"DNA și ÎCCJ, ultimele redute necucerite de PSD"
- Bătălia pentru Justiție a rămas cea mai importantă constantă a vieții politice românești. Ba, această luptă s-a și intensificat, căci PSD se arată tot mai hotărât "să-și ia Justiția înapoi". În vreme ce locotenenții liderului PSD, Victor Ponta, cad rând pe rând, în procese penale, PSD face presiuni pentru demisia sau demiterea unor magistrați și încearcă să schimbe Codul penal și Codul de procedură penală. În ce stadiu se află acest proces, la finele căruia partidul guvernamental ar putea avea puterea integrală - după cum spunea Dan Voiculescu?
- PSD acționează pas cu pas - vorba lui Klaus Iohannis - și a și făcut primul pas, ca să-l "cităm" iarăși pe președinte. În sensul că au apărut câteva inițiative legislative bine coordonate de PSD, prin care s-au obținut modificări ale Codului penal și ale Codului de procedură penală, în favoarea tuturor inculpaților și, după cum a reclamat DNA, în mod evident, pentru diminuarea forței de acțiune a Justiției împotriva corupției. S-a obținut ca arestul preventiv să nu mai existe decât în cazurile cu violență, ca și cum hoția în stil mare nu ar fi un fel de violență asupra acestei țări. Se urmărește și tragerea la răspundere a magistraților, dacă au comis o nedreptate - fără să se știe cine și după ce criterii va stabili dacă a fost un abuz, o greșeală sau o interpretare diferită a legii. Așa, toți inculpații spun că sunt nevinovați. Unde vom ajunge? În Parlament, PSD are majoritatea și va lua și alte măsuri în același spirit. Președintele Iohannis a spus că le va respinge de la promulgare sau le va ataca la Curtea Constituțională. Instrumente cu rază de acțiune limitată, pentru că un proiect de lege respins de președinte se poate întoarce exact la fel la promulgare, iar la Curtea Constituțională pot exista influențe și presiuni.
"Toți politicienii fac jocul primului ministru, care se teme de DNA"
- În toate aceste acțiuni credeți că este implicat și SRI-ul?
- E limpede că PSD este într-o ofensivă pentru recuperarea "câmpului tactic al Justiției" - după vorba generalului Dumitru Dumbravă, de la SRI. Acesta, într-o frază îndelung criticată, afirma că SRI nu părăsește câmpul tactic al Justiției imediat după furnizarea informațiilor, ci urmărește procesul până la sfârșit. Sub această formă, afirmația are izul unei intervenții cam brutale în Justiție. Pe de altă parte, oricât de suspicioși am fi față de SRI - care are o ereditate încărcată și poate și un prezent la fel -, probabil că generalul avea în vedere monitorizarea magistraților, pentru a vedea dacă nu cumva intervin acte de corupție pe parcurs. Așa au fost prinși luând mită o serie de procurori și judecători, chiar de curând. Sigur că există probleme și în Justiție: incompetență, corupție, dependențe de tot soiul, simpatii politice și așa mai departe. Problema e că o dezbatere pe această temă este deja viciată de ofensiva politică asupra Justiției, pe care o bănuim rău intenționată. Și nici nu se poate altfel, dacă privim "câmpul tactic", unde observăm că ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, este verișorul premierului Victor Ponta, președintele CSM, Marius Badea Tudose, e fost coleg de facultate și bun prieten al aceluiași Ponta, la DIICOT a fost promovat șef Daniel Horodniceanu, venit de la Iași, unde sub nasul său, poliția locală slujea interesele primarului Gheorghe Nechita, la Parchetul General este procuror-șef Tiberiu Nițu, alt prieten al premierului. Despre o asemenea rețea de prietenii nu se putea vorbi până în această nouă guvernare a PSD. Au mai rămas neocupate DNA și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Și aici s-a concentrat războiul. Acum, sub pretextul că o femeie acuzată de șantaj de judecătoarea Livia Stanciu, șefa ÎCCJ, a fost achitată, o seamă de politicieni de la PSD și PNL îi cer judecătoarei demisia. Unii îi cer demisia și Codruței Kovesi, procurorul-șef al DNA, pe motiv că instituția coordonată de aceasta a investigat cazul.
De fapt, toți acești politicieni fac jocul prim-ministrului Ponta, care a și spus că se teme numai de DNA. Ponta a declarat că va sta la putere până în 2016, dacă nu-l va opri DNA. Și poate că știe ceva. Deci, această ultimă redută, DNA, trebuie cucerită cu orice preț. Altminteri, după Radu Mazăre, acum închis și demisionat din funcția de primar al Constanței, Gheorghe Nechita, primarul Iașiului, și un stâlp al PSD, arestat și el, Liviu Dragnea, fost vice-premier și președinte executiv al PSD, condamnat la un an de închisoare cu suspendare în "dosarul Referendumului", poate îi va veni rândul și lui Victor Ponta.
"Traian Băsescu trebuie abia acum să se simtă înfrânt"
- Nu doar premierul Victor Ponta are a se teme de Justiție, ci și marele său rival, fostul președinte Traian Băsescu, căruia i s-au redeschis câteva dosare penale și i s-au făcut și altele noi. A venit vremea să dea socoteală, pentru că nu mai beneficiază de imunitate, ori este "hărțuit", așa cum afirmă? ("D-l procuror-șef Nițu a devenit vânător de președinți" - a declarat Băsescu.)
- Traian Băsescu s-a plasat singur pe o poziție neconvenabