Noi, muritorii de rând, răspundem în fața legii orice am fi și orice am face. Poți să ai o avere de miliarde de euro și să conduci o companie multinațională, caz în care depind de tine în mod direct, viețile a mii, poate zeci de mii de oameni, dar dacă ajungi să calci strâmb, atunci plătești cu pușcărie. Dar dacă ești parlamentar și ai fost ales de o mână de oameni, unii momiți cu găleți de plastic, alții cu sticle de ulei, atunci ești de neatins, un mic zeu al acestui pământ, până când îți expiră mandatul. După care vine un altul, și tot așa... Dacă ai noroc și bani destui de campanii electorale, atunci mori intangibil, mai ceva ca împărații romani, care se temeau, totuși, de revolte, în timpul cărora își pierdeau de multe ori nu numai tronul, ci și capul.
Domnul Călin Popescu-Tăriceanu ne-a explicat, de la înălțimea sa de Președinte al Senatului și al doilea om în stat, că această imunitate este de fapt în folosul alegătorilor (!?!), pentru că, "în momentul în care unui parlamentar i se ridică imunitatea, nu este el, în primul rând, cel care este afectat, ci cetățenii care sunt lipsiți de reprezentarea necesară."Adică, vrea să spună domnul parlamentar, amărăștenii care-i înjură mereu pe la spate și prin față pe politicieni nu vor mai dormi noaptea, pentru că alesul lor, pe care l-au văzut cum arată doar la televizor și care a băgat mâna atât de adânc în buzunarul statului, încât a căzut cu totul în el, e la pușcărie! Și asta, în situația în care acei amărășteni ajung la închisoare dacă fură de un milion de ori mai puțin. Sau de o sută de milioane de ori. Uneori mă gândesc că politicienii noștri ne iau, pur și simplu, de proști.
Există și o imunitate parlamentară pe care aș fi în stare să o susțin - una care să vizeze doar declarațiile politice și atât. Câtă vreme aleșii poporului se bălăcăresc între ei, pentru diversitate de opinii, legea să-i lase în balta lor, cât or vrea. Dar pentru furt și, mai grav, pentru furt din buzunarele statului, adică ale noastre, imunitatea trebuie anulată pe loc. E ca și cum lupul ne-ar ruga să-l punem paznic la oi, iar noi, naivi cum suntem, am accepta, pentru ca el să hotărască pe urmă că lupii nu pot fi trași la răspundere, dacă sunt prinși cu halca de mioară între dinți. Cel puțin nu pentru perioada cât sunt puși să o păzească... Cam asta e imunitatea la care visează domnul prezident Tăriceanu, jurându-se, cu oaia în gură, că e în folosul poporului.