Nimic nou sub soare
Deși pare un deliciu alimentar recent, expresia "nimic nou sub soare" se aplică perfect și înghețatei, care are o vechime de aproximativ 2400 de ani, descoperirea sa fiind atribuită, de unii istorici, perșilor, în timp ce alții o consideră mai degrabă o invenție a chinezilor sau chiar a indienilor. Sigur este că primele sortimente de înghețată erau făcute din lapte și orez, amestecate cu sirop de trestie și ținute în gheață culeasă de pe crestele munților înalți. Ulterior, au apărut și sortimentele din fructe (în India), din petale de trandafir (în Persia) sau chiar din rădăcinile plantelor aromate (în China și India), îndulcite cu miere. Nu se știe cum a ajuns înghețata în Europa, dar prima consemnare despre ea apare în Italia Evului Mediu, când la nunta Caterinei de Medici cu regele Franței s-a servit acest desert nemaivăzut până atunci. Din Italia, înghețata s-a răspândit pe coasta Mediteranei și apoi în toată Europa. Spre deosebire de chinezi sau indieni, europenii nu aveau nevoie să meargă pe crestele munților pentru a-și procura gheața. Recoltată pe timpul iernii, gheața era depozitată în pivnițe adânci, căptușite cu bușteni și paie, unde se topea foarte lent, putând fi păstrată până în toamnă. Așa a devenit înghețata cunoscută inclusiv în țara noastră, cu mult înaintea apariției frigiderelor, care au creat o adevărată industrie din acest desert.
O celebritate periculoasă
Odată cu inventarea frigiderului, la sfârșit de secol XIX, de către James Harrison, înghețata a devenit o modă, mai ales în Statele Unite, unde a început să fie vândută la fiecare colț de stradă. Dar deși era o afacere de nivel industrial până acum 50-60 de ani, înghețata a fost un produs natural, spre deosebire de cea din zilele noastre. Dacă în momentul de față, baza înghețatei o constituie zahărul, grăsimile modificate, amidonul și aditivii sintetici, la origini, înghețata a avut ca ingrediente fructele, laptele integral, condimentele naturale și mierea. Intuind potențialul profit, fabricanții de înghețată au transformat-o într-un succes comercial fără precedent, cu ajutorul "magiei chimice" și al publicității. Astăzi, înghețata este cumpărată în masă de toate categoriile de consumatori. Un adevărat succes, a cărui glorie comercială atât de dulce ascunde, de multe ori, un adevăr mai amar decât ne-am putea imagina.
Cei șase "toxici" ai înghețatei
A vorbi în termeni absoluți despre efectele nocive sau pozitive ale înghețatei nu este posibil, deoarece sub aceeași denumire se ascund lucruri extrem de diferite. Nu putem compara, de pildă, calitățile înghețatei făcute în casă, cu miere și fructe proaspete, cu cele ale înghețatei "de fructe", ambalată în țiplă lucitoare care nu conține niciun gram de fruct, numărând, însă, în compoziția ei vreo 12 aditivi sintetici. Așadar, dacă vrem să știm ce efect are asupra sănătății un sortiment sau altul de înghețată, va trebui să facem efortul minim de a citi, vreme de aproximativ 30 de secunde, ingredientele tipărite pe etichetă. Sunt 30 de secunde extrem de bine investite, deoarece pot face diferența dintre boală și sănătate.
* Zahărul - este principalul component al înghețatei din comerț, două sute de grame de înghețată conținând aproximativ 30 de grame de zahăr. Or, doza zilnică permisă, conform indicațiilor Organizației Mondiale a Sănătății, este de aproximativ 25 de grame. Peste această cantitate, crește exponențial riscul de diabet, tulburări imunitare, tulburări ale sistemului nervos și nu în ultimul rând, crește riscul de obezitate, favorizată și de următoarele "adaosuri".
