Suntem dotați cu cinci organe de simț: ochii, urechile, nasul, limba și pielea. În fiecare secundă, aceste antene ne informează asupra stimulilor pe care lumea i-a pregătit pentru noi. În același timp, ni se dă posibilitatea, pe această cale, să ne optimizăm starea de sănătate. Căci aceia care își îndreaptă deliberat percepțiile către lucruri pozitive reduc stresul, își întăresc capacitatea naturală de apărare a organismului și reușesc chiar să evite un infarct miocardic.
MIROSUL:
Aromaterapia combate stresul și anxietatea
Mirosul tentant al unei plăcinte cu mere, tocmai atunci scoase din cuptor; mireasma proaspătă a cetinei de brad în decembrie; parfumul de lămâie al cremei solare, care ni se strecoară în nări, când ne-am întins pe nisipul plajei. Îndată ce astfel de stimuli olfactivi ajung la celulele noastre receptoare, situate la etajul superior al nărilor, ne cuprinde o senzație de tihnă și mulțumire - automat și inevitabil. Explicația: nasul este singurul analizator senzorial aflat simultan în legătură directă cu două centre din creier - cel al memoriei și cel al emoțiilor. De această proprietate face uz aromaterapia, o modalitate specifică de tratament natural, care întrebuințează substanțe aromatice de proveniență vegetală, pentru calmarea durerilor și combaterea tulburărilor de somn ori a anxietății. Printr-un proces de distilare, se extrag din frunze sau flori uleiuri eterice, care sunt apoi inhalate sau aplicate pe piele. Esențele pot fi introduse în lampa de aromaterapie (4 până la 8 picături), puse în apa de baie (maximum 8-10 picături, amestecate cu 2 linguri de smântână), sau combinate cu un ulei de masaj (15-20 picături la 100 mililitri ulei de migdale ori de susan).
Natura ne pune la dispoziție o multitudine de remedii parfumate: rozmarinul favorizează concentrarea, grepfrutul înseninează starea de spirit, lavanda și acele de molid relaxează, lemongrass-ul înviorează. Pe lângă aceste posibilități de utilizare la domiciliu, uleiurile eterice fac dovada puterii lor tămăduitoare și atunci când sunt incluse în preparate farmaceutice. De pildă, capsulele cu lavandă ameliorează stările anxioase, o soluție pe bază de mentă poate ajuta contra cefaleei de origine nervoasă, iar uleiul de eucalipt, folosit în răceli, fluidizează secrețiile și ușurează expectorația.
PIPĂITUL:
Atingerile păstrează sănătatea inimii
Fără senzațiile tactile, n-am reuși să supraviețuim, afirmă cu tărie specialiștii. Clipă de clipă, milioane de senzori din piele (cel mai mare dintre organele noastre de simț) ne dau de veste dacă venim în contact cu obiecte moi, netede sau colțuroase, dacă ne-am apropiat prea mult de flacăra unei lumânări sau dacă pășim cu tălpile goale pe o pardoseală înghețată, riscând să ne îmbolnăvim.
Sensibilitatea tactilă are o însemnătate enormă și pentru sănătatea noastră psihică. Atingerile plăcute ne înfioară pielea și trec dincolo de ea, pătrunzându-ne în suflet. Când suntem mângâiați sau cuprinși cu brațele, inima își încetinește cadența bătăilor, contracțiile musculaturii cedează, tensiunea arterială scade, durerile se calmează. În doar câteva minute, persoanele extrem de stresate își pot relaxa astfel atât mușchii, cât și nervii.
În domeniul medical se desfășoară în prezent cercetări asidue, ce urmăresc utilizarea în scopuri terapeutice a acestei forțe benefice a atingerilor. La Spitalul Universitar din Jena, Germania, s-a constatat, de exemplu, că simptomele gonartrozei pot fi ameliorate prin reflexoterapie. Senzațiile de greață, oboseala și durerile bolnavilor de cancer se reduc cu o treime, dacă li se acordă săptămânal câte trei ședințe de masaj cu durata de 20 de minute. Iar celor sănătoși, cercetătorii le oferă argumente suficient de solide, pentru a-i convinge să facă schimb de dezmierdări cu partenerul, să-și îmbrățișeze prietenii și să depună sărutări afectuoase pe obrajii colegelor de serviciu.
AUZUL:
Relaxare cu magia muzicii
Fredonarea unui cântec de leagăn are un efect liniștitor asupra bebelușilor. Melodiile funebre ale lui Bach domolesc plânsul celor ce au pierdut o ființă dragă. Muzica ne emoționează mereu de-a lungul vieții, deoarece sonoritățile ei acționează direct asupra sistemului nervos. Și, fiindcă sistemul nervos vegetativ îl controlează și pe cel cardiovascular, ea influențează indirect și frecvența bătăilor inimii, tensiunea arterială, precum și ritmul respirației.
