Călătorie în interior - MEDITAȚIA

Gilda Fildan
- Dacă meditația e bună, credința în Dumnezeu o face și mai bună -

Faptul că meditația poate constitui un mijloc eficient de reducere a stresului este cunos­cut de decenii. Se știe cu certitudine că ea liniștește bătăile inimii, calmează sistemul nervos, face ca respirația să devină mai regulată și mai profundă, crește cantitatea de oxigen din sânge și scade nivelul cortizolului, care este hormonul stre­sului.
În ultimul timp, cer­cetătorii aduc tot mai mul­te dovezi și indicii în spri­jinul ideii că teh­nicile de con­templație pot influența sănătatea în mod decisiv: ele ne ajută să slăbim, rea­duc la normal tensiunea ar­te­rială mărită, parti­ci­pă la vindecarea orga­ne­lor, îmbunătățesc capaci­tatea de concentrare și întăresc sistemul imunitar. Studii recente arată că aceste că­lătorii în interiorul nostru pot încetini chiar și procesul de degradare a creie­rului, provocat de înaintarea în vârstă.

Trăiește-ți clipa

Există diverse metode de meditație, însă aproape toate au în comun două elemente: concentrarea asu­pra clipei prezente și antrenarea atenției. Pentru adep­ții meditației, înțelese ca demers terapeutic, așa cum este Jon Kabat-Zinn, profesor la University of Massachusetts Medical School și director fondator al "Stress Reduction Clinic", cheia obținerii unui efect tămăduitor o reprezintă "calitatea atenției". La finele anilor '70, el a conceput un curs intensiv de antrena­ment al atenției, cu durata de opt săptămâni, pe care l-a numit "Mind­fulness-Based Stress Reduction", pe scurt MBSR. În prezent, metoda este aplicată în peste două sute de clinici din lume, în tratarea depresiilor, a tulburărilor de somn, a durerilor cronice și afecțiu­nilor cardiovasculare. Ca mijloc de prevenire și com­batere a stresului, își găsește, de asemenea, întrebuin­țare în numeroase întreprinderi, școli, ca și în sportul de performanță.
Programul include exerciții de yoga și elemente constitutive ale meditației budiste, dar evită orice im­plicații religioase ori ezoterice. În cadrul unui atelier introductiv și al unui curs alcătuit din mai multe mo­dule, participanții își însușesc tehnicile și totodată se obligă să exerseze acasă, minimum câte trei sferturi de oră zilnic, șase zile pe săptămână. Pe lângă aceas­ta, ei trebuie să practice sporirea atenției în împreju­rările vieții cotidiene, de pildă, când așteaptă să-și achite cumpărăturile într-un super­market, când stau la masă, ori când spală vasele.

