Cu câtva timp în urmă, erbicidul numit glifosat era privit ca o mare șansă a agriculturii moderne: convenabil ca preț și - se spunea atunci - lipsit de efecte secundare, pentru animale și oameni. Dar opiniile s-au schimbat radical: tot mai multe voci critice pun la îndoială caracterul inofensiv al pesticidului, presupunând o legătură între problemele de sănătate ale populației orășenești și rurale, bolile grave ce provoacă moartea vitelor, ca și anumite anomalii și diformități apărute la copii. Recent, Agenția Internațională pentru Cercetare în domeniul Cancerului (IARC) l-a evaluat drept "potențial cancerigen". O decizie de importanță covârșitoare, având în vedere faptul că, în Europa, substanța este pulverizată pe circa 40% din suprafețele agricole - și nu rămâne acolo. Ea s-a regăsit până și în 70% dintre probele de urină supuse analizei în laborator. Ce înseamnă aceasta pentru noi?
Ce este glifosatul?
Ingredientul activ cel mai des introdus în compoziția erbicidelor, glifosatul, a fost lansat pe piață în anii '70 de către Compania Monsanto (campionii modificărilor genetice), fiind întâlnit mai ales sub denumirea Roundup. Însă el este conținut în numeroase alte produse destinate combaterii dăunătorilor, de regulă în combinație cu alte substanțe toxice. Acționează provocând tulburări în metabolismul plantelor (nedorite) și astfel duce la distrugerea lor. E întrebuințat în agricultură, în grădinărit, dar și în parcuri sau pe spațiile de joacă ale copiilor. Anul trecut, consumul său la scară mondială a atins cifra enormă de 700.000 de tone.
În special apariția culturilor de plante modificate genetic, cum ar fi cele de soia din SUA și America de Sud, a determinat o creștere spectaculoasă a consumului de glifosat. Organismele modificate genetic sunt rezistente la acțiunea lui și, în consecință, el poate fi utilizat în doze masive, pe suprafețe întinse cultivate, pentru stârpirea buruienilor. Scepticii l-au privit întotdeauna cu neîncredere: de pildă, există în Argentina regiuni unde acest pesticid este pulverizat în cantități generoase la soia modificată genetic, dar tot acolo s-a înregistrat o incidență sporită a cancerului în rândul copiilor. O practică răspândită constă în aplicarea erbicidului cu puțin timp înainte de recoltare, ca "injecție letală" administrată buruienilor, pentru a permite plantelor utile să ajungă simultan la maturitate. Se presupune că această "operațiune de exterminare" ar constitui principala cauză a prezenței reziduurilor de glifosat în alimente. De aceea, ea a fost restricționată în Europa, dar continuă să fie folosită fără niciun fel de limite în multe alte zone de pe glob - și nu numai la soia, ci și la cartofi și leguminoase. Apoi, încă un detaliu ce merită reținut: la rândul lor, și buruienile dezvoltă treptat o anumită rezistență la pesticid, astfel încât el trebuie utilizat în cantități tot mai mari, de la an la an, pentru obținerea efectului scontat. (Desigur, spre satisfacția concernului Monsanto, căruia îi cresc continuu vânzările.)
Chifle contaminate
Ce înseamnă acest "potențial cancerigen"?
În cadrul Organizației Mondiale a Sănătății, Agenția Internațională pentru Cercetare în domeniul Cancerului (IARC) este autoritatea științifică îndreptățită să identifice riscurile de cancer. Ea a încadrat glifosatul în categoria 2A ("potențial cancerigen pentru om"), argumentându-și decizia cu peste două sute de rapoarte și analize. După cum a comunicat presei Aaron Blair, conducătorul grupului de evaluare, s-a discutat serios chiar o includere a erbicidului în categoria 1 ("cu certitudine cancerigen"). În orice caz, IARC observă existența unor riscuri considerabile pentru sănătatea populației, ce urmează a fi examinate în continuare.
La ce concluzii conduc analizele efectuate? S-a constatat că, din zece chifle testate în laborator, opt erau contaminate cu substanța toxică amintită, ale cărei urme s-au regăsit și în pâine, făină, fulgi de ovăz, linte, ca și în soia furajeră de import. Glifosatul se întrebuințează, de asemenea, în pomicultură și viticultură, însă aici nu s-au făcut deocamdată suficiente măsurători pentru determinarea nivelului de contaminare. Recent, a provocat îngrijorare un mic studiu inițiat de ecologiștii germani, care au depistat pesticidul - chiar dacă într-o concentrație minimă - în laptele a 16 tinere mame ce își hrăneau bebelușii la sân. Pentru organizațiile care se ocupă de problemele mediului și cele cu atribuții de protecție a consumatorilor, reziduurile descoperite în urină și în laptele matern constituie o dovadă indubitabilă a faptului că noi toți ne intoxicăm, zi de zi, cu glifosat.
Ce măsuri de apărare putem lua? Mai întâi, să nu folosim niciodată, sub niciun motiv, pesticide chimice în grădina proprie. Glifosatul poate fi achiziționat acum cu mare ușurință, ceea ce îi face pe mulți amatori de grădinărit în timpul liber să recurgă la el fără ezitare. Sună simplist, însă ar fi de preferat ca ei să smulgă buruienile cu mâna, în loc să-și otrăvească petecul de pământ cu chimicale. Iar cine dorește să fie absolut sigur că în mâncarea din farfuria lui nu există reziduuri de glifosat va trebui să se orienteze către produsele bio, deoarece în agricultura ecologică este interzisă întrebuințarea oricăror substanțe de sinteză pentru combaterea dăunătorilor. Cumpărând marfă provenită din fermele bio, le dăm implicit o mână de ajutor de care ele au mare nevoie. Căci agricultura ecologică presupune o serie de eforturi și cheltuieli suplimentare (de exemplu, pentru înlăturarea buruienilor prin mijloace mecanice), în scopul de a evita poluarea solului și a menține diversitatea culturilor.
Ce cantitate de glifosat în alimente este lipsită de riscuri pentru sănătate?
Răspunsul la această întrebare se află încă în dezbaterea specialiștilor, iar ei sunt departe de un consens. În prezent, se consideră că aportul zilnic acceptabil ar fi de 0,3 miligrame pe kilogram/ corp. Totuși, atrag atenția unii cercetători, în cazul când glifosatul are o acțiune similară cu a hormonilor sau generatoare de cancer, așa cum se presupune, chiar și o cantitate infimă ar fi de ajuns pentru a declanșa o afecțiune malignă. Nu trebuie pierdut din vedere nici faptul că, în cadrul analizelor de risc, a fost testată substanța ca atare, în condițiile în care ea este folosită, de regulă, în asociere cu altele. Și nimeni nu poate ști ce efecte produc aceste combinații toxice pe termen scurt, mediu și lung.
Ne putem aștepta ca glifosatul să fie în curând scos de pe piață?
Discuția este încă deschisă pe plan european. Cea mai probabilă pare interzicerea pentru uz privat a pesticidelor care conțin această substanță, astfel încât unele magazine s-au grăbit să retragă din rafturi produsele respective. În momentul de față, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) analizează oportunitatea unei prelungiri a aprobării pentru utilizarea în agricultură, care a avut o valabilitate de zece ani și urmează să expire. Opinia publică occidentală așteaptă decizia cu sufletul la gură. Poziția adoptată de Agenția Internațională pentru Cercetare în domeniul Cancerului sugerează necesitatea unei interziceri neîntârziate a glifosatului. Dar se va ajunge, într-adevăr, acolo? E greu de crezut, dacă ne gândim la interesele economice majore legate de perfida otravă.