Da sau NU?
Doi litri de apă pe zi reprezintă un minimum
Nu există niciun fel de dovezi în sprijinul convingerii, purtate din gură în gură și împărtășite de multă lume, că ar fi suficient să bem mari cantități de apă, pentru a preveni o sumedenie de boli. Prin alimentație, noi ne asigurăm deja un aport de lichide de aproximativ 700 de mililitri pe zi. Restul necesarului zilnic, echivalând în medie cu 1,5 litri, ni-l putem acoperi consumând apă, ceaiuri, cafea ori sucuri de fructe. Atâta doar că este de preferat ca băuturile să fie neîndulcite.
Un mic dejun substanțial este important
"Să mănânci dimineața ca un rege..." - această veche zicală e de mult depășită. Într-adevăr, micul dejun sporește randamentul și capacitatea de concentrare de care avem mare nevoie în cursul dimineții. Însă, contrar opiniilor curente, nutriționiștii au descoperit că ingerarea unui număr impresionant de calorii la cele dintâi ceasuri ale zilei nu ne determină defel să mâncăm mai puțin la prânz ori la cină. De aceea, un mic dejun copios nu previne supraponderalitatea, ci dimpotrivă, o poate favoriza. Ba chiar unii specialiști recomandă renunțarea la micul dejun, respectiv decalarea primei mese a zilei (așa-numitul "post temporar"), în scopul reducerii greutății corporale și al îmbunătățirii sensibilității la insulină.
O masă caldă pe zi e indispensabilă
Fără a fi o necesitate absolută, o masă caldă ne face totuși bine, deoarece ne pune la dispoziție alte alimente, decât o simplă gustare, contribuind, astfel, la completarea și diversificarea hranei noastre. Totodată, fierberea, coacerea sau prăjirea fac ca numeroși nutrienți, precum și o serie de vitamine, să devină mai ușor de metabolizat, ceea ce facilitează asimilarea lor de organism.
În lipsa cărnii, vom fi amenințați de carențe
Carnea este realmente un aliment foarte hrănitor, mai ales dacă animalul a fost sănătos și crescut în condiții corespunzătoare. Dar și vegetarienii au posibilitatea să-și aprovizioneze organismul cu tot ce necesită el. O combinație echilibrată de legume, fructe, cereale integrale și produse lactate, leguminoase, semințe și ouă, le va furniza suficiente vitamine, oligoelemente și fibre. Însă adepții dietei vegane trebuie să-și compună atent meniul, pentru a evita eventualele fenomene de carență și distrofie.
Carnea îmbolnăvește
Unele studii indică acest lucru. Consumul zilnic a 50 de grame de carne procesată, cum sunt de pildă mezelurile, crește probabilitatea de apariție a bolilor cardiovasculare, la fel ca și obiceiul de a mânca mai mult de 500 de grame de friptură, șnițel sau tocătură pe săptămână. Pe de altă parte, n-ar fi exclus ca acesta să fie mai degrabă un efect al stilului de viață ce-i caracterizează pe marii amatori de carne. În cazul unei persoane care trăiește sănătos, riscul este minim. De asemenea, se poate presupune că și calitatea cărnii joacă un anumit rol.
Grăsimile îngrașă și dăunează inimii
Îmbrățișat cu un entuziasm demn de o cauză mai bună, regimul sărac în grăsimi este astăzi suspectat de specialiști că ar fi favorizat, de fapt, "epidemia" de supraponderalitate. Căci, deși conțin mai multe calorii pe gram decât proteinele și carbohidrații, grăsimile sunt în același timp sățioase și nu stimulează secreția de insulină, hormonul pancreatic responsabil pentru constituirea depozitelor adipoase. Alimentația bogată în lipide și în schimb săracă în carbohidrați este chiar indicată în tratamentul obezității și al diabetului zaharat, declară cercetătorii suedezi, la capătul unor investigații temeinice. Iar autorii unui studiu amplu efectuat în SUA, cu participarea a 50.000 de voluntari, au ajuns la concluzia că nu există nicio legătură între consumul de grăsimi și afecțiunile cordului.
Cinci mese frugale pe zi sunt mai bune decât trei consistente
Acest principiu ar putea corespunde cu nevoile anumitor persoane, dar, în general, gustările dintre mesele principale nu se mai recomandă, întrucât ele duc la creșterea glicemiei și, implicit, a secreției de insulină - cu consecința depunerii de grăsime în diverse zone ale corpului. Pauzele mai lungi dintre mese scad nivelul insulinei și permit organismului să ardă grăsimile, ceea ce ne ajută la slăbit.
Fructoza e mai sănătoasă decât zahărul cristalizat
Fructoza se găsește în mod natural în fructe, însă este și fabricată, cu costuri foarte mici, din porumb, fiind introdusă în numeroase produse alimentare. Ea stimulează sinteza grăsimilor în ficat, ceea ce ar putea avea o multitudine de urmări nedorite, de la creșterea în greutate, diverse tulburări metabolice și diabet, până la gută.
Mâncarea nesărată scade tensiunea
Organismul nostru are nevoie de o anumită cantitate de sare - șase grame pe zi sunt suficiente. Dar majoritatea oamenilor ingerează considerabil mai mult, în primul rând din alimentele prelucrate industrial. Este acesta un abuz capabil să provoace creșterea tensiunii arteriale? Efectul se constată numai la 10-15% dintre persoanele în cauză, cele care manifestă o sensibilitate specială la clorura de sodiu. Toți ceilalți elimină pur și simplu surplusul de sare, tensiunea lor rămânând stabilă. Medicii recomandă adesea hipertensivilor un regim desodat. El nu dă rezultate decât la aproximativ jumătate din pacienți, iar tensiunea se reduce doar cu 10%.
Cerealele integrale ne mențin sănătoși
Desigur, ele conțin mult mai mulți nutrienți și minerale decât boabele decorticate. Alegerea produselor din cereale integrale în locul celor din făină albă poate avea efecte benefice pentru sănătate, cum ar fi micșorarea riscului de diabet. Dar și fără ele, sănătatea se poate păstra până la o vârstă înaintată, așa cum o dovedesc milioane de oameni din Japonia sau din regiunea Mării Mediterane. Acolo se mănâncă mai multe leguminoase, nuci și pește - alternative salutare la vitaminele B din cerealele integrale.
Fructele uscate sunt dulciuri sănătoase
Stafidele, ca și ananasul, prunele și caisele uscate sunt, în primul rând, foarte dulci: ele conțin până la 70 de grame de fructoză la suta de grame. Aceasta stimulează eliberarea de insulină și sinteza lipidelor în ficat. Fructele uscate sunt bogate în vitaminele A și B, de asemenea și în fibre. Le putem consuma în locul dulciurilor obișnuite, însă cu măsură și cu condiția să nu fie sulfurate.
Produsele light ne ajută să slăbim
Dimpotrivă. Printre altele, din cauza efectului psihologic al denumirii "light". Fără să vrei, te gândești: "Dacă economisesc calorii aici, nu va fi o nenorocire să depășesc puțin în altă parte."
Margarina este mai sănătoasă decât untul
Încă un mit din vremea când oamenii de știință se încăpățânau să arunce anatema asupra grăsimilor de origine animală. Untul se compune exclusiv din grăsimi provenite din lapte, conține vitaminele D, A, E și K, se digeră ușor și are un număr de calorii aproximativ egal cu al margarinei. Aceasta este preparată industrial, din grăsimi vegetale, prin procedeul numit hidrogenare. În prezent se știe că grăsimile hidrogenate sunt deosebit de primejdioase pentru sănătate, crescând riscul de apariție a unor afecțiuni cardiovasculare, îndeosebi a bolii coronariene ischemice.
Uleiul de măsline e cel mai bun dintre toate
Un ulei optim nu există, dar ne stau la dispoziție numeroase uleiuri bune, bogate în diferite substanțe gustoase și prielnice sănătății. Folosindu-le alternativ pe cele obținute din măsline, dovleac, cânepă, in sau nuci, ne vom aproviziona cu o mare diversitate de acizi grași, iar mâncarea noastră va avea mereu alt gust și va fi cu atât mai apetisantă.
Îndulcitorii sintetici ajută la slăbit
Întrebuințarea lor ne poate aduce chiar niște kilograme în plus. Gustul dulce transmite creierului semnalul fals: "Imediat va sosi un calup de energie sub formă de zahăr." În consecință, creierul resetează metabolismul. Însă aportul de energie se lasă așteptat, ceea ce ne determină să mâncăm mai mult sau face ca metabolismul să treacă la funcționarea în regim de economie. Pe termen lung, ambele pot duce la o creștere a greutății corporale.