* Înlocuitorii zahărului - sunt ultima modă în materie de înghețată, care mai nou nu mai conține zahăr în cantități mari, ci substanțe, supranumite și "zahăr deghizat", care au o compoziție chimică diferită de cea a zaharozei și denumiri care nu sugerează legătura cu zahărul și care, adesea, ne induc în eroare. Ele se numesc: dextroză/glucoză (crește brusc glicemia, produce rapid obezitate intra-abdominală), fructoză (e mai periculoasă decât zahărul, pentru că mărește mai rapid glicemia și crește rezistența la insulină), sirop din porumb (un amestec de glucoză și fructoză, mai nociv decât zahărul), maltitol (produce tulburări digestive, mai ales la copii).
* Amidonul modificat - este o componentă nelipsită a acelor siropuri, numite și topping, care se pun pe înghețatele mai scumpe, dându-le un gust delicios și un aspect impresionant. În respectivele topinguri, el este asociat cu zahărul, o combinație care predispune la diabet, obezitate, tulburări hormonale (influențează mai ales hormonii sexuali), ateroscleroză. Fiind un produs ne-natural, cu care organismul nu a fost programat să interacționeze, amidonul modificat poate da și reacții alergice, predispune la balonare și la tulburări de tranzit intestinal.
* Grăsimile modificate - sunt obținute din uleiuri vegetale (de floarea-soarelui, rapiță, soia), prin procedee chimice de hidrogenare și inter-esterificare. Ele sunt cele care împiedică înghețata să devină neomogenă, atunci când este dezghețată și înghețată succesiv. De asemenea, ele dau consistență înghețatelor făcute doar cu apă și îndulcitori, făcându-le să pară că au lapte. Aceste grăsimi au, însă, prostul obicei de a se depune pe artere, de a crește rezistența organismului la insulină și, cel mai important, de a crește valoarea energetică a înghețatelor, transformându-le în adevărate bombe calorice.
* Agenții de îngroșare - în mod surprinzător, unii dintre ei sunt naturali și nenocivi, deși fac parte din familia E-urilor, de pildă: guma de guar (E 412) și agar-agar (E 406), care nu au efecte nocive, ci mai degrabă ajută la detoxifiere, întrucât stimulează tranzitul intestinal. Cel mai frecvent este folosit însă caragenanul (E 408), care dă o consistență cremoasă înghețatei și o omogenizează, dar în același timp, inflamează mucoasele tubului digestiv, predispune la cancer de colon și ulcer, este toxic pentru rinichi și ficat. Dintre toate ingredientele înghețatei obținute industrial, caragenanul este cel mai toxic, fiind întrecut doar de coloranți.
* Coloranții sintetici - sunt cei care îi conferă înghețatei procesate industrial aspectul care îi garantează succesul comercial. Ei sunt atât de toxici, încât am simțit nevoia să le acordăm un paragraf special.
Coloranții care transformă înghețata în otravă
Cele mai multe dintre substanțele care urmează a fi enumerate sunt interzise în țările din nordul Europei, în Canada și în Statele Unite. Printr-o lacună inexplicabilă, însă, acești coloranți toxici sunt încă permiși în Uniunea Europeană, încântându-ne ochii, dar îmbolnăvindu-ne organismul.
* E 122 (rubiniu sau azorubină) - este aditivul care face înghețata "de zmeură" sau "de căpșuni" mai roșie decât toată zmeura și căpșunile la un loc. Problema este că acest aditiv sintetic produce și agravează astmul, crește sensibilitatea alergică în general, favorizează apariția cancerului vezicii urinare. La copii, E 122 produce hiperactivitate neuro-motorie și scade puterea de concentrare.
* E 132 (indigo sau indigotin) - dă o nuanță foarte specială înghețatei: violet-indigo, fiind folosit pentru a imita culoarea afinelor, murelor, coacăzelor negre sau a fructelor de pădure. Problema este că, în timp ce culoarea fructelor de pădure este dată de pigmenți naturali, cu efect antioxidant și anti-tumoral, E 132 este obținut prin sinteze chimice și produce sau agravează alergiile, tulburările digestive (greață, vomă), hipertensiunea, tumorile cerebrale.
