Dr. VASILE OȘEAN - "Fără recuperare, hernia de disc este o boală care recidivează"

Salvați-vă spatele fără cuțit!

Se spune că pacienții sunt cea mai bună carte de vizită a unui medic dedicat. Mi-am dat seama de acest lucru, nu doar din scrisorile sosite pe adresa redacției, în care cititorii îl recoman­dau pe d-l dr. Vasile Oșean drept "un magician al vindecării coloanei", ci și la fața locului, în sala de așteptare a cabinetului său. Zeci de persoane cu probleme musculare sau osoase își așteaptă rândul, nerăbdătoare și pline de speranță. Cei care ies din cabinet sunt radioși și-i mulțu­mesc medicului pentru "minunile lui". N-am îndrăznit să spun nimă­nui că avem o întâlnire dinainte stabilită, că ar fi trebuit să intru înaintea bolnavilor. Când te afli printre ei, le respecți suferința. Am așteptat cu răbdare, până când ultimul dintre ei, un puști înalt și ciufulit, a ieșit din cabinet fericit. "Gata, am scăpat!" - i-a spus ma­mei sale, care-l însoțise la trata­ment. "Se vede și pe radiografie că nu mai am nimic!" Din discuțiile șoptite ale bolnavilor din sala de așteptare, știam că nu-i un caz izolat. N-ar veni atâția oameni, din toată țara, să dea bani degeaba pe transport, hotel și mese în oraș. Cu siguranță că sacrificiul le este răsplătit în "monedă forte": sănătate.

"Pacienții sunt foarte rar examinați «ca la carte»"

Pentru cine nu-l cunoaște, dr. Vasile Oșean este medic de medicină de familie, cu specializare în balneologie, medicină fizică, medicină sportivă și fizioterapie. Conștient de valoarea medicinii alter­native, s-a specializat și în acupunctură și în terapia Bowen. Are și un master în psihologie - lucru mai puțin întâlnit în lumea medicilor sportivi. Îl pândesc din decembrie 2014 pe omul din fața mea. Mereu ocupat, mereu cu agenda plină - ba cu pacienți în țară, ba plecat să predea prin străinătate, nu-i ușor de găsit. Iar o oră din timpul lui, aveam să aflu, nu se poate măsura în minute și secunde, ci în oameni salvați.

- Problemele coloanei și mai ales hernia de disc par să facă parte, obli­gatoriu, de la o vreme, din viața noas­tră. Cine nu se plânge de spate e un om fericit. Iar cine se plânge ajunge foarte repede la cuțit. Se pot evita operațiile pe coloană?

- Ar trebui să lămurim mai întâi tipurile de hernie de disc. În primul rând, discutăm despre hernie de disc pe dife­rite segmente ale coloanei: cervicală, to­racală, lombară. Apoi, trebuie să aflăm ce anume a dus la apariția herniei de disc, un aspect important, dacă se do­rește o recuperare fără intervenție chirur­gicală. Dacă discutăm de o hernie de disc instalată brusc, printr-un șoc, la ridi­carea unei greutăți, printr-un accident unde se rupe discul, recuperarea medi­cală se face doar după intervenția chirurgicală. Tratamen­tul va fi condus în funcție de simpto­ma­tologia ulterioară operației pe coloană - contracții musculare, edem osos, edem muscular... Recu­perarea se face în funcție de patologie.

- Care este cauza cea mai frecventă a herniei de disc?

- Hernia de disc apare ca urmare a degenerării organismului și a îmbătrânirii în timp a discurilor vertebrale, ceea ce duce la tasări și deshidratări discale. În prima fază, discul fiind comprimat între vertebre, se deplasează ușor înspre măduva spinării, dând un stadiu incipent al herniei de disc - ocluzia discală. În momentul în care ocluzia se mărește și discul deja apasă pe sacul dural (măduva spinării), discutăm despre o hernie de disc clasică, ce se mani­festă, în funcție de zonă, mai mult sau mai puțin zgo­mo­tos. Putem avea o hernie de disc mică, dar care se manifestă dureros, datorită condițiilor de mediu - adică stau într-o poziție vicioasă mai mult timp. De exemplu, statul pe scaun ore întregi este o poziție vicioasă pentru coloană. La fel e și staționarea între două geamuri, ori între geam și ușa unei încăperi, unde există curenți de aer în mod constant. Curentul este cel mai mare dușman în hernia de disc, pentru că duce la contracturi mus­culare. Blocajul muscular apasă dis­cul, compresează și mai mult nervul și apare cercul vicios: nervul compre­sat dă mușchiului comandă de con­trac­ție, iar când acesta se contractă, comprimă și mai tare discul. Fiind foarte greu să ieși din respectiva simptomatologie, foarte mulți bol­navi apelează la chirurgie. De obicei, echipa noastră reușește să rezolve rapid aceste probleme cu care se confruntă pacienții. Dar în cazurile grave se impune intervenția chirurgicală. Nu-i de glumit!