Cinci porții de legume și fructe pe zi ne țin sănătoși
Într-adevăr, rezultatele studiilor par să confirme aceasta. S-a constatat că persoanele care mănâncă regulat legume și fructe proaspete au o speranță de viață mai mare și suferă mai rar de afecțiuni cardiace cu deznodământ letal. Autorii unui studiu britanic de anvergură au ajuns chiar la concluzia că șapte porții pe zi reușesc să scadă rata mortalității. Pe de altă parte, nu este clar în ce măsură marii mâncători de legume și fructe sunt și scutiți de boli de-a lungul vieții.
Mesele luate la ore târzii îngrașă
Este adevărat că noaptea, arderea grăsimilor se desfășoară ceva mai lent decât în cursul zilei, totuși, aceasta nu are o influență semnificativă asupra siluetei noastre.
Siropul de agave este un îndulcitor sănătos
Principala componentă a siropului de agave este fructoza, ale cărei dezavantaje le-am comentat anterior. O substanță valoroasă care se găsește în sucul de agave, și anume inulina, se distruge în timpul procesării. Iau naștere însă, din păcate, o serie de compuși dăunători pentru flora intestinală. În concluzie: siropul de agave nu e cu nimic mai bun decât zahărul.
Somnul ne face supli
De fapt, formularea inversă ar fi cea corectă: privarea de somn ne îngrașă. Când nu dormim destul, organismul blochează secreția de leptină, hormonul responsabil pentru senzația de sațietate, producând în schimb mai multă grelină, care ne stimulează apetitul.
Ouăle cresc nivelul colesterolului
După aproape patru decenii în care au fost condamnate pe nedrept, ouăle beneficiază, în sfârșit, de reabilitarea meritată. Studiile n-au putut dovedi că ar exista vreo legătură între ele și riscul de infarct miocardic sau accident vascular cerebral și, totodată, au pus în evidență faptul că prezența lor în alimentație îi ajută pe bărbații de vârstă mijlocie să prevină declanșarea unui diabet de tip 2. Colesterolul din sânge provine în cea mai mare parte din producția proprie a organismului. Acesta se autoreglează atunci când mâncăm ouă, reducând sinteza colesterolului din ficat. De reținut și amănuntul că gălbenușul conține lecitină, care face mai dificilă asimilarea în corpul nostru a colesterolului existent în ouă.
Acizii grași nesaturați se consumă cu prudență
E sfatul pe care l-am primit vreme de decenii. Acizii grași nesaturați se întâlnesc în unt, smântână, lapte, carne, untură, slănină sau ulei de cocos. Avertismentul lansat contra lor se bazează pe faptul că ei ridică nivelul colesterolului total. În același timp însă, îmbunătățesc valoarea părții "bune", HDL, cu rol protector pentru vasele de sânge.
Datorită unui mare număr de studii științifice de dată recentă, imaginea acizilor grași nesaturați s-a schimbat: "Din dușmani, s-au transformat în prieteni", cum scria publicația de specialitate American Journal of Clinical Nutrition. Într-o meta-analiză se face chiar observația că rata mortalității a crescut în perioada în care oamenii au preferat să înlocuiască untul și untura cu uleiuri vegetale.
Omega-3: cu cât mai mult, cu atât mai bine
Peștele gras, uleiul de in sau carnea și laptele vacilor ținute la pășunat ne asigură un aport suficient de acizi grași Omega-3, substanțe de necesitate vitală pentru starea noastră de sănătate, deoarece micșorează riscul de afecțiuni cardiovasculare și oferă protecție împotriva cancerului. Administrarea de capsule cu ulei de pește este însă discutabilă, întrucât există oricând pericolul de a depăși cantitatea realmente utilă. Creșterea valorilor colesterolului din sânge și chiar favorizarea cancerului de prostată se numără printre consecințele nefaste ale excesului de Omega-3.
Ștevia este un substitut natural al zahărului
Îndulcitorii sintetici au o reputație proastă. Conștienți de acest lucru, mulți producători de băuturi dulci utilizează acum în rețetele lor ștevia, un înlocuitor al zahărului, cu zero calorii, obținut din planta cu același nume. Îl găsim sub formă de soluție sau pudră în magazinele naturiste, deci îl putem folosi și acasă, la cafeaua ori ceaiul de dimineață. În realitate, este vorba de un aditiv trecut printr-o procesare laborioasă, fiind extras din frunzele plantei amintite cu ajutorul unor chimicale. Prin urmare, nici pomeneală de "sută la sută natural". De altfel, ștevia se regăsește în lista aditivilor alimentari, cu simbolul E 960.