În ce privește inima, cea mai mare putere tămăduitoare pare s-o aibă muzica barocă. În cadrul unui studiu efectuat la Clinica Universitară Marienhospital Herne, medicii au observat cu uimire cum Suita orchestrală nr. 3 de Bach a reușit să scadă tensiunea pacienților la fel de eficient - și chiar mai rapid - decât un betablocant. Valorile măsurate ale tensiunii arteriale s-au redus sub ochii lor, în decurs de secunde. Dimpotrivă, melodiile impetuoase, pline de elan, fie că sunt simfonii sau arii de operă, au mai curând darul de a crește turația pulsului și a tensiunii.
GUSTUL:
Mâncați amar, ca să obțineți silueta dorită
Tot ce punem în farfurie trebuie să fie dulce, mai ales dimineața. Pâine prăjită cu gem sau miere, croasanți, chifle cu cremă de alune și cacao - așa ceva mănâncă europenii la micul dejun. Dar și la prânz, ca și la cină, obișnuim să alimentăm cu precădere acele celule gustative de pe suprafața limbii care sunt specializate în transmiterea către creier a unor stimuli molcomi și agreabili. Alimentele cu gust amărui, ca frunzele de cicoare, de păpădie, ori cele roșii, ale cicorii italiene, radicchio, anghinarea sau cafeaua neîndulcită, nu se numără printre preferatele noastre. Cu toate că tocmai gustul pe care îl respingem posedă proprietăți vindecătoare deosebite. Substanțele amare stimulează funcționarea stomacului și a intestinului, activând în același timp mecanismele de detoxifiere ale ficatului și vezicii biliare. Pe lângă aceasta, gusturile fruste constituie și un ajutor natural în dietele de slăbit (în vreme ce dulcele ne invită să nu ne mai oprim din mâncat). Pe de-o parte, principiile amare fac ca senzația de sațietate să apară mai curând. Pe de alta, alimentele amărui, ca de pildă varza de Bruxelles sau anghinarea, au de regulă o densitate calorică mică.
Din păcate, preocuparea obsesivă de a vinde cât mai mult îi îndeamnă atât pe cultivatori, cât și pe producătorii din industria alimentară să "îndulcească" tot ce se poate. Așa se explică faptul că, în zilele noastre, până și unele dintre legumele amărui clasice, cum sunt castravetele și ardeiul gras, au început să-și trădeze gustul tradițional, devenind dulcege. De aceea, și pragul de sensibilitate la nuanțele de gust amar este în prezent mai înalt decât în urmă cu câteva decenii. Sfatul nostru: încercați să vă deprindeți treptat cu aroma care vi se pare acum neobișnuită - de exemplu, punând o salată de cicoare lângă mâncarea dvs. cu carne, sau folosind la salata de andive un sos vinegretă în loc de smântână. N-o să mai căutați doctorul.
VĂZUL:
Lumina risipește tristețea toamnei
Tot ce vedem lasă urme: mai întâi pe retină, apoi în creier, iar la sfârșit în corp. Când e vorba de lumină, chiar și absența ei se face simțită. Radiațiile solare mai zgârcite în lunile de toamnă și iarnă provoacă așa-numita depresie sezonieră, de care suferă milioane de oameni pe continentul european. Pe retina noastră există celule fotoreceptoare, care reacționează la lumina albastră din spectrul solar, fiind conectate la "ceasul interior" al creierului. Pe măsură ce lumina zilei se împuținează, organismul primește pe această cale semnalul că iarna se apropie, așadar, corpul trebuie să-și economisească energia. La persoanele mai sensibile, funcționarea în regim economic se resimte sub forma unei stări generale de indispoziție și apatie. Alte simptome caracteristice sunt pofta nesățioasă de dulce și oboseala permanentă, în ciuda respectării programului normal de somn.
Când tristețea sezonului rece se manifestă doar superficial, mișcarea în aer liber poate fi adesea un remediu suficient. Ea reconstituie măcar parțial rezervele noastre de lumină și, totodată, face să crească secreția de serotonină, hormonul capabil să frâneze tendințele depresive. Dacă, însă, dezechilibrul psihic este deja mai accentuat, medicii recomandă frecvent fototerapia. Aceasta se efectuează zilnic, în ședințe de câte 30 de minute, timp în care pacientul se află așezat, la o distanță de circa 80 centimetri, în fața unei lămpi ce iradiază o lumină de aproximativ 10.000 lucși. Pentru comparație: iluminarea încăperilor se ridică la numai 300-500 lucși, iar într-o zi călduroasă, de vară, soarele ne oferă 100.000 lucși. Studiile demonstrează că, la opt pacienți din zece, simptomele se ameliorează pe parcursul a două săptămâni.