Experimente uluitoare

Cercetările întreprinse în ultimii ani dezvăluie faptul că identitatea unei persoane poate fi modificată prin meditație. Cineva care practică MBSR sau o altă formă de meditație efectuează sistematic o explorare mentală a propriului corp. Astfel, cei ce meditează se descoperă pe sine, își simt capul, inima și abdomenul ca pe un în­treg unitar, iar aceasta produce efecte asupra comportamentului lor în raport cu alți oa­meni. Ei se tem mai puțin că vor face impre­sie proastă celor din jur și încep să-și ia liber­tatea de a urma calea pe care le-o indică in­tuiția, acționând neconvențional.
Acum câțiva ani, neuroloaga Sara Lazar, de la Massachusetts General Hospital din Boston, a dorit să afle dacă MBSR produce modificări cerebrale ce pot fi observate con­cret. Ea a cooptat ca participanți la expe­rimentul său 26 de bărbați și femei, care se considerau extrem de stresați și nu avuseseră până atunci niciun fel de experiență cu practicile meditative. Specialista le-a cercetat mai întâi struc­tura creierului, cu ajutorul unui tomograf compu­terizat, iar apoi i-a trimis la un curs MBSR. Opt săp­tămâni mai târziu, a analizat creierele subiecților pentru a doua oară. Rezultatul a fost uluitor. El a evidențiat faptul că un singur curs intensiv de medi­ta­ție fusese suficient pen­tru a determina o în­groșare vizibilă a sub­stan­ței cenușii, în câteva zone ale orga­nului gân­di­rii. În așa-numitul hi­pocamp, o excrescență de sub­stan­ță cenușie cu rol im­portant în desfă­șu­rarea proceselor de în­vățare și în stocarea con­­ținuturilor de memo­rie, se formaseră chiar neuroni noi.
Un alt experiment apre­ciat drept "revolu­ționar" îi aparține neurologului Richard Davidson, de la University of Wisconsin-Madison. Împreună cu un colectiv de cercetare, el a studiat efectul unei me­ditații tibetane speciale, axată pe compasiune, asupra emoțiilor pozitive, cum sunt iubirea și capacitatea de empatie, încercând să stabilească în ce măsură ea reușește să le stimuleze. Șaisprezece vo­luntari, total lipsiți de experiență în pri­vința meditației, au fost invitați la un curs de scurtă durată, unde le-a fost pre­zentat acest tip de contemplație. La început, ei au învățat să se concentreze asupra per­soanelor care le erau foarte apropiate și dragi, dorindu-le din suflet tot binele po­sibil și eliberarea de orice suferințe ar fi avut. După câteva zile de antrenament, li s-a cerut să transfere această "compasiune iubitoare" asupra tuturor oamenilor și ființelor. "Au creat, în mod concret, feri­cire", spune autorul experimentului.
Johannes Michalak de la Universi­tatea Bochum din Germania s-a ocupat cu studierea mecanismelor de acțiune ale tehnicilor meditative, ajungând la con­cluzia că ele pot contribui la prevenirea și tratarea tulburărilor psihice, în mod deo­sebit a depresiei și anxietății. Prin con­centrarea asupra percepțiilor clipei pre­zente, gândurile și sentimentele sunt ac­ceptate cu timpul drept ceea ce și sunt în realitate: nimic altceva decât niște procese mentale care apar și dispar și cu care nu trebuie să ne identificăm. "În felul aces­ta", explică Michalak, "izbutim să ne distanțăm treptat de ele și să nu ne mai lăsăm atât de ușor afectați de prezența lor."
La Bad Kissingen, în Germania, funcționează de 20 de ani o clinică în care se utilizează practicile meditative. În timpul cât sunt internați aici, pacienții urmează tratamentele obișnuite, însă în paralel, fac cunoștință cu diverse metode de contemplație și au posibilitatea să le exerseze: de la tipurile clasice, ba­zate pe atenție și pe urmărirea respirației, la concen­trarea pe anumite texte și sunete, iar apoi, la formele oarecum excentrice, cum sunt meditația ritmică și terapia de stimulare a ilarității, numită yoga râsului. "Din multitudinea de oferte, fiecare poate alege ceea ce i se potrivește", spun medicii. "Cei mai mulți din­tre pacienți observă repede că le face bine să-și re­câștige calmul și să descopere centrul autentic al ființei lor."
Cercetările desfășurate de psihologii de la Uni­versitatea Oldenburg adaugă acestui concept medical modern și o latură spirituală. S-a constatat că suferin­zii credincioși, care își îndreaptă speranțele spre un nivel de existență superior, adică spre Dumnezeu, au șanse considerabil mai mari de a învinge boala și de a deveni sănătoși, decât cei nereceptivi la aspectele spirituale ale vieții. Fenomenul a fost comentat în­tr-un articol apărut în publicația științifică "New Scien­tist", care face la un moment dat o subliniere demnă de reținut: "Dacă meditația e bună, credința în Dumnezeu o face și mai bună."

Metode de meditație

Există diverse tehnici de antrenare a atenției și a concentrării - occidentale și orientale, profane și reli­gioase. Vi le prezentăm în continuare pe cele mai im­portante.

MBSR (Mindfullness-Based Stress Reduction)

Originea
- Consacrată de către medicul ameri­can Jon Kabat-Zinn ca modalitate eficientă de redu­cere a stresului.
Tehnica - Meditație în poziție șezând, constând în explorarea mentală a corpului (o călătorie imagi­nară în interior, pornind de la cap și până la vârful picioarelor, care sunt vizualizate pe rând și "cu drag", ca părți ale ființei tale), precum și în concentrarea pe procesul respirației. (Atenția este îndreptată pe felul în care intră și iese aerul din plămâni. Se fac între 20-30 de respirații conștiente. Limpezesc creierul și alun­gă oboseala, oricât de grea.)

