- Istoric și cercetător pasionat al trecutului, faima dvs. în țară și printre vizitatorii străini este, totuși, de călăuză neîntrecută, prin frumusețea și tainele ascunse în Munții Buzăului. Cum arată un traseu ideal, pentru un turist care poposește pentru prima oară aici?
- Pentru că eu sunt născută aici, și locul acesta este chiar universul copilăriei mele, cunosc foarte bine zona Aluniș-Nucu-Ruginoasa, probabil cea mai misterioasă și mai spectaculoasă din Munții Buzăului. Peisajele sunt paradisiace și totul e învăluit în mister și frumusețe. Îmi este greu să recomand ceva anume. Totuși, dacă ai ajuns aici, trebuie să vezi, să te apropii de câteva locuri. Cred că cele mai importante sunt așezările rupestre, 29 la număr, toate săpate în stâncă, în inima munților. Ele reprezintă nu doar un complex de locuințe pre-dacice, dar și "leagănul creștinismului" din Carpați, o dovadă că această zonă a fost nu doar locuită, ci și prețuită din timpuri străvechi. Înaintașii noștri (de altfel, la fel ca și noi) au descoperit aici ceva magic, ceva greu de explicat, care te farmecă și te seduce. Mulți dintre cei ajunși în acești munți vorbesc despre o "energie" specială a locului, greu de definit, care nu te lasă să obosești, chiar dacă ai urcat muntele, îți dă o senzație de odihnă sau de imponderabilitate. Parte din spectacolul naturii sunt și trovanții sau pietrele vii, niște creaturi ciudate, din piatră. În pofida numeroaselor cercetări, oamenii de știință nu au reușit să descopere misterul formării lor, așa că ele rămân învăluite în legendele populare. Întocmai ca Sfinxul sau Babele din Bucegi, trovanții au forme clare și ți-e greu să le consideri întâmplătoare, mai ales că unele seamănă cu niște nave spațiale, uriașe antene parabolice sau ființe supradimensionate. Dar poate și mai spectaculos decât trovanții este Focul Viu, niște flăcări ce ies pur și simplu la suprafața pământului și nu se sting niciodată. Sunt multe lucruri de descoperit, întreaga zonă este împânzită de stânci misterioase, multe dintre ele cu înscrisuri vechi, foarte asemănătoare cu cele de la Tărtăria. La toate astea se adaugă poienile de basm, potecile ce te duc până în vârful munților și, nu în ultimul rând, oamenii locului, plini de povești.
- Ce argumente recomandă peșterile rupestre drept "leagăn al creștinismului" din Carpați?
- Imaginați-vă un tablou imens, plin de culoare și poezie, care începe cu Poiana Cozanei și se continuă până sus, cu pini agățați de vârful muntelui. Aici, printre pietre misterioase și izvoare, se află Grota Fundul Peșterii. O menționez prima, pentru că este cea mai veche așezare rupestră din tot complexul, o adevărată nestemată ce atinge o valoare mondială, prin vestigiile pe care le ascunde. Pereții ei sunt acoperiți cu reprezentări de arme, mai ales pumnale, vârfuri de lance sau sulițe, lame cu franjuri, halebarde, desene solare, un arc cu săgeată și desenul unei mâini. Toate au fost făcute în neolitic și, după cum spun specialiștii, ar putea să fie vorba de un loc de inițiere al războinicilor sau un cult al fertilității. În jurul acestei grote au apărut, în timp, restul așezărilor rupestre - chilia lui Dionisie Torcătorul, Bisericuța lui Iosif, Alunișul, Agatonul Vechi și cel Nou și toate celelalte. Practic, întreaga zonă era un Athos Românesc, în care trăiau călugări isihaști. Viața lor însemna depărtare de lume, feciorie, post și asceză, muncă și meditație în singurătate. Mâncau o dată pe zi, unii nu aveau voie să rostească mai mult de șapte cuvinte până la apusul