- Cum poate ști un bolnav dacă îl paște sau nu cuțitul?

- Din păcate, pacienții sunt foarte rar examinați "ca la carte", să se vadă dacă e nevoie de chirurgie sau nu. Din medicina veche s-a preluat un concept greșit: dacă există simptomatologie periferică - de exemplu, o hernie de disc lombară cu parestezie (amorțeli la nivelul membrului inferior) -, atunci trebuie să te operezi. Însă paresteziile pot fi cauzate și de o hernie foarte mică, dar complicată cu elemente inflamatoare de altă natură, care dau compresie pe nerv. Mulți bolnavi se grăbesc să se opereze, dar refacerea este mult mai dificilă, pentru că nu s-a eli­minat cauza - elementele adiacente discului, nu dis­cul în sine! De aceea, în prima fază este indicat să se facă un RMN, pentru a vedea situația discurilor. Dacă discurile sunt rupte, este clar nevoie de o intervenție chirurgicală. Abia după operație analizăm cauzele care au dus, în timp, la ruperea discului. Poate fi o degenerare a discului, ca urmare a unei poziții vici­oase pe scaun (când stau mult pe scaun, se produce o atrofie a musculaturii lom­bo-sacrale). Atunci, rezol­văm partea inflamatorie prin fizioterapie sau facem masaj pentru blocajul muscular. Abia când eliberăm corpul de inflamații și de con­tracturi musculare începem gimnastica medicală pe segmentul afectat, ca să refacem musculatura, iar mușchiul să preia tensiunea corpului, astfel încât să nu mai apese pe disc. Poți să mergi la chirurg, să te opereze de hernie de disc; chirurgul face operația de nota zece, n-am ce zice, dar dacă nu faci recuperare, dacă nu elimini cauzele care au generat hernia de disc, boala recidi­vează. Sunt suficiente cazuri de pacienți care au venit și s-au plâns: "Doctore, cred că nu am fost operat bine acum cinci ani, că uite, am din nou hernie". I-am spus: "Nu pot să apreciez dacă v-a operat chi­rurgul bine sau nu. Dar ați făcut recuperare?" "Nu!" "Atunci, poate să fie o nouă hernie de disc, datorită faptului că nu ați urmat pașii corespunzători după intervenția chirurgicală."

"Toate tehnicile se folosesc în funcție de nevoile pacientului"

- Să presupunem că se ajunge totuși la operație. Care sunt primii pași spre o recuperare rapidă?

- După intervenția chirurgicală, recuperarea co­loanei începe imediat. La început, pacientul stă mai mult în pat, dar sunt anumite proceduri care se pot exe­cuta pe mușchi, pentru a-l relaxa - și nu vorbesc aici de masaj, pentru că trebuie evitată zona interven­ției chirurgicale. Pe musculatură se pot face alte proceduri foarte eficiente: terapia Bowen, presopunc­tură, acupunctură, se pot lipi benzi elastice pe spate (kinesio tapes), care, în funcție de tensiunea pe care o exerciți asupra lor, au un anumit efect. Putem relaxa musculatura paravertebrală, putem stabiliza pelvisul, printr-un procedeu special, numit Jiggle. Aceste teh­nici se pot aplica încă din prima săptămână!
După aproape șapte zile, se scot firele și se poate începe mișcarea blândă pe coloană. După circa două săptămâni, începem adevărata recuperare, după inter­venția chirurgicală: ședințe de gimnastică medicală, masaj, eventual fizioterapie - nu cu ultrasunete sau curenți, ci terapie Tecar, care face un transfer energetic pe zona respectivă, prin intermediul unui electrod. Eu folo­sesc foarte mult terapia Tecar; e mai nouă și are un efect foarte bun: poți lucra atât pe musculatura superficială, cât și pe musculatura profundă, dar poți lucra și în profunzime, până la nivelul discurilor vertebrale. E o terapie de transfer termic. Pentru pacient este simplu, simte o căl­dură plăcută.

