața la sate s-a degra­dat aproape peste tot, așezările vechi sunt tot mai de­populate, portul na­țional e pe cale de dis­pariție, tinerii nu mai știu să joace la horă, nu le mai place mu­zica populară, bise­rica noastră orto­doxă e discreditată în toate ziarele și pe toate posturile TV, valorile noastre adevărate sunt căl­cate în picioare de toți agra­mații și semidocții. În tot tabloul ăsta trist, numai asta ne mai lipsea, să ne amestecăm cu o populație musul­mană. Am citit un in­ter­viu, în care Neagu Djuvara spunea că musul­manii prezintă cea mai mare primej­die, pen­tru că ei vor să-și impună credința întregii omeniri. Și nu ori­cum, ci prin vio­lență. Știu că, deja, au apărut prin Ger­mania, dar și în alte țări din Europa, inci­den­te grave între re­fu­giații islamiști și populația creștină. La cât de ciu­rui­tă și denigrată este astăzi la noi religia or­todoxă, asta ar mai lipsi. Apoi, mai apare și pro­blema socială. Exis­tă români care abia dacă au ce pune pe masă, ti­neri care nu găsesc locuri de muncă, chiar și eu îmi pun serios problema asta. Pentru ei, ni­meni nu se obo­sește să găsească soluții. Românii sunt din ce în ce mai săraci, dar nici un politician nu pare îngrijorat de pro­ble­ma asta. În schimb, politi­cie­nii au sărit cu toții, la co­manda Comisiei Euro­pene, când a fost vorba de numărul de refugiați pe care trebuie să-l primim. Fără să crâc­nească, fără să încerce măcar o negociere. Nu știu, dar din tot ceea ce se prezintă la televizor sau ci­tesc, nu văd deloc cu ochi buni ce se întâmplă azi cu Eu­ropa. Simt așa, o continuă fiebere, o tensiune tot mai mare. Și, sincer, mi-e cam teamă pentru vii­torul meu.

DENISA - studentă ASE, 18 ani

"Sunt mulți români care nu au nici pe departe condiții de viață precum cele oferite imigranților musulmani"

Nici eu nu am o părere bună despre povestea asta cu imigranții. Mi se pare normal să fie ajutați, dar nu așa, nu să ni se impună să vină în țara noastră, să vină peste noi, doar pentru că niște politicieni au hotărât asta. Și-așa avem problemele noastre cu rromii, care sunt tot mai mulți. Deja se pare că într-un viitor nu foarte îndepărtat, noi, românii, vom deveni o mino­ri­tate în propria noastră țară, și asta cred că ar fi tot una cu sfârșitul nostru ca nație. Bine, se zice că vor veni doar câteva mii de refugiați, dar în timp, sigur vor fi mai mulți. Am aflat că se construiesc niște cen­tre în țară, unde li se asigură condiții pe care foarte mulți din românii noștri nu le au. Nu știu dacă ați văzut ima­ginile care circulă pe Face­book, din centrele pentru refu­giați. Știu că e un centru chiar aici, aproape, lângă Ploiești. Sunt locații care arată foarte bine. Sunt mulți români care nu au nici pe departe astfel de condiții acasă, sunt si­nis­trați de la inundații, sunt oa­meni care stau prin canale, sunt orfelinate care arată jalnic. Nu mi se pare că statul tratează în mod egal situațiile astea și nu înțeleg de ce toată mobilizarea asta pro-musul­mană, când, până mai ieri, toată Eu­ropa era extrem de prudentă cu acest subiect. Nu sunt deloc adepta "teoriei conspirației", dar nu pot să nu ob­serv că toată povestea asta e cam dubi­oa­să. De unde atâta umanism, cum de au devenit peste noapte oamenii ăștia politici din Europa atât de "umanitari", când până acum s-au întâmplat atâtea orori în lume și nimeni n-a scos o vor­bă, darămite să apară o ase­menea mobilizare? Sincer, nu înțeleg care ar fi de fapt noima în toată mișcarea asta, dar eu nu cred o iotă din basmul ăsta cu gesturile umanitare. Din ce-am mai citit și eu prin cărțile de istorie, politica n-a avut niciodată vreo legătură cu candoarea sau cu vreun gest umanitar.