soarelui și trăiau în rugăciunea inimii. Munții Buzăului au fost foarte importanți pentru creștini, atât pentru formarea elitelor, cât și pentru răspândirea credinței. Nu întâmplător, aici a ajuns Audius din Mesopotamia sau Sava Gotul, nepotul lui Vasile cel Mare, martirizat în 372 în apa Buzăului. Trupul neînsuflețit al sfântului, abandonat pe malul râului, a fost îngropat de credincioșii creștini. La cererea Sf. Vasile cel Mare, în 375, moaștele Sfântului Sava au fost trimise în Capadocia. Sf. Sava a devenit ocrotitorul Buzăului și este celebrat pe 12 aprilie. Aflându-se la răscruce de drumuri, Carpații de Curbură au fost, în chip firesc, în calea multor călători străini, care i-au vizitat din cele mai vechi timpuri și ne-au lăsat mărturii prețioase. Aici au ucenicit personalități bisericești ca Vasile de la Poiana Mărului și Paisie Velicicovschi, înnoitorul monahismului, care a găsit în Mânăstirea Cârnu loc de profundă rugăciune. Intensa trăire duhovnicească și multitudinea sihăstriilor din Munții Buzăului au făcut ca această zonă să fie numită "Athosul Românesc".
- Munții Buzăului sunt un izvor nesecat de legende, o adevărată țară a misterelor. De unde își trag rădăcinile?
- Fiind o zonă cu multă magie și cu multe fenomene greu de explicat, oamenii au legende pentru aproape orice. Există povești despre energiile locului, dar și despre lacuri, pietre sau grote. Întotdeauna, ele ascund un sâmbure de adevăr, pe care, de multe ori, știința l-a confirmat. Foarte multe povești sunt despre comori, și nu e de mirare, câtă vreme aici avem cele mai valoroase mine de chihlimbar din Europa. În vremurile îndepărtatei Antichități, valoarea chihlimbarului era inegalabilă, nici aurul, nici diamantele nu prețuiau mai mult, în "apele" culorilor sale considerându-se că sălășluiește însuși Dumnezeu. Munții, de cele mai multe ori, au forme foarte regulate, de piramidă sau întruchipând animale și oameni, ceea ce a născut o serie de povești despre uriași. Și nu puține sunt poveștile despre "Gura de Rai", acel loc dintre cer și pământ, unde se întâlnește Lumea Noastră cu Cealaltă. Unii mai îndrăzneți spun, chiar, că aici ar exista o poartă stelară. Oricum, avem certitudinea că zona are efecte benefice uluitoare asupra organismului: corpul nu obosește, iar funcțiile fizico-chimice se revigorează brusc.
- Afirmațiile acestea, ce pot să pară simple povești, dobândesc o realitate surprinzătoare, aflând că înainte de '89, Armata a încercat să studieze la fața locului, fenomenele ciudate care se petrec în Munții Buzăului. Este și asta tot o legendă sau chiar s-au făcut cercetări?
- În special în triunghiul format de localitățile Aluniș-Nucu-Bozioru, s-au întâmplat mai multe lucruri neobișnuite. În afară de anumite vortexuri de energie pe care oricine le poate simți, se pare că aparițiile de OZN-uri sau de lumini sunt destul de frecvente. După spusele domnului Vasile Rudan, cercetător în domeniul extrasenzorial, aici ar fi dispărut doi oameni. El este cel ce afirmă că prin anii '80, ar fi venit personal, pentru experimente realizate cu echipe de copii înzestrați extrasenzorial, și că telepatia, ba chiar teleportarea, sunt posibile în acest areal. Nu știm exact concluziile cercetărilor, se pare că totul a fost operațiunea unei unități secrete a Armatei, însă nu există explicații oficiale. Multe experimente s-au făcut în acei ani în zona numită Tihăria, dar și în zona Stâlpilor Tainiței, un loc numit astfel de localnici, pentru că la intrare există două coloane gigantice din piatră.