- Deci, obligatoriu, toți pacienții care ajung la operație trebuie să știe că recuperarea este esențială, pentru că altfel există riscul de recidivă!

- După ce s-au rezolvat toate pro­blemele de dinainte sau de după operație (se știe că o parte din sechele apar după intervenția chirurgicală), după ce se echi­librează corpul, începem crearea noi­lor condiții de sănătate, fiind clar că orga­nismul a avut de suferit, dacă pa­cien­tul a făcut hernie. De pildă, dacă avem o hernie lombară, trebuie să vedem dacă sechelele au dus la un blocaj de șold. Sunt șoldurile aliniate? Le măsurăm și, dacă nu sunt aliniate, facem o singură ședință de terapie Bowen, cu care reușim să le realiniem. E un lucru spectaculos: vine pacientul și vezi că are 2-3 cm diferență între șolduri; face o singură ședință de mici impulsuri pe corp (plăcute, de altfel) și în 40 de minute, echilibrăm diferența. Numai după ce am echilibrat perfect șol­durile începem gimnastica medicală!

"În acest moment, cel mai bun produs este românesc: ARTROHELP FORTE"

- Când nu e nevoie de intervenții chirurgicale, cum tratați herniile de coloană?

- Dacă ne confruntăm cu o hernie formată în timp, prin degenerarea discurilor, știm că organismul a avut un deficit - de regulă, o lipsă de minerale. În momen­tul în care nu există aport de minerale în corp, sângele preia concentrații importante de calciu și magneziu din depozite. Iar cel mai ușor le extrage din cartilaje. Discutăm aici despre articulații (și apar artrozele) sau despre discurile intervertebrale (inelul fibros). De acolo se scot mineralele și atunci discul se deshidra­tează, se tasează și degenerează; devine mai subțire și începe să se deplaseze. Este ca o garnitură între două țevi: dacă le comprimăm și le dăm drumul, garnitura își revine; dacă le ținem comprimate mai mult timp, garnitura se deformează, chiar dacă este dintr-un ma­terial elastic, așa cum e discul. Atunci, avem ne­voie de substanțe care să refacă elasticitatea discului. Fiind vorba de cartilaj, trebuie să completăm necesa­rul de glucozamină și condroitină. Pentru ligamente, avem nevoie de colagen și, cel mai important, de un com­plex de Omega 3. (Membrana celulei e formată 84% din grăsime cu greutate moleculară mică, gen Omega 3.) Se recomandă, așadar, un complex de Omega 3 (nu Omega 3 simplu!) care să conțină întreaga fa­milie de opt acizi grași. Acest complex lucrează în zona celulei: rehidratează, repară membrana celulară și atunci poate intra și glucozamina în celulă, pentru a scoate toxinele. Dar, în principiu, acest tratament nu este suficient. Trebuie să intervenim și fizic, prin schimbarea modului de viață. Am un serviciu care mă ține o zi întreagă pe scaun? Nu pot să renunț la servi­ciu, dar fac gimnastică și compensez poziția vicioasă de peste zi, iar deficitul de minerale îl refac prin administrarea de suplimente alimentare, pe o perioadă de minimum patru luni. Cel mai bun, în acest mo­ment, este produsul ArtroHelp Forte, de la firma românească "Zenyth Pharmaceuticals", care conține glucozamină, condroitină și colagen de cea mai bună calitate. Pentru complexul de Omega 3, recomand Salmon Oil Plus de la firma GNLD.

"Pentru toată lumea recomand mersul pe jos, în ritm rapid, circa 4-5 km pe zi"

- Se pot face exerciții la birou sau acasă, pentru evitarea operației?

- Sunt zeci de astfel de exerciții, toate bune, dar trebuie personalizate, nu pot fi recomandate genera­lizat. O persoană mai atletică poate să lucreze un tip de exerciții, o persoană sedentară alt tip de exerciții. Depinde câți mușchi sunt dezvoltați, câți mușchi sunt atrofiați și pe ce zonă este hernia. Pentru toată lumea recomand mersul pe jos, în ritm rapid, circa 4-5 km pe zi. Mersul grăbit ajută foarte mult la herniile lom­bare sacrale.

