În traducere simplă, "infringement" înseamnă "încălcare", iar procedura reprezintă un mecanism prin care se veghează asupra asigurării supremației dreptului Uniunii Europene față de sistemele de drept interne. Cu alte cuvinte, România este pusă la zid, și nu ar fi prima oară. Deși avem un Minister al Mediului, încă de la primele guverne postdecembriste, tocmai la protecția mediului suntem mereu repetenți, deoarece, cu excepția lui Korodi Attila, n-am avut niciodată un ministru cu adevărat competent, iar partidele n-au încetat nicio clipă a privi acest domeniu ca pe o sinecură politică. Într-o scrisoare recentă către WWF (Fondul Internațional de Mediu) România, Comisia Europeană se arată disperată de lipsa de viziune a autorităților române în materie energetică. Ca urmare, declanșează respectiva procedură de pedepsire. Microhidrocentralele aflate în diferite faze de construcție au distrus, deja, albiile râurilor de munte și biodiversitatea de pe versanții sudici și nordici ai munților Făgăraș. Închizând ochii la calamitatea funcționărească din Bruxelles (decizia CE a venit după un an și jumătate de la sesizarea WWF), ne rămâne satisfacția că "Înalta Poartă" știe ce se întâmplă "în provincie" și bate cu pumnul în masă către cei care au distrus deja arii protejate de interes european (Natura 2000). Pentru că România nu a făcut modificările legislative necesare, spre a împiedica distrugerile din munți, proiectele microhidrocentralelor sunt de regulă ilegale. Râuri altădată sălbatice, de o frumusețe unică în Europa, au fost grav mutilate, pe baza unor avize emise de primării, de "elita" locală ajunsă la nivelul maxim de incompetență și corupție. Dacă CE a răspuns după 18 luni, în schimb Ministerul Mediului de la București n-a răspuns nici până la ora actuală. Autorizații de construire ilegale, ignorarea certificatelor de urbanism, împiedicarea accesului publicului la dezbateri și la informațiile de mediu, încălcarea directivelor Apă, Habitate și Păsări ale UE - iată numai câteva încălcări ale legii, practicate de primării și direcțiile județene de mediu, față de care Ministerul Mediului n-a emis nici măcar un punct de vedere. Dăm numai câteva exemple scandaloase: după distrugerea albiilor pâraielor Dejani și Lupșa, care traversează siturile de interes comunitar - Munții Făgăraș și Piemontul Făgăraș - crimele continuă să se repete: în Munții Țarcu, râurile Bistra Mărului, Șucu și Olteana sunt pe cale să fie distruse. De notat că Munții Țarcu formează unul dintre ultimele nuclee de sălbăticie din Europa. "Industrialiștii" din guvern și primarii nu dau însă doi bani pe ecologiști, considerându-i puitori de bețe în roate în calea "dezvoltării". Cazul banditesc de pe Râul Alb (Hațeg) este bine cunoscut. Ceea ce promovează acești obsedați de dezvoltare, cu orice preț, este un nonsens: vor să obțină energie electrică "verde" doborând pădurile, distrugând albiile râurilor, alungând păsările și sufocând peștii, cu verdele pre verde călcând, cum s-ar spune... Vechea anecdotă, cu milițienii care plantează copaci cu ramurile înverzite în jos și rădăcinile în sus, pare a reintra în actualitate. De aceea, să-l chemăm pe gradatul cu mintea la cap din banc și să-l rugăm să dea din nou ordinul acela: "Cu verdele-n sus, APM Caraș-Severin, APM Sibiu, APM Hunedoara și gărzile de mediu aferente! Nu mai faceți de râs România!".