Faptul că meditația poate constitui un mijloc eficient de reducere a stresului este cunoscut de decenii. Se știe cu certitudine că ea liniștește bătăile inimii, calmează sistemul nervos, face ca respirația să devină mai regulată și mai profundă, crește cantitatea de oxigen din sânge și scade nivelul cortizolului, care este hormonul stresului.
În ultimul timp, cercetătorii aduc tot mai multe dovezi și indicii în sprijinul ideii că tehnicile de contemplație pot influența sănătatea în mod decisiv: ele ne ajută să slăbim, readuc la normal tensiunea arterială mărită, participă la vindecarea organelor, îmbunătățesc capacitatea de concentrare și întăresc sistemul imunitar. Studii recente arată că aceste călătorii în interiorul nostru pot încetini chiar și procesul de degradare a creierului, provocat de înaintarea în vârstă.
Trăiește-ți clipa
Există diverse metode de meditație, însă aproape toate au în comun două elemente: concentrarea asupra clipei prezente și antrenarea atenției. Pentru adepții meditației, înțelese ca demers terapeutic, așa cum este Jon Kabat-Zinn, profesor la University of Massachusetts Medical School și director fondator al "Stress Reduction Clinic", cheia obținerii unui efect tămăduitor o reprezintă "calitatea atenției". La finele anilor '70, el a conceput un curs intensiv de antrenament al atenției, cu durata de opt săptămâni, pe care l-a numit "Mindfulness-Based Stress Reduction", pe scurt MBSR. În prezent, metoda este aplicată în peste două sute de clinici din lume, în tratarea depresiilor, a tulburărilor de somn, a durerilor cronice și afecțiunilor cardiovasculare. Ca mijloc de prevenire și combatere a stresului, își găsește, de asemenea, întrebuințare în numeroase întreprinderi, școli, ca și în sportul de performanță.
Programul include exerciții de yoga și elemente constitutive ale meditației budiste, dar evită orice implicații religioase ori ezoterice. În cadrul unui atelier introductiv și al unui curs alcătuit din mai multe module, participanții își însușesc tehnicile și totodată se obligă să exerseze acasă, minimum câte trei sferturi de oră zilnic, șase zile pe săptămână. Pe lângă aceasta, ei trebuie să practice sporirea atenției în împrejurările vieții cotidiene, de pildă, când așteaptă să-și achite cumpărăturile într-un supermarket, când stau la masă, ori când spală vasele.
Experimente uluitoare
Cercetările întreprinse în ultimii ani dezvăluie faptul că identitatea unei persoane poate fi modificată prin meditație. Cineva care practică MBSR sau o altă formă de meditație efectuează sistematic o explorare mentală a propriului corp. Astfel, cei ce meditează se descoperă pe sine, își simt capul, inima și abdomenul ca pe un întreg unitar, iar aceasta produce efecte asupra comportamentului lor în raport cu alți oameni. Ei se tem mai puțin că vor face impresie proastă celor din jur și încep să-și ia libertatea de a urma calea pe care le-o indică intuiția, acționând neconvențional.
Acum câțiva ani, neuroloaga Sara Lazar, de la Massachusetts General Hospital din Boston, a dorit să afle dacă MBSR produce modificări cerebrale ce pot fi observate concret. Ea a cooptat ca participanți la experimentul său 26 de bărbați și femei, care se considerau extrem de stresați și nu avuseseră până atunci niciun fel de experiență cu practicile meditative. Specialista le-a cercetat mai întâi structura creierului, cu ajutorul unui tomograf computerizat, iar apoi i-a trimis la un curs MBSR. Opt săptămâni mai târziu, a analizat creierele subiecților pentru a doua oară. Rezultatul a fost uluitor. El a evidențiat faptul că un singur curs intensiv de meditație fusese suficient pentru a determina o îngroșare vizibilă a substanței cenușii, în câteva zone ale organului gândirii. În așa-numitul hipocamp, o excrescență de substanță cenușie cu rol important în desfășurarea proceselor de învățare și în stocarea conținuturilor de memorie, se formaseră chiar neuroni noi.
Un alt experiment apreciat drept "revoluționar" îi aparține neurologului Richard Davidson, de la University of Wisconsin-Madison. Împreună cu un colectiv de cercetare, el a studiat efectul unei meditații tibetane speciale, axată pe compasiune, asupra emoțiilor pozitive, cum sunt iubirea și capacitatea de empatie, încercând să stabilească în ce măsură ea reușește să le stimuleze. Șaisprezece voluntari, total lipsiți de experiență în privința meditației, au fost invitați la un curs de scurtă durată, unde le-a fost prezentat acest tip de contemplație. La început, ei au învățat să se concentreze asupra persoanelor care le erau foarte apropiate și dragi, dorindu-le din suflet tot binele posibil și eliberarea de orice suferințe ar fi avut. După câteva zile de antrenament, li s-a cerut să transfere această "compasiune iubitoare" asupra tuturor oamenilor și ființelor. "Au creat, în mod concret, fericire", spune autorul experimentului.
Johannes Michalak de la Universitatea Bochum din Germania s-a ocupat cu studierea mecanismelor de acțiune ale tehnicilor meditative, ajungând la concluzia că ele pot contribui la prevenirea și tratarea tulburărilor psihice, în mod deosebit a depresiei și anxietății. Prin concentrarea asupra percepțiilor clipei prezente, gândurile și sentimentele sunt acceptate cu timpul drept ceea ce și sunt în realitate: nimic altceva decât niște procese mentale care apar și dispar și cu care nu trebuie să ne identificăm. "În felul acesta", explică Michalak, "izbutim să ne distanțăm treptat de ele și să nu ne mai lăsăm atât de ușor afectați de prezența lor."
La Bad Kissingen, în Germania, funcționează de 20 de ani o clinică în care se utilizează practicile meditative. În timpul cât sunt internați aici, pacienții urmează tratamentele obișnuite, însă în paralel, fac cunoștință cu diverse metode de contemplație și au posibilitatea să le exerseze: de la tipurile clasice, bazate pe atenție și pe urmărirea respirației, la concentrarea pe anumite texte și sunete, iar apoi, la formele oarecum excentrice, cum sunt meditația ritmică și terapia de stimulare a ilarității, numită yoga râsului. "Din multitudinea de oferte, fiecare poate alege ceea ce i se potrivește", spun medicii. "Cei mai mulți dintre pacienți observă repede că le face bine să-și recâștige calmul și să descopere centrul autentic al ființei lor."
Cercetările desfășurate de psihologii de la Universitatea Oldenburg adaugă acestui concept medical modern și o latură spirituală. S-a constatat că suferinzii credincioși, care își îndreaptă speranțele spre un nivel de existență superior, adică spre Dumnezeu, au șanse considerabil mai mari de a învinge boala și de a deveni sănătoși, decât cei nereceptivi la aspectele spirituale ale vieții. Fenomenul a fost comentat într-un articol apărut în publicația științifică "New Scientist", care face la un moment dat o subliniere demnă de reținut: "Dacă meditația e bună, credința în Dumnezeu o face și mai bună."
Metode de meditație
Există diverse tehnici de antrenare a atenției și a concentrării - occidentale și orientale, profane și religioase. Vi le prezentăm în continuare pe cele mai importante.
MBSR (Mindfullness-Based Stress Reduction)
Originea - Consacrată de către medicul american Jon Kabat-Zinn ca modalitate eficientă de reducere a stresului.
Tehnica - Meditație în poziție șezând, constând în explorarea mentală a corpului (o călătorie imaginară în interior, pornind de la cap și până la vârful picioarelor, care sunt vizualizate pe rând și "cu drag", ca părți ale ființei tale), precum și în concentrarea pe procesul respirației. (Atenția este îndreptată pe felul în care intră și iese aerul din plămâni. Se fac între 20-30 de respirații conștiente. Limpezesc creierul și alungă oboseala, oricât de grea.)
Meditația Benson
Originea - Metoda concepută de cardiologul american Herbert Benson servește, în primul rând, unei bune gestionări a stresului, având drept scop prevenirea bolilor cardiovasculare.
Tehnica - Atenția se concentrează pe respirație și pe un cuvânt, un sunet sau o propoziție (poate să fie și din zona religioasă, numele Domnului sau un nume de sfânt) la libera alegere a practicantului. Această "mantră" este repetată la fiecare expirație. Se execută calm și relaxat, în poziție șezând, cu ochii închiși. Durata: între 10 și 20 de minute. Pe cât posibil, meditația trebuie efectuată o dată sau de două ori pe zi.
Rugăciunea inimii (isihastă, rugăciunea lui Iisus)
Originea - Este o meditație prin rugăciune, răspândită mai ales în bisericile ortodoxe răsăritene. Urmărește punerea în acord a persoanei cu voința divină și legătura spirituală cu Dumnezeu.
Tehnica - La această meditație este invocat Iisus Hristos, numele lui fiind folosit ca mantră. De exemplu, se rostește "Iisus" pe inspirație și "Hristos" pe expirație. De obicei, se execută cu ajutorul unui șirag de mătănii cu un șnur având minimum 30 de noduri.
Contemplația
Originea - Un tip de rugăciune consfințit de monahii din pustie, încă din secolul al treilea, iar mai târziu, în special de marii mistici ai Evului Mediu, ca Teresa de Avila.
Tehnica - Meditații realizate cu ajutorul unor mantre cu conținut creștin, la care se adaugă cântece și recitări de texte sacre. Se tinde spre o golire completă a minții și unirea cu Dumnezeu, așa-numita "unio mistica".
Qi Gong
Originea - Tradiție chineză cu o vechime de milenii, ce are ca scop echilibrarea și armonizarea energiei vitale Qi. Este fundamentată pe învățătura taoistă despre forțele complementare Yin și Yang.
Tehnica - Dirijarea energiei Qi prin mișcări ritualice, controlul respirației și vizualizări.
Meditația cu rozariul
Originea - Legenda spune că ar fi fost introdusă ca formă de rugăciune în biserica romano-catolică de către sfântul spaniol Domingo de Guzman (Dominic), în secolul 13, la îndemnul Fecioarei Maria.
Tehnica - Repetare a unor rugăciuni, într-un mod similar mantrei, prin care se rememorează meditativ aspecte din viața și învățătura lui Iisus, utilizându-se ca auxiliar șiragul de mărgele numit rozariu.
Meditația pe dans
Originea - Se întâlnește de milenii, în aproape toate civilizațiile. Merită menționat în mod special dansul rotitor al dervișilor, călugări care aparțin curentului mistic sufist.
Tehnica - Prin rotire sau o altă mișcare uniformă, dansatorii ating o stare de transă, care le dă un sentiment de atemporalitate, de comuniune sau contopire mistică.
Vipassana
Originea - Meditație budistă bazată pe atenție, răspândită cu deosebire în Birmania, Thailanda și Sri Lanka. Se spune că această tehnică ar fi fost practicată de însuși Siddhartha Gautama Buddha, cu peste 2500 de ani în urmă.
Tehnica - Meditație ce urmărește cultivarea bunătății, a iubirii, a bucuriei, compasiunii și calmului. La meditația pe respirație este obligatorie poziția șezând, cu coloana vertebrală dreaptă. Respirația servește ca ancoră a concentrării.
Yoga
Originea - Această practică meditativă, care provine din India antică și are o vechime ce depășește cinci milenii, caută să aducă mintea într-o stare de liniște.
Tehnica - Meditație cu observarea respirației, tehnici de concentrare, exerciții fizice cu mii de posturi și modele de mișcare diferite. Există diverse școli, care au orientări religioase, respectiv spirituale mai mult sau mai puțin pronunțate.
Zen
Originea - Formă a budismului care a migrat din India în China, în secolul 6 după Hristos, pentru ca în secolul 12, să ajungă în Japonia, considerată astăzi ca fiind centrul Zen. Finalitatea metodei este aceea de a opri fluxul gândurilor și a accede la starea de iluminare, la sentimentul unității universale.
Tehnica - În "zazen" se meditează stând așezat, cu picioarele îndoite sub fese, pe o pernă sau o băncuță.