- Poate fi prevenită apariția herniilor de disc?

- În primul rând, ar trebui să combatem obiceiu­rile "civilizației moderne", respectiv statul timp înde­lungat pe scaun, la volan sau la birou. Dacă am un serviciu de o asemenea natură, neapărat compensez cu mișcare după program. Înotul este o mișcare com­plexă, antrenează multe grupe musculare și e foarte bun pentru întregul organism. Se poate face și fitness sau yoga, sporturi care solicită moderat articulațiile. Cu cât mai multă mișcare, cu atât mai bine pentru corp. Bineînțeles, sunt și câteva sporturi de evitat: cele care implică sărituri, echitația - dacă știu că am o problemă la coloană și fac echitație, sigur se va agrava. E important să rețineți că mersul grăbit și înotul sunt modele de mișcare terapeutică.

"Dacă pacienții ar respecta cu strictețe programul de refacere, în 4-6 luni s-ar vindeca!"

- În cât timp se tratează o hernie de disc care nu necesită operație?

- Am stabilit un "record" personal, în cazul unui pacient cu cinci hernii lombare consecutive. Avea recomandare de intervenție chirurgicală pe două din­tre discurile respective. A refuzat să se opereze: "Domnule doctor, fac orice e nevoie, dar nu vreau să mă operez". A fost cel mai îndelungat tratament cu un pacient. Am lucrat de trei-patru ori pe săptămână, timp de opt luni. Am terminat terapia acum vreo cinci ani și jumătate. Era o pesoană sedentară, dar de atunci înoată zilnic, joacă tenis de două ori pe săp­tă­mână și a uitat de durerile de spate. Dar a fost un pa­cient model, foarte ascultător.
Timpul în care se tratează o hernie de disc, în condițiile în care nu este nevoie de intervenție chirur­gicală, depinde de fiecare persoană în parte. Dacă pacienții ar respecta cu strictețe programul de refa­cere, în 4-6 luni s-ar vindeca și ar elimina cauza care a dus la îmbolnăvire. Să nu mă înțelegeți greșit, nu 4-6 luni de lucrat cu mine! Eu lucrez maximum o săptămână; în 4-5 zile corpul e echilibrat și pacientul e învățat ce are de făcut, dar trebuie să fie conștiin­cios acasă. Revine la control pentru a-i vedea evolu­ția, pentru că, în funcție de cum se dezvoltă muscu­latura și cum reacționează corpul, gimnastica se re­ajus­tează constant. Nu se face timp de patru luni de zile același program de gimnastică, pentru că nu are aceeași valoare. Pacientul trebuie văzut permanent, iar tratamentul pentru refacerea discurilor ajustat corespunzător.
Marea majoritate a pacienților, din păcate, respectă indicațiile o lună, două, se simt mai bine, uită de problemă și nu mai fac tratamentul. După un an sau doi, apar din nou la cabinet: "Domnule doctor, iar mă doare spatele!". "Ghinionul" lor este că în momentul în care le pun mâna pe spate, știu exact dacă au respectat sau nu programul recomandat. Pacienții mei glumesc, zic că am RMN în degete. Palpez pacientul și-i spun: "N-ați făcut gimnastică suficient" sau "Ați lucrat doar o lună" sau "N-ați lu­crat deloc..." El zice: "Nu se poate, eu vin după doi ani la dvs. pentru că mă doare spa­tele și îmi spuneți că nu am lucrat două luni de zile?". "Da, nu ați lu­crat. Se vede! De aceea vă și doare!" "M-ați prins, dar cum v-ați dat seama?" Omul recunoaște într-un final că așa suntem noi, românii - tindem să ne furăm singuri că­ciula! Eu, unul, mi-am dat seama de un lucru: dacă pacientul nu are un psihic puternic, încredere în sine și măcar un dram de credință, boala nu poate fi învinsă nici de cel mai bun medic!

- Cum putem să ne corectăm pozițiile vicioase? Cu toții lucrăm ore întregi în fața calculatorului...