* E 102 (galben-viu sau tartrazină) - face înghețata "de piersici ori caise", "de vanilie" sau "de banane" să aibă o nuanță extrem de vie și apetisantă, fără nicio legătură cu culoarea naturală a ingredientelor menționate. Ca și ceilalți coloranți, tartrazina crește sensibilitatea alergică, iar împreună cu zahărul și alți aditivi, afectează echilibrul psiho-mental al copiilor. În prezent, se derulează studii privind efectele cancerigene și de scădere a fertilității, deopotrivă la bărbați și femei, ale tartrazinei.
Atenție maximă la copii!
Întreg cortegiul de substanțe cu toxicitate ridicată, prezente în înghețată, este dăunător organismului uman, mai ales prin repetarea ingerării sale. La persoanele care consumă 200 de grame de înghețată pe lună, pericolul este foarte mic. Riscurile pentru sănătate cresc însă exponențial la cei care consumă săptămânal sau chiar zilnic înghețată, eventual asociată cu alte dulciuri sau cu băuturi cu zahăr și aditivi sintetici. Cea mai afectată categorie de consumatori sunt copiii, care sunt și cei mai mari amatori de înghețată. În cazul lor, înghețata produce, în primul rând, alergii și astm, dar și tulburări ale sistemului nervos, traduse prin hiper-activitate, dificultate în concentrare, tulburări de apetit alimentar. Tot înghețata, alături de dulciuri, este printre principalele cauze ale apariției diabetului juvenil. Pe de o parte, crește puternic glicemia, iar pe de altă parte, dereglează sistemul imunitar, predispunând la reacții autoimune, îndreptate împotriva pancreasului. Tot la copii, înghețata cu aditivi toxici, consumată frecvent, poate produce tulburări de sexualizare, cum ar fi pubertatea precoce la fetițe și dezvoltarea insuficientă a caracterelor masculine la băieți, în adolescență.
La adulți (dar și la copiii sedentari), înghețata este alimentul care îngrașă cel mai tare, deoarece poate fi consumată în cantități foarte mari și, în ciuda aparențelor, are o încărcătură considerabilă și din punct de vedere caloric. De altfel, persoanele care vor să doboare recorduri de greutate (există și așa ceva!) pun pe primul loc în dietă înghețata, cu care se îngrașă cel mai rapid. În plus, înghețata produce și menține rinite sau sinuzite cronice, acutizează afecțiunile articulare, precum și bolile autoimune sau cu substrat alergic.
Există și înghețată bună!
Pe lângă înghețata toxică, otrăvită de ingredientele de sinteză și semi-sinteză pe care le conține, există și feluri sănătoase de înghețată. Cea mai sigură este așa-numita înghețată de casă, făcută din ingrediente 100% naturale, care-i conferă o aromă fină și un gust delicios. Aceasta nu poate concura, ca stridență a aromei și a culorii, cu înghețata obținută industrial, în schimb, este incomparabil mai sănătoasă, iar atunci când este consumată în cantități moderate, poate avea chiar anumite efecte terapeutice.
Înghețata naturală și sănătatea
Consumată în cantități moderate și savurată îndelung, așa încât să atingă în gură o temperatură mai apropiată de cea a corpului, înghețata are proprietăți benefice certe, inclusiv din punct de vedere terapeutic. Calitățile vindecătoare ale înghețatei sunt date atât de ingredientele de bază (miere, lapte, banane, fibre din tărâța de psyllium), cât și de fructele sau condimentele cu care o aromatizăm și care pot fi extrem de variate (de ordinul zecilor). Iată câteva dintre calitățile terapeutice ale înghețatei de casă, în funcție de compoziția sa:
Toate înghețatele de casă sunt recomandate în zilele foarte calde, întrucât ne ajută să ne reglăm temperatura corpului, induc o stare de relaxare și previn tulburările nervoase sau cardiace produse de încălzirea excesivă a corpului. Nutriționiștii consideră înghețata o răcoritoare mai bună decât cuburile de gheață, apa ori sucurile de la frigider. Consumată pe îndelete, înghețata nu produce șocuri termice, care scad imunitatea locală a organismului, predispun la răceli și la agravarea unor boli cu substrat alergic sau infecțios.
* Înghețata de banane - este foarte bogată în potasiu și unele vitamine din complexul B, ajutând inima să bată regulat, favorizând reglarea tensiunii arteriale și prevenind tulburările cardio-vasculare specifice zilelor foarte calde.