Și preparatele antidepresive pe bază de plante, de exemplu cele cu o concentrație îndeajuns de ridicată de sunătoare, pot avea de asemenea un efect benefic, înseninând sufletele umbrite de melancolia unei toamne târzii.
Programul de confort pentru simțuri
Ochii
Fumul, praful, curentul, cosmeticele - multe lucruri ne irită ochii. Picăturile cu tetrizolină (ex. "Visine") limpezesc vederea. Vitaminele A, C, E, precum și unele minerale, ca zincul și seleniul, ne întăresc capacitatea vizuală din interior.
Nasul
Cine face des guturai știe cât de rău afectează el mirosul și gustul. O spălătură cu apă sărată eliberează nările și dezinflamează mucoasa nazală. Umpleți o cană cu apă călduță și puțină sare grunjoasă. Clătiți-vă ambele nări cu această soluție.
Urechile
Nimic nu ne stresează atât de mult ca zgomotul. O expunere permanentă la 80 decibeli (ex. nivelul sonor al străzii) provoacă daune pe termen lung. Utilizați din când în când dopurile pentru urechi, pentru a îngădui timpanelor dvs. un repaos total. Milioane de europeni suferă de tinitus. Extractul de ginkgo biloba poate fi deseori de folos, fiindcă activează circulația sângelui în urechea internă.
Pielea
Ea este cel mai mare dintre organele noastre de simț. Toamna și iarna, pielea are nevoie de o îngrijire consistentă, deoarece, atunci când temperatura începe să coboare sub 8° C, ea își reduce producția de sebum. Pentru a o împiedica să se usuce și să se fisureze, aplicați o loțiune grasă ori un ulei de corp.
INTERVIU
Dr. psiholog ILENA SZAS, despre folosirea corectă a simțurilor
"Cine învață să se bucure de senzațiile plăcute va fi mereu sănătos"
- De ce ne simțim atât de bine când ni se face un masaj sau când ne delectăm cu un gulaș suculent?
- Fiindcă în asemenea momente, corpul secretă endorfine, niște substanțe asemănătoare cu opiul, care ne creează o stare de relaxare și de satisfacție. Este modalitatea prin care natura ne convinge, utilizând instrumentele plăcerii, să facem acele lucruri care ne sunt în cel mai înalt grad necesare: să mâncăm, să avem raporturi sexuale, să ne îngrijim cu delicatețe și afecțiune de perpetuarea speciei...
- Aceste senzații agreabile pot fi doar "simțite", sau există și posibilitatea de a le măsura obiectiv?
- Da. Căldura, atingerile și contactul fizic sporesc nivelul oxitocinei din sânge, acesta fiind hormonul tandreței și al altor emoții benefice aflate în legătură cu ea. Totodată, crește și numărul celulelor sistemului imunitar, în paralel cu reducerea secreției de cortizol, cunoscut de toată lumea ca hormon al stresului. Există psihologi care compară bucuria simțurilor, adică folosirea lor deliberată în sens pozitiv, cu un antidepresiv ușor.
- Dacă simțurile ne pot ajuta să fim sănătoși și fericiți, de ce ni se pare atât de dificilă viața de fiecare zi?
- Deoarece ne lăsăm copleșiți de agitație, de muncă, de eterna criză de timp. Bucuria simțurilor necesită exact contrariul: suficient timp la dispoziție, spațiu și concentrare. Când mâncăm repede un baton de ciocolată, cu ochii în televizor, ratăm de fapt șansa de a o savura cu adevărat.
- Cum putem învăța să ne rafinăm simțurile?
- Începeți cu lucrurile care vă procură cea mai mare plăcere - muzica, o mâncare delicioasă, un vin bun. Stabiliți o comunicare exclusivă între dvs. și simțuri, concentrându-vă deplin asupra experienței respective. Iar dacă o veți trăi împreună cu altcineva, aceasta vă va ajuta să gustați pe îndelete plăcerea. Și prelungiți-vă bucuria simțurilor, mai întâi anticipând-o, apoi păstrând-o în memorie ulterior. Cine își aduce aminte de lucrurile bune își prelungește și își intensifică plăcerea.
- Care dintre simțurile noastre răspunde mai prompt la un astfel de antrenament?
- Mirosul. Însă cel mai mult se poate experimenta cu gustul, fiindcă el se asociază cel mai frecvent cu plăcerea. Totodată, savurarea conștientă activează și alte simțuri: mirosul, văzul, percepțiile tactile.
- Ce anume vă face cea mai mare plăcere dvs., personal?
- Multe lucruri. O mâncare gustoasă, un pahar cu vin, o ceașcă de ceai sau un prilej de a asculta muzică. Dar mă bucur și de faptul că scriu cărți și țin conferințe. Și, desigur, mă bucură enorm timpul petrecut împreună cu familia și cu prietenii.