Regimul disociat ne slăbește
Acest tip de alimentație pornește de la o teorie a medicului american William Hay, potrivit căreia organismul nostru ar fi incapabil să digere optim proteinele și carbohidrații concomitent, de aici rezultând un oarecare nivel de hiperaciditate. Deși opinia americanului a fost de mult infirmată, pe baza ei s-au elaborat diferite diete. Ele ne pot susține, într-adevăr, efortul de reducere a greutății corporale, însă aceasta nu se datorează nicidecum separării nutrienților, ci doar restricțiilor calorice impuse de dietele respective.
Glutenul e dăunător
Această proteină este prezentă în majoritatea cerealelor și, în cantitate deosebit de mare, în grâul obișnuit, grâul spelta și secară. La persoanele care suferă de celiachie, ea poate declanșa o inflamare a intestinului subțire. Mai nou, cercetătorii discută despre un fenomen numit de ei "sensibilitate la gluten": apariția unor crampe abdominale, și la cei ce nu prezintă simptomele clasice ale bolii celiace. Scepticii consideră totuși că acesta nu este decât un exemplu tipic de autosugestie. Iar teza dr. David Perlmutter, care afirmă că glutenul ar provoca Alzheimer la vârstnici și sindromul deficitului de atenție la copii, este calificată de specialiști ca total absurdă.
Lactoza ne face rău
1-2% dintre europeni suferă de intoleranță la această dizaharidă din lapte. Câteva grame sunt suficiente pentru a le provoca balonări, grețuri sau diaree, ceea ce nu este doar neplăcut, ci amenință să și degradeze cu timpul flora intestinală. La o doză mai mare de lactoză - de exemplu 50 de grame, cât conține un litru de lapte - manifestă sensibilitate aproape 20% dintre europeni. Însă ei tolerează bine cantitățile mai mici, deci pot mânca fără probleme brânză, iaurt, brânză de vaci, smântână sau unt. Restul de 80% din populația Europei nu au niciun fel de dificultăți cu digerarea lactozei.
Grăsimile vegetale sunt mai bune
Uleiurile vegetale conțin acizi grași esențiali, importanți pentru sănătate. Dar printre ei se întâlnesc frecvent și acizii Omega-6, care favorizează procesele inflamatorii. Ar fi bine ca aceștia să fie consumați împreună cu acizii cu acțiune antiinflamatoare Omega-3, într-un raport echilibrat, așa cum îi găsim în peștele gras, uleiul de in sau laptele și carnea vacilor scoase la pășunat. În prezent, din pricina utilizării unor uleiuri vegetale ieftine, în industria alimentară (și a respingerii nejustificate a grăsimilor saturate, cum este untul), se ajunge de regulă la un excedent de Omega-6, care creează condiții favorabile pentru procesele inflamatorii și cancer.
Cruditățile reprezintă hrana cea mai sănătoasă
Prelucrarea termică a alimentelor distruge o parte din vitamine, iar o altă parte iese în apa din oala de gătit. Și fibrele își pierd parțial însușirile benefice prin fierbere. Dar să nu ignorăm avantajele. Există oameni care tolerează mai bine legumele fierte și sunt unele care numai așa pot fi mâncate. Fierberea eliberează carotenoidele din roșii, morcovi și ardei și tot ea permite organismului să valorifice vitaminele E, D, K și A din legume. O alimentație compusă exclusiv din crudități poate duce la carențe, ca și la o pierdere prea mare în greutate, fiind contraindicată mai ales pentru copii.
Antioxidanții ne salvează
Multă vreme, oamenii de știință au fost convinși că antioxidanții ca beta-carotenul, vitaminele C și E ar putea preveni cancerul, prin neutralizarea radicalilor liberi. Însă tot mai numeroase studii dovedesc acum că antioxidanții slăbesc mecanismele de autoapărare celulară, favorizând creșterea tumorilor deja existente. Ce înseamnă aceasta? Că este de preferat să renunțăm la suplimentele cu vitamine și că putem mânca, în continuare, nuci, kiwi sau morcovi, după pofta inimii, dar fără să ne facem iluzii că ele ar constitui o prevenție eficientă anti-cancer.