"Să nu vă lipsească din casă mierea și oțetul de mere"
Stimată redacție,
Sunt pensionară și după ani de zile am ajuns la concluzia că orice boală se poate vindeca, de multe ori fără medicamente, dacă tu, ca individ, dorești acest lucru, ai încredere în tine și în bunul Dumnezeu. Eu sunt pe principiul fără medicamente, și este foarte bine. În anul 1981, întâmplător, mi-a picat în mână cartea "Mierea și alte produse naturale" de Dr. Jarvis, care mi-a schimbat complet mentalitatea. Tot de atunci nu-mi lipsesc din casă mierea și oțetul de mere (pe care îl pregătesc singură). De atunci nu mai știu ce mai sunt răceala, gripa, febra, durerile articulare, tulburările digestive. Pe lângă citronadele făcute din miere, oțet de mere și apă pe care le consum (fără alte băuturi din comerț) oțetul de mere îl folosesc și în gospodărie, în locul oțetului alimentar din comerț, la salate, ciorbe etc. În felul acesta s-a creat în organism o imunitate neprielnică dezvoltării microbilor.
În ultimul timp, caut să mă armonizez cu natura, mai ales vara, cât stau la țară, unde m-am născut, și este foarte bine. Îmi cultiv și zarzavat pentru consum, mai ales ceapă. Ce am constatat acolo: țăranul, miercurea și vinerea, nu-ți mănâncă de dulce, în schimb, sparge o ceapă și o mănâncă așa, cu pâine și sare. Nu-i lipsește ceapa de la masă niciodată. Pe bună dreptate, fiindcă ceapa are multe calități. O ceapă crudă, tăiată mărunt, pusă într-o jumătate de litru de lapte nefiert, consumată în cursul unei zile, câteva zile la rând, vindecă durerile articulare și umflăturile. Sau: 3 cepe mari, necurățate de ultima foaie învelitoare, crestate în 4 părți, se fierb într-un litru de apă, timp de 15 minute, după ce a dat în clocot. Din lichidul respectiv se bea jumătate seara și jumătate dimineața, tot pentru articulații. Le recomand această rețetă simplă tuturor cititorilor care se plâng de reumatism.
Cu oțet de mere și ceapă m-am vindecat și eu, cât am fost la țară, de o durere la articulația umărului. Iar un vecin s-a vindecat la articulația de la genunchi de marți până sâmbătă, iar duminică a jucat la nunta unui nepot. Natura e benefică pentru fiecare dintre noi, dar nu știm s-o apreciem. Aceia dintre dumneavoastră care citiți această scrisoare, când serviți ciorba acasă, tăiați o ceapă mărunt și puneți-o în farfuria cu ciorbă (e mai comestibilă, că nu ustură și nu-și pierde nici calitățile benefice) și veți vedea efectele. Sunt multe de spus, dar mă opresc aici. Omul trebuie să se vindece mai întâi sufletește (să se debaraseze de ură, furie, mânie, răutate), iar vindecarea trupească vine de la sine. E foarte greu de schimbat mentalitatea omului, dar nu imposibil.
Să fim binecuvântați de bunul Dumnezeu.
Cu stimă și respect,
Laura Busuioceanu - București
Rețetă veche pentru arsuri - Unt de ou
Se răstoarnă zece ouă într-o tigaie foarte curată și neemailată, apoi se așează tigaia la foc potrivit și se amestecă permanent, cu o lingură de lemn. Pe măsură ce încep să se prăjească ouăle, se dă focul mic și se continuă coacerea. Cu dosul lingurii, se începe strânsul compoziției într-o parte a tigăii, aceasta aplecându-se puțin pentru a se strânge grăsimea. Se ține tigaia pe foc până când ouăle se fac scrum și apoi se transformă într-un cocoloș negru, ca de smoală, pe care îl tot întoarcem și-l presăm până se scurge toată grăsimea, care se strânge într-o cănuță mică, pentru ca apoi să o punem într-o sticluță care se închide bine. Se aplică această grăsime pe rană cu ajutorul unei pene de gâscă (sau de curcă). Pentru răni mai mici, se poate face untul din 2-3 ouă.
Acest unt are proprietatea că alină durerea și vindecă fără să lase cicatrice.
Când eram mică, am căzut pe o plită încinsă și am stat două săptămâni numai cu fața în jos, pentru că dosul mi-era tot o rană. Mama mi-a pregătit acest unt de ou și mi-a uns rănile, iar când s-a terminat uleiul din cănuță, s-au terminat de vindecat și rănile mele.
De fiecare dată când sufeream câte o arsură mică, eu sau frații mei, sau chiar mama, pe lângă cuptor, repede alerga la sticluța cu unt de ou și ne ungea rana.
Acum, după ce fac mâncare sau folosesc cuptorul aragazului și se-ntâmplă să mă piște puțin focul sau ușa cuptorului, imediat dau cu unt de ou.
Mama mea nu mai este printre cei vii, dar aș dori ca rețeta aceasta să facă bine celor aflați în suferință și s-o pomenească pe mama mea, Maria.
Alexandra Obretin - București
Remedii contra diabetului
Pentru diabet, se recomandă, cu mult succes, sucuri de legume în combinație cu suc de cartofi cruzi și suc de lămâie.
Rețeta nr. 1: morcov 210 ml (suc proaspăt, stors prin storcătorul de fructe), țelină 100 ml, spanac 90 ml, suc de cartofi cruzi 50 ml (sucul de cartofi se crește zilnic cu 10 ml, până se ajunge la 100-150 ml.
Aceste sucuri se amestecă și se adaugă și suc proaspăt de lămâie, cam o lingură. Se mai poate adăuga și suc de mere (100-200 ml). Cantitatea se poate reduce la jumătate, în funcție de cât mănâncă bolnavul. Chiar dacă reduceți la jumătate cantitatea de sucuri, sucul de cartofi rămâne integral (50-75-100 ml).
O altă rețetă: morcov 180 g, lăptucă (salată) 120 g, varză 90 g, fasole verde 90 g, suc de cartofi 75 ml, suc de mere 100 ml. Fasolea verde este foarte indicată diabeticilor. Se fierbe în puțină apă și se asezonează cu usturoi. Tratamentul nu are contraindicații, nu face rău, ci numai bine, dar trebuie răbdare și perseverență. Insist asupra sucului de cartof. O rudă apropiată, bolnavă de diabet, după 4-5 săptămâni, a mai redus din insulină și, treptat, a renunțat la ea.
Urări de bine tuturor cititorilor minunatei reviste "Formula AS". Le doresc sănătate și liniște sufletească! Iar colectivului "Formulei AS", zile pline de satisfacții și împliniri. Cu deosebită stimă și multă dragoste,
Maria Șuța - Baia-Mare
Leacuri pentru fiere leneșă și dureri de stomac
Sunt o pensionară vârstnică (87 de ani) și o cititoare fidelă a revistei dvs. Abia aștept ca fiica mea să-mi aducă "Formula AS", pe care nu mă mai satur s-o citesc. Văzând atâtea rețete pe care le comunicați, m-am gândit să vă scriu și eu unele pe care le-am folosit în familie, cu efecte foarte bune. Nu sunt costisitoare și se află la îndemâna oricui.
Pentru ficat sau fiere leneșă: se ia 1 kg semințe de cânepă (de la magazinele care vând semințe pentru însămânțări), se zdrobesc cu un sucitor și se pun la fiert în 5 l de apă, până rămân 3 l. Se lasă să se răcorească, se strecoară și se pune la frigider. Din acest ceai se bea, de 3 ori pe zi, înainte de masă, câte un păhărel de țuică. În acest timp, nu se consumă alcool, cafea și țigări.
Pentru ulcerații la stomac, gastrite, balonări: 1 kg miere de albine (de toamnă) și 200 g sulf (se găsește la magazinele cu chimicale, sub formă de pulbere sau batoane, care trebuie pisate și cernute bine). Ingredientele se amestecă bine. Se ia câte o lingură rasă, de 3 ori pe zi, înainte de masă cu o jumătate de oră, timp în care se stă culcat pe toate părțile, pentru a se face bandajul stomacului, apoi se poate mânca. Efectele se văd din primele zile. În timpul tratamentului, în loc de apă se bea lapte, care ajută la spălarea stomacului. Acest tratament se ține 15-18 zile, după care puteți mânca orice, fără să vă mai supere durerile. De fiecare dată când luați remediul, amestecați bine în vas, pentru că sulful este greu și se lasă la fund. Să vă fie de folos! Vă doresc numai bine!
Lucia Hăvărneanu - Constanța