- Sunt diverse poziții vicioase care ne pot crea mari probleme. Dacă s-a ajuns deja la stadiul de hernie de disc, orice poziție a cor­pului, oricât de corectă pare, după 30 de minute de­vine poziție incorectă, pentru că se folosesc aceleași grupe musculare timp îndelungat, în timp ce alte gru­pe musculare sunt relaxate și corpul se dezechi­li­brează. Stau mult pe scaun? La 20-25 de minute mă ridic un minut, două, fac câteva rotații stânga-dreapta, câteva aplecări, mobilizez musculatura blocată. Mă așez din nou în poziția corectă pe scaun - cât mai drept. Cu cât corpul stă mai drept, cu atât mai bine! Din poziția asta începi să lucrezi, și după 20-25 de minute, te ridici din nou și te mai miști puțin. Sfatul ăsta e mai dificil de respectat de către șoferi, pentru că nu pot opri mașina la fiecare 20 de minute. Dar la 2-3 ore se pot opri, iar cât stau în trafic, scaunul ar tre­bui să aibă protecție lombară - ca o husă cu o umflă­tură la spate. Nu ai bani să-ți cumperi protecție lom­bară? Nu e mare problemă: iei un prosop mare, îl rulezi și îl ții la nivelul coloanei lombare. La început e un pic incomod, dar după 20-30 de minute, constați că îți este mult mai bine. Soluții sunt, trebuie doar să fim conștienți că avem o problemă - o problemă pe care noi am creat-o în anumite condiții și tot noi trebuie să în­lă­turăm cauzele, pentru ca pro­blema să nu se agra­veze. Dacă mai facem și ce ne spune me­dicul, atunci salvăm coloana.

"Cu încredere și speranță, terapia merge mai bine"

- Ce alte sfaturi le dați pa­cien­ților dvs.?

- După ce lucrează cu mine, pa­cien­ții primesc sfaturi com­por­tamen­tale, dar asta nu ține de psihologie, ci tot de medi­cina clasică. În mod con­stant le dau sfaturi. În general, pa­cienții cu hernie de disc pre­zintă și o suferință îndelun­gată a spatelui. Când ai de-a face în mod constant cu o durere, se mo­difică și psihicul: pa­cien­tul devine anxios, frustrat, neîncre­zător - "Nu mă mai fac niciodată bine. N-o să-mi treacă durerile astea nicio­dată, pentru că și mama le-a avut și n-a scăpat". Aici intervine partea de psihologie, în care îi redai omului încrederea că poate să se facă bine, pentru că îi spui în felul următor: "Situația gravă este atunci când nu știu ce să-ți fac. În momen­tul în care, chiar dacă am o pato­logie mai grea, intervin cu anumite tehnici care dau rezultate, atunci nu mai este grea. Uite, respectă asta și asta și te faci bine". Psiho­logia este o piesă im­portantă în angrenajul tratamen­tului; nu poți să tratezi un pacient doar fizic. Trata­mentul trebuie di­recționat pe trei elemente diferite: fizic, cu medici­nă clasică; energe­tic, pentru reechi­librarea corpului energetic prin acupunctură și tera­pia Bowen; apoi reintegrare menta­lă - pe partea de subconștient, care înmagazinează fie memoria bolii, fie memoria de sănătate. Dacă se întâmplă, la un moment dat, să apară un blocaj pe subconștient, rezolvăm blocajul, me­moria de sănătate intră în acțiu­ne și începe proce­sul de autovin­de­care a corpului. Cu încredere și spe­ranță, merge mai bine terapia.

***

Am profitat de întâlnirea cu d-l dr. Oșean și i l-am recomandat unei foste colege de școală, care avea probleme cu coloana. După prima vizită la cabinet, am primit de la ea următorul SMS: "De când am intrat în cabinetul d-lui dr. Oșean, am știut că mă voi vindeca. Mi-am imaginat că asta se va întâmpla în timp, dar deja în prima ședință de terapie, doctorul m-a reconstruit os cu os, vertebră cu vertebră, ca pe un puzzle stricat. Dr. Oșean e un fin ascultător al fie­cărei vibrații din corpul nostru pământean și atunci e explicabil cum de percepe cu atâta naturalețe orice disonanță. E ca un diapazon!"


D-l dr. VASILE OȘEAN poate fi contactat la cabinetul din str. Prof. Ion Bogdan nr. 21, sector 1, tel. 021/210.06.65 sau la noul cabinet deschis în str. Brândușelor nr. 66, sector 3, București