* Înghețata de zmeură sau căpșuni - este un excelent vitaminizant C, fiind utilă în caz de efort fizic prelungit, predispoziție la răceli sau alergii. În plus, conține și fibre alimentare, care o recomandă pentru deblocarea tranzitului intestinal.
* Înghețata de cacao - are un efect antioxidant, cu atât mai puternic cu cât cantitatea de pudră de cacao este mai mare. De asemenea, alungă pe moment stările de oboseală, conferind o stare de tonus și de bună dispoziție.
* Înghețata de pepene galben - are efectul răcoritor cel mai puternic și, în plus, taie pe moment apetitul alimentar. Varietățile hipocalorice (cu tărâță de psyllium) din această înghețată sunt recomandate în curele de slăbire, dar și persoanelor cu tulburări de apetit de tipul bulimiei.
* Înghețata de vanilie - este un excelent reconfortant psihic, inducând o stare de relaxare, de mulțumire și confort afectiv. Este indicată persoanelor anxioase, care în timpul zilelor fierbinți au stări de agitație și nesiguranță, iar în nopțile călduroase au insomnii.
Două rețete de înghețată preparată casnic
În momentul de față există sute de rețete de înghețată care poate fi preparată casnic, de la cele mai simple, pe bază de smântână și iaurt, la cele mai sofisticate, de tip raw-vegan, pe bază de caju, unt de cacao, extracte de alge și condimente exotice. În cele ce urmează, vă prezentăm două rețete foarte ușor de preparat și sărace în calorii:
Înghețata cu iaurt
Se amestecă 300 de grame de iaurt și 100 de grame de smântână cu 4-5 linguri de miere și cu 6-10 linguri de fructe zdrobite. Când toate componentele sunt bine omogenizate, crema astfel obținută se pune în forme de mici dimensiuni (în tăvițele în care se fac cuburile de gheață, de exemplu) și se dă la congelator. În câteva ore, ea se va întări și va putea fi consumată, simplă sau ornată cu fructe.
Înghețata cu banane
Este, de fapt, un sorbet, adică un soi de înghețată obținut fără lapte sau alte derivate ale lui, fiind recomandată inclusiv în perioadele de post sau pentru persoanele cu intoleranță la lactoză. Pentru a obține această înghețată, avem nevoie de un mixer electric, în care vom pune: 2-3 banane, ținute în prealabil la congelator, 1-2 lingurițe de tărâță de psyllium (o găsim la plafaruri), miere după gust și fructe zdrobite (căpșuni, zmeură, caise etc.). Omogenizăm tot acest amestec prin mixare, apoi îl punem în forme de mici dimensiuni (pentru a nu forma în interior cristale de apă), pe care le ținem la congelator 3-4 ore, după care înghețata poate fi consumată.
Câteva secrete ale înghețatei de casă
* Pentru ca înghețata să fie omogenă, fără cristale de apă în ea, este bine să fie pusă în forme de dimensiuni mici sau să fie scoasă de la congelator din jumătate în jumătate de oră și să fie amestecată cu o lingură de lemn, vreme de un minut.
* În comerț au apărut mini-malaxoare cu baterii, care sunt introduse în congelator, amestecând înghețata încontinuu și aducând-o la o omogenitate perfectă fără vreun efort din partea noastră.
* Pentru un gust mai bun, în înghețata cu iaurt sau banane se pune și o lingură de suc de lămâie proaspăt stors. Lămâia îi dă un gust acrișor și înviorător înghețatei, potențând toate aromele de fructe sau condimente.
* Înainte de a pune înghețata la congelator, gustați-o și adăugați, dacă simțiți nevoia, mai multă miere. De multe ori, fructele insuficient coapte anulează în bună măsură și gustul dulce.
* În înghețata pentru copii puneți iaurt făcut în casă, din lapte integral, obținut în gospodăriile țărănești. Este mai bogat în calciu și vitamine și, nefiind degresat, este mai hrănitor. Dar cel mai important este faptul că acest lapte nu a fost obținut prin administrarea de furaje cu hormoni care trec și în lapte.