DANIEL - masterand IT, 23 ani

"Niciun părinte nu pleacă degeaba, cu un copil în brațe"

Eu cred că oamenii ăștia chiar trebuie ajutați. Nu con­tează riscurile, important e că ei au fugit de atro­citățile unui război. Să nu îmi spună mie cineva că mamele alea riscă viața copiilor lor, traversând marea într-o bărcuță, doar așa, ca să viziteze Europa! Doar pentru că nu le mai plăcea clima din țara lor. Pleacă, pen­tru că aco­lo mor zilnic, poate mii de oa­meni, pleacă din dis­pe­rare, aleg să fugă, deși mulți din ei sfârșesc prin a muri înecați. Eu așa zic, că degeaba nu pleacă niciun părinte cu copii de câțiva anișori, după el, pe mare, într-o barcă mică, în care nu știe dacă su­pravie­țu­iește... Chiar am ajuns atât de autiști, să nu mai în­țele­gem ororile unui război, să nu mai avem nici un pic de empatie pentru semeni de-ai noștri, ca­re trăiesc zi de zi infernul ăla? Și, până la urmă, care e teama noastră, de fapt? Că refugiații o să arunce în aer vreo piață prin România? Hai să fim serioși! Astea-s povești... Că ne islamizează Româ­nia? Păi, n-au reu­șit toți ăia care ne-au cotropit sute de ani să ne smulgă din credința noastră ortodoxă, și-acum o să re­ușească câteva mii de refugiați? Astea-s doar spe­cu­lații tipice pentru români. Îmi povesteau ai mei cât de disperați eram noi, românii, să putem fugi în Oc­cident, pe vre­mea lui Ceaușescu. Să fugim de sărăcie. Păi, atunci cum de nu reușim noi, acum, să-i înțele­gem pe oa­menii ăștia, care nu fug de să­răcie, ci de moarte, de un război infernal? Vezi, ăsta-i românul, mereu cârco­­taș și ipocrit, vrea el să fie mai cu moț decât neamțul sau englezul. Vai de capul nos­tru!

ADRIAN, student ASE, 19 ani

"Va fi o constelație de enclave musulmane în toată Europa"

Punctul meu de vedere este că un asemenea feno­men de migrație masivă, total scăpat de sub control, mai ales dintr-o lume islamică, este un pericol uriaș pen­tru toată Europa. Pericolul pe care îl semnala pu­blic Traian Băsescu, în urmă cu câteva săp­tămâni, era că se pot strecura ex­tremiști printre refugiați. Ar tre­bui fă­cute niște teste psihologice, să fie luați toți în evi­­den­ță, cu fișe per­so­nale, do­sare de caz, iar extre­miștii ar tre­bui luați în vizor. Va fi o conste­lație de enclave musul­mane, îm­prăștiate în puncte cheie, prin toată Europa. În Germania, oame­nilor li s-a atras aten­ția să fie atenți la refugiații bărbați, care umblă în grupuri și se pare că sunt agresivi, în felul în care își cer drep­­tu­­rile de refugiați, de azi­lanți... Sunt împărțiți pe gru­puri, în funcție de etnie, de religie sau de clan, și se lup­tă între ei cu cuțite sau cu arme, pe care și le-au con­­­fecționat sin­guri. Se bat pentru supremație sau pe considerente religioase. Polițiștii germani au pro­ble­me grave cu ei.

MIRUNA C., studentă marketing,
20 de ani

"Sunt uluită și revoltată. Nu știu către ce ne îndreptăm"

Mie mi se pare că e un gen de teoria conspirației. Nu e greu să pui cap la cap informațiile, ca să vezi asta. De ce s-a aprobat la noi, în țară, proiectul pentru ridicarea celei mai mari moschei din sud-estul Eu­ro­pei? Suntem o țară ortodoxă, nu avem turci, nici arabi în număr așa de mare, încât să necesite o mos­chee de asemenea amploare. E praf în ochi ideea de tu­rism care se vehiculează pe marginea subiectului. Să fie oa­re o coincidență între conflictele acestea, care au ge­­nerat "invazia" de musulmani în Eu­ropa, și "pri­go­nirea" creștinilor? În Marea Britanie, un partid a pro­pus o lege prin care să se interzică măr­tu­ri­sirea cre­dinței creștine, în ideea că poate părea ofensator pen­tru alte re­li­gii. Și nu e singurul. În Franța, se de­mo­lea­ză zeci de biserici catolice, vechi de sute de ani, de o frumusețe ra­ră, pe pretextul că sunt în stare proas­tă și pun în pericol cetățenii. Francezii le-au aban­­donat. Nu le înțeleg nepăsarea și desconsi­de­ra­rea. Doar e vor­­ba de patrimoniul religios și de istoria țării lor! Eu sunt uluită și revoltată și nu știu către ce ne îndrep­tăm...

NICU, 21 de ani, student
marketing ASE

Eu nu vreau să comentez subiectul refugiaților, dar vreau să-mi mărturisesc dreapta credință. Părerea mea e că nu faci nimic în viață, fără Dumnezeu.