- Nu a fost o liniște absolută, de vreme ce ambasadele Statelor Unite, Olandei și Marii Britanii, au emis comunicate legate de votul din Parlament, asupra cererii DNA privind urmărirea penală a premierului Ponta, pentru conflict de interese. Au lipsit, e drept, din spațiul public ambasadele Germaniei și Franței, care fuseseră active în cazurile anterioare, în care parlamentarii au făcut zid în jurul penalilor. Linia comunicatelor diplomatice a fost sobră, categorică și unitară și se poate rezuma astfel: deși nu comentăm cazuri individuale, considerăm că justiția nu trebuie obstrucționată, toți cetățenii trebuie să se bucure de un tratament egal, iar demnitarii nu sunt deasupra legii. Vom reține în mod special accentul pus pe combaterea corupției, de către ambasadorul britanic, după ce însuși premierul David Cameron s-a concentrat asupra necesității combaterii corupției, într-un discurs rostit cu numai o zi înainte, la reuniunea G7 din Bavaria. A fost, cred, un subtil avertisment adresat României, cu privire la faptul că Europa nu mai tolerează corupția. În plus, marți seara, Victor Ponta s-a întâlnit cu ambasadorii din UE, SUA și Canada, și ne putem imagina că, în spatele ușilor închise, mesajele vor fi fost exprimate fără menajamente.
Este posibil ca ambasadele occidentale să fi preferat o atitudine ceva mai rezervată în cazul Ponta, pentru că este vorba de prim ministrul guvernului României, și nu de un parlamentar oarecare, ceea ce înseamnă că un discurs mai apăsat din partea diplomaților ar fi putut fi interpretat de rău-voitori ca o tentativă de destabilizare a țării. De altfel, toți știu ceea ce știm și noi, și anume că, indiferent de votul de marți din Camera Deputaților, ancheta DNA în dosarul de fals, spălare de bani și evaziune fiscală, referitoare la activitatea de avocat a lui Victor Ponta continuă și se poate finaliza cu trimiterea sa în judecată, atâta vreme cât statul de drept continuă să funcționeze. Esențial fiind deci statul de drept, care echilibrează excesele politicienilor, îmi permit să anticipez că ambasadele nu vor fi la fel de rezervate atunci când avalanșa de proiecte legislative de modificare a legislației penale și a legii conflictului de interese vor ajunge în Parlament, pentru că atunci va fi vorba de modificări fundamentale, care ar putea bloca lupta anti-corupție și ar afecta direct statul de drept. Nu este de conceput ca NATO și UE să accepte pasiv astfel de evoluții.
- Președintele României, Klaus Iohannis, a greșit grăbindu-se să-i ceară lui Ponta demisia? Ecoul modest al demersului său, atât în mediile de presă, cât și în acțiunile străzii (mitingul organizat săptămâna trecută a fost subțirel) îl lasă în offsaid. Cum vor coabita de acum înainte cei doi "puternici"ai României?
- Este interesant că scandalul declanșat de cazul Ponta i-a prilejuit președintelui Iohannis o relansare pe scena publică. De o săptămână vedem un Klaus Iohannis mult mai ferm și mai categoric, în apărarea principiilor statului de drept. Poate că prima cerere referitoare la demisia lui Victor Ponta nu a fost convingătoare, din cauza lipsei de fermitate manifestate anterior de șeful statului, față de derapajele premierului și ale PSD. Iată însă că această cerere a fost repetată, după votul din Parlament, însoțită fiind de aprecieri dure la adresa majorității parlamentare și urmată de o declarație de presă fermă, după ședința CSAT. Dacă l-am criticat pe domnul Iohannis pentru inacțiunea sa în momentele scandaloase ale vieții noastre publice, inacțiune ce l-a expus suspiciunii de complicitate cu PSD, îi vom aprecia acum discursul principial și sever, față de un premier ce sfidează justiția și moralitatea publică. Nu cred că debilitatea protestelor de stradă indică un eșec al lui Klaus Iohannis. Cred mai degrabă că oamenii așteptau o confirmare că președintele, perceput până acum ca fiind pasiv, este hotărât să meargă până la capăt în conflictul deschis cu Victor Ponta. Această confirmare a venit marți, dar este nevoie ca domnul Iohannis să fie consecvent în continuare. Consecvența deschide, desigur, problema coabitării cu premierul, dar aceasta poate fi redusă la nivel instituțional, cum s-a văzut în CSAT. Conflictul îl avantajează pe președinte și îl dezavantajează pe premier: cercetat în continuare de DNA, el poate fi citat oricând de procurori, ca toți ceilalți penali din partidul și guvernul lui; poate fi pus sub control judiciar și paralizat, astfel, ca om politic, și va fi, probabil, trimis în judecată, ceea ce îi va permite președintelui să-l suspende instantaneu. Odată suspendat, PSD va încerca să se descotorosească de el, pentru a nu pierde guvernarea și șansa unui rezultat bun la alegerile de anul viitor. Iar domnul Iohannis va numi un alt premier din partea PSD, dacă moțiunea de cenzură a PNL va eșua, cum este logic să se întâmple. Ceea ce poate sugera că domnul Iohannis poate să-și fi făcut și un mic calcul cinic: atacându-l pe Ponta, își reface imaginea și nu pierde prea mult, căci se bate cu o epavă, care a eșuat deja. Toată lumea din fostul USL poate fi mulțumită în final: președintele este perceput ca un monument de fermitate și principialitate, iar PSD și aliații rămân la guvernare. Important va fi, deci, nu atât rezultatul meciului cu Victor Ponta, ci măsura în care președintele va reuși să salveze statul de drept și instituțiile sale de mineriada pe care PSD o pregătește în Parlament, prin proiectele de modificare a legilor penale. Atunci vom vedea dacă domnul Iohannis este un adevărat om de stat, capabil să apere democrația, sau doar un bun jucător de șah.