Stimată doamnă Sânziana Pop,
Mă numesc Iulia, sunt din Ploiești, și vă scriu pentru a vă mulțumi și pentru a vă felicita. Da, vreau să vă felicit pentru că, împreună cu colegii din redacție, îmi oferiți refugiul de care am atât de multă nevoie, după o săptămână agitată. Prin intermediul "pufoasei" (așa este cunoscută, la noi în familie, revista) ajungeți în sufletele noastre și nu mai e considerată o "revistă", ci prietena noastră dragă, care ne ajută să evadăm într-o lume mai bună și mai calmă. Alături de soțul meu, "pufoasa" îmi oferă refugiul de care am nevoie: oaza mea de liniște. Și așa cum îmi aștept soțul acasă, cu nerăbdare, zâmbet și iubire, tot așa aștept și următorul număr al AS-ului. În acest mod sunteți percepuți și de alte persoane care vă citesc, și îndrăznesc să spun că de aceea și aveți nenumărate scrisori cu probleme de suflet. Adevărul e că sunteți o dulce mângâiere pentru lumea asta dură.
Spre deosebire de realitatea zilnică, "Formula" nu mi-a înșelat niciodată așteptările. Aveți surprize deosebit de frumoase: "Almanahul de iarnă; de primăvară; de vară" și, mai nou, "Asul de inimă". Nu pot descrie în cuvinte bucuria pe care am simțit-o când am văzut această pagină în revistă și ceea ce spuneați la înființarea ei: "...scrisorile cu probleme de suflet vor avea în «Formula AS» o pagină permanentă". Pentru mine, asta e o dovadă că vreți să vă apropiați și mai mult de cititorii dumneavoastră și o garanție a faptului că voi citi de acum încolo și povești tulburătoare de suflet, de care nu suntem feriți nici cei ce ne considerăm fericiți. Dar mai este ceva pentru care vă mulțumesc, pentru fotografiile dvs. și ale colegilor de redacție, publicate în Almanah și în revistă. E o bucurie să vă avem și chipurile în față, atunci când vă citim textele publicate. Vă simțim mai aproape de noi.
Am ajuns la concluzia că sunteți văzuți ca "un prieten" și nu "o simplă revistă", datorită faptului că sunteți "personali" și nu "impersonali", așa cum sunt majoritatea revistelor la noi; sunteți ziariști de calitate, dar mai presus de orice sunteți oameni de calitate, de aici încrederea enormă în "Formulă" și în dumneavoastră.
Tot ce vă mai pot spune e că, până la sfârșitul acestei săptămâni și, implicit, până la întâlnirea cu ediția viitoare a revistei, voi mai răsfoi de sute de ori acest număr, pentru a vedea ce anume am omis la "prima lectură". Transmiteți atât de multă încredere prin paginile AS-ului, încât nu mă surprinde faptul că vă sunt căutate sfaturile ca ale unui prieten de suflet.
Vreau să vă rog ceva: rămâneți aceiași oameni! Acest lucru îmi dă speranța că mai există o șansă să redevenim mai buni și mai aplecați spre suferințele semenilor noștri. Slavă Domnului că nu sunteți un ziar de citit în metrou, pe care îl arunci la ultima stație, ci o revistă pe care o iei acasă, o citești pe îndelete, înveți din ea, călătorești împreună cu ea, prin țară, după care o așezi lângă celelalte "surate" în neprețuita colecție, pentru a o mai răsfoi o dată, de două, de câte ori vrei să uiți de grijile zilei, de urâtul și violența care ne cotropesc zilele.
Acum văd că m-am cam "lungit" la vorbă și v-am luat din timpul dumneavoastră, de aceea voi încheia aceste rânduri cu un gând: "Îți mulțumesc, Doamne, că mai există pe lumea asta OAMENI ADEVĂRAȚI și că i-ai strâns pe toți într-o redacție!".
Vă mulțumesc din suflet pentru tot. Pentru "Formula AS", pentru Asul Verde, pentru Almanahuri și Leacurile de sănătate, pentru "Străbunica" și minunile rugăciunii și, nu în ultimul rând, pentru răbdarea și devotamentul pe care le dovediți de atâția ani. Mă gândesc că sunt și momente grele, opreliști și griji în strădania dvs., și pentru faptul că treceți peste ele și ne oferiți "Formula AS" în continuare, vă mulțumesc însutit.
Doamnă Sânziana Pop, dragi redactori, vă rog frumos să continuați această minunată facere a minților dvs., mult timp de acum înainte!
Mă minunez zi de zi: cum de reușiți să rămâneți oameni curați și ziariști de încredere, în lumea asta năucă, în care valorile sunt aruncate, repede-repede, la gunoi? O mare reușită, pentru care meritați mulțumiri și felicitări!
BRAVO pentru singura revistă de calitate din România! Cu drag,
IULIA - Ploiești
"Aveți o revistă luminoasă ca o zi de duminică"
Stimată d-nă Sânziana Pop,
Mă numesc Paraschiva Humeniuc și locuiesc în satul Mânăstirea Doamnei din județul Botoșani. Sunt suferindă de poliartrită reumatoidă evolutivă, de peste 20 de ani. Boala îmi înțepenește încheieturile, fapt pentru care nu mă mai pot deplasa. În plus, sunt și singură, iar vârsta mea este de 76 de ani. Totuși, nu sunt disperată sufletește, căci găsesc remediu în lectură. Acum, Dumnezeu mi-a scos în cale și revista "Formula AS", pe care o citesc și o recitesc. Regret că nu v-am descoperit mai demult. Sunteți o adevărată enciclopedie, cu realități care ne bucură sufletul nouă, celor mulți, care nu avem posibilitatea să vizităm țări străine și locuri sfinte, să ne întâlnim cu oameni curați la suflet, care respectă adevărul și dragostea de țară. Revista dvs. ajută la vindecarea rănilor atât trupești, cât și sufletești, care au dus la dezbinarea noastră, la neîncredere și ură permanentă, sentimente ce nu sunt sănătoase pentru nici un popor. Aveți o revistă luminoasă ca o zi de duminică. Ce bine ar fi dacă în loc de atâtea publicații de pe tarabe, care îi zăpăcesc pe tineri cu lucruri și îndemnuri nefirești pentru vârsta lor, s-ar afla mai multe reviste instructive și educative, ce-ți încântă mintea și sufletul! Eu, una, vă citesc și vă recitesc revista, care adesea mă face să lăcrimez pentru tot ce înseamnă durere, dar și frumusețe în țara mea, și-l rog mereu pe Bunul Dumnezeu să ne dea la toți o mică scânteie care să ne lumineze mințile și sufletele: să muncim cinstit, să credem în destinul nostru comun, să-i ajutăm pe cei mai săraci și mai oropsiți decât noi. Să vă dea Dumnezeu sănătate, atât dvs., cât și colegilor dvs., care se străduiesc să ne înfrumusețeze viața și să ne aline durerile.
Cu toată stima,
PARASCHIVA HUMENIUC - Mânăstirea Doamnei, jud. Botoșani
Reproduceri după picturi de Olga Morărescu Mărginean