În zilele mohorâte de toamnă puteți petrece un timp plăcut cu acest roman în care au fost puse cu bună știință toate ingredientele unui "produs" menit să dea dependență până la ultima pagină. Jess Walter, care provine din jurnalismul american de mare tiraj, cunoaște bine nivelul (senti)mental al publicului, așteptările lui. De aceea, în rețeta lui romanescă, nu ezită să folosească și potențatori de arome, coloranți artificiali, înlocuitori sintetici și tot felul de fainoșaguri, pentru a fi pe gustul tuturor amatorilor de povești. De la cei inocenți, la cei capabili să discearnă ironia parodică, polemica implicită cu păcatele industriei de divertisment artistic, toți vor găsi în Frumoasele ruine motive de satisfacție. Iar faptul că, din anul apariției, 2012, s-a aflat în fruntea topurilor de vânzări, a fost tradus cu succes în vreo 30 de țări și acum e în curs de ecranizare dovedește că globalizarea a uniformizat și portretul cititorului de plăcere. Ca să-i câștige curiozitatea, să-l surprindă și să-l emoționeze, romancierului îi trebuie, pe lângă talent genuin, și o cunoaștere meseriașă a procedeelor narative, astfel încât personajele și peripețiile lor să capete verosimilitate. Jess Walter e un astfel de profesionist calificat la școala literaturii moderne și contemporane, de la care preia trucuri cu efect verificat: construcția pe planuri paralele, amestecul de nume și fapte reale în ficțiune, multe povești individuale din perioade și țări diferite, întrețesute astfel încât fiecare fir epic să se înnoade la un moment dat cu altul. Pe această canava se conturează încetul cu încetul destine, toate oscilând între năzuințele din tinerețe și imposibilitatea de a le împlini, între voință și putință, între pasiune și rațiune. Majoritatea personajelor ar fi vrut să-și dedice viața câte unei arte - actorie, muzică, literatură, pictură, film - dar cariera lor artistică depinde de mașinăria infernală a show-biz-ului, de bani, de hazardul binevoitor sau ostil, de cedarea unor principii. Jucându-se cu predilecția paradoxală a omului de azi pentru nenorociri, indiscreții din viața intimă a celebrităților, scandaluri sexuale, melodrame, paranormalități, dar și pentru iubiri statornice, acte eroice, solidarități înduioșătoare, miracole prin credință etc. - romancierul nostru introduce în existența personajelor lui multe din aceste teme. Avem astfel, ca în toate serialele TV, copilul din flori, al cărui tată natural nu e cine credea el (și nici noi), boala incurabilă, iubirea platonică "pe viață", tânărul rebel adus pe calea cea bună, victime care au partea lor de vină și "negativi" cinici cu o anume vulnerabilitate. Toate - subiecte cu rating sigur, cărora abilul romancier le adaugă și nițică "filosofie" à la Coelho, ca să dea impresia de profunzime ("cu cât e mai mică distanța dintre dorință și ceea ce e corect, cu atât vei fi mai fericit"). Performanța lui Jess Walter e că, folosind toate aceste clișee, le subminează dinăuntru și o face atât de bine încât "te prinde". Intriga ramificată are în centru lumea marilor studiouri americane de film, din 1962 și până azi. În ițele ei au roluri și vedete ca Richard Burton și Liz Taylor, apar cu nume reale regizori, scenariști, producători, ni se povestesc secrete de platou de la turnarea filmului "Cleopatra". Capitolele sar vioi dintr-o epocă în alta și de la o țară la alta (Italia, SUA, Anglia), cu întoarceri în timp și reveniri în anii noștri după o jumătate de veac, completând goluri din existența personajelor, lămurind părțile obscure și retușând portrete psihologice. Jess Walter excelează și în parodierea diferitelor genuri și tipuri de scriitură, folosite cu schepsis în arhitectura romanului: autoficțiune, scenariu de film, piesă de teatru, povestire de război, memorialistică de scandal. Satirizând savuros subcultura ca afacere bănoasă - reality-show-uri, blockbustere, șușanele muzicale, tabloide, kitsch-uri - precum și pe cei ce se îmbogățesc de pe urma lor: producători, scenariști, artiști dispuși la orice compromis pentru celebritate ș.a., Frumoasele ruine reușește să distreze, să impresioneze și să cucerească cititorul, până la happy-end-ul dulce-amărui, ca un digestiv.