Consiliul informează instituțiile statului și opinia publică despre intenția liderilor UDMR de a amplasa, în vecinătatea Prefecturii și a Consiliului Județean Covasna, un obiectiv absurd de arhitectură urbană: "Trupul pietrificat al balaurului răpus de Sfântu Gheorghe, ocrotitorul orașului". Colina, care va avea înălțimea unei construcții cu două etaje, nu poate avea alt scop decât acela de a obtura vederea grupului statuar Mihai Viteazul. De câte ori au ocazia să lovească în memoria marelui voievod român, prietenul adevăraților secui și creatorul drapelului secuiesc, extremiștii maghiari sunt neobișnuit de inventivi și, cred ei, subtili. FCRCHM consideră că acest demers, pornit din dispreț față de un mare simbol național românesc și folosind în mod diabolic motive religioase, este o nouă și gravă ofensă adusă românilor. Încă o dată este confirmată, dacă mai era cazul, dorința liderilor maghiari de a închide într-un ghetou instituțiile și simbolurile românești de pe proiectatul "pământ secuiesc", pe care-l doresc purificat etnic. Acest demers face parte dintr-o strategie de ocupare simbolică a spațiului public din județele Covasna și Harghita exclusiv cu monumente și simboluri maghiare. Exemplele în această privință sunt nenumărate. Menționăm doar câteva: îngrădirea, din toate părțile, cu blocuri de locuințe, a Catedralei Ortodoxe din Sf. Gheorghe (acțiune realizată în timpul regimului comunist și finalizată după decembrie 1989); refuzul de a aproba trecerea clădirii în care a funcționat Prima Școală Românească din Sf. Gheorghe, din fondul locativ de stat, în administrarea Ministerului Culturii; menținerea în paragină, ani de zile, a pieței Mihai Viteazul din Sfântu Gheorghe; tărăgănarea aprobării ridicării monumentului ASTRA, pe locul unde a funcționat, în perioada interbelică, sediul Despărțământului Treiscaune al Asociațiunii ASTRA; schimbarea denumirii a 25 de străzi din municipiu, sub pretextul eliminării denumirilor comuniste, și înlocuirea lor cu nume maghiare; atribuirea de nume exclusiv maghiare unităților școlare mixte și multe altele. După cum se vede, extremismul maghiar înaintează pas cu pas spre "fericirea" finală - izolarea completă, în inima României, a zonei locuite de români și secui. În toate marile orașe ale lumii, arhitecții urmăresc proiectarea unor spații cu largi perspective urbanistice, și nu ridicarea unor reliefuri artificiale monstruoase. Realizarea, pe bani publici, a unui edificiu naționalist maghiar ar reprezenta o mărturie stânjenitoare pentru generațiile viitoare și i-ar acoperi de rușine pe toți urmașii secuilor.