- Călăuză neobosită pentru turiști români și străini, când e vorba de preferințele dvs., ce anume alegeți din acest univers fabulos?
- Nu pot să aleg. Colț uitat de lume, Munții Buzăului sunt ca un dar suprem, pe care Dumnezeu îl face pământului nostru, fiind unici în felul lor și de neasemuit. Pretutindeni îți ies în cale peisaje fermecătoare, păduri fabuloase, înălțimile cu umbrele și liniștea lor fantastică, plaiuri intrate sub năvala frunzei și vibrația miraculoasă a acestor necuprinderi. Munții Buzăului vor vorbi întotdeauna despre adânca spiritualitate și măreția neamurilor de demult. Buzăul înseamnă însăși istoria, din ale cărei adâncuri vin spre lumina zilei atâtea podoabe și dovezi, din pământ și din lespezi, care atestă viețuirea și continuitatea multimilenară pe aceste meleaguri. Toate confirmă dacismul și tracismul buzoienilor, iluminat în timp de atâția coloși ai spiritului, ai iubirii de Dumnezeu, în frunte cu zeul lor cel fără seamăn, marele Zalmoxis, și cu Soarele de-a pururi strălucitor, pe cerul acestei lumi.
Scaunele Spătarului sau Scaunele lui Negru-Vodă, formațiuni adânc încastrate pe vârful unei stânci piramidale, amintesc de primul divan domnesc ținut aici de voievodul venit de peste munți, probabil din Țara Făgărașului. În fiecare dintre cele trei scaune, rând pe rând, Negru-Vodă și-ar fi așezat căpitanii în număr de nouă, cărora le oferea proprietăți în zona Munților Buzăului, ca urmare a faptelor vitejești în lupta cu dușmanul. Legenda, destul de cunoscută în rândurile localnicilor, face referiri la întemeierea satelor din cadrul acestui areal. "Cei nouă căpitani: Lopătarea, Goidea, Beșliu, Manea, Brăescu, Bozianu, Colțea, Bălan și Sibiescu au întemeiat satele Lopătari, Goidești, Beșli, Mănești, Brăiești, Bozioru, Colți, Bălănești și Sibiciu".
Chilia lui Dionisie Torcătorul. Accesul în chilia cocoțată la aproximativ 5 metri de la sol se face prin intermediul unei scări. În trecut se uza chiar de un prepeleac (trunchi de pin sau brad, curățit de ramuri). Încăperea, aproximativ rectangulară, suficient de încăpătoare, este prevăzută cu două ferestre ce dau către vale, cu nișe pentru fixarea grinzilor din lemn, iar în podea există urme ce denotă fixarea unui pat. O firidă săpată adânc în peretele vestic, prevăzută cu nișe specifice altarelor, trădează prezența unui altar.
Chilia prezintă și urme de lutuială aplicată pe pereți și tavan, de înseși mâinile lui Dionisie, și urme ale separării acesteia în două compartimente, prin intermediul unui paravan din lemn. Parte din locuință o folosea în scopul odihnei și lucrului, iar cealaltă parte, cea de la intrare și care corespundea altarului, în scopul rugii către Dumnezeu.
Dionisie locuiește vreme de mai mulți ani în această chilie, după care se retrage la Mânăstirea Rătești, unde și moare. Ocupându-se cu torsul, îndeletnicire frecventă în părțile muntoase, localnicii i-au adăugat cognomenul de "torcătorul", ceea ce a dat dublul nume "Dionisie Torcătorul". Se spune că el își instalase în chilie, chiar și un război de țesut vertical, nișele fixării acestuia păstrându-se și astăzi.
Imagini preluate din "Enigme ale trecutului îndepărtat în Munții Buzăului - Munții Buzău între mister și realitate", de Diana-Liana Gavrilă, tel. 0749.680.580, 0749.911.898, e-mail: dianaliana25@yahoo.com