Meditația Benson

Originea
- Metoda concepută de cardiologul american Herbert Benson servește, în primul rând, unei bune gestionări a stresului, având drept scop prevenirea bolilor cardiovasculare.
Tehnica - Atenția se concentrează pe respirație și pe un cuvânt, un sunet sau o propoziție (poate să fie și din zona religioasă, numele Domnului sau un nume de sfânt) la libera alegere a practicantului. Această "mantră" este repetată la fiecare expirație. Se execută calm și relaxat, în poziție șezând, cu ochii închiși. Durata: între 10 și 20 de minute. Pe cât posibil, medi­tația trebuie efectuată o dată sau de două ori pe zi.

Rugăciunea inimii (isihastă, rugăciunea lui Iisus)

Originea
- Este o meditație prin rugăciune, răs­pân­dită mai ales în bisericile ortodoxe răsăritene. Urmă­rește punerea în acord a persoanei cu voința di­vină și legătura spirituală cu Dumnezeu.
Tehnica - La această meditație este invocat Iisus Hristos, numele lui fiind folosit ca mantră. De exem­plu, se rostește "Iisus" pe inspirație și "Hristos" pe expirație. De obicei, se execută cu ajutorul unui șirag de mătănii cu un șnur având minimum 30 de noduri.

Contemplația

Originea
- Un tip de rugăciune consfințit de monahii din pustie, încă din secolul al treilea, iar mai târziu, în special de marii mistici ai Evului Mediu, ca Teresa de Avila.
Tehnica - Meditații realizate cu ajutorul unor mantre cu conținut creștin, la care se adaugă cântece și recitări de texte sacre. Se tinde spre o golire completă a minții și unirea cu Dumnezeu, așa-numita "unio mistica".

Qi Gong

Originea
- Tradiție chineză cu o vechime de milenii, ce are ca scop echilibrarea și armonizarea ener­giei vitale Qi. Este fundamentată pe învățătura taoistă despre forțele complementare Yin și Yang.
Tehnica - Dirijarea energiei Qi prin mișcări ritualice, controlul respirației și vizualizări.

Meditația cu rozariul

Originea
- Legenda spune că ar fi fost introdusă ca formă de rugăciune în biserica romano-catolică de către sfântul spaniol Domingo de Guzman (Dominic), în secolul 13, la îndemnul Fecioarei Maria.
Tehnica - Repetare a unor rugăciuni, într-un mod similar mantrei, prin care se rememorează medi­tativ aspecte din viața și învățătura lui Iisus, utilizân­du-se ca auxiliar șiragul de mărgele numit rozariu.

Meditația pe dans

Originea
- Se întâlnește de milenii, în aproape toate civilizațiile. Merită menționat în mod special dansul rotitor al dervișilor, călugări care aparțin curentului mistic sufist.
Tehnica - Prin rotire sau o altă mișcare unifor­mă, dansatorii ating o stare de transă, care le dă un sen­timent de atemporalitate, de comuniune sau con­topire mistică.

Vipassana

Originea
- Meditație budistă bazată pe atenție, răspândită cu deosebire în Birmania, Thailanda și Sri Lanka. Se spune că această tehnică ar fi fost practi­cată de însuși Siddhartha Gautama Buddha, cu peste 2500 de ani în urmă.
Tehnica - Meditație ce urmărește cultivarea bu­nă­tății, a iubirii, a bucuriei, compasiunii și calmului. La meditația pe respirație este obligatorie poziția șe­zând, cu coloana vertebrală dreaptă. Respirația ser­vește ca ancoră a concentrării.

Yoga

Originea - Această practică meditativă, care provine din India antică și are o vechime ce depășește cinci milenii, caută să aducă mintea într-o stare de liniște.
Tehnica - Meditație cu observarea respirației, tehnici de concentrare, exerciții fizice cu mii de posturi și modele de mișcare diferite. Există diverse școli, care au orientări religioase, respectiv spirituale mai mult sau mai puțin pronunțate.

Zen

Originea - Formă a budismului care a migrat din India în China, în secolul 6 după Hristos, pentru ca în secolul 12, să ajungă în Japonia, considerată astăzi ca fiind centrul Zen. Finalitatea metodei este aceea de a opri fluxul gândurilor și a accede la starea de iluminare, la sentimentul unității universale.
Tehnica - În "zazen" se meditează stând așezat, cu picioarele îndoite sub fese, pe o pernă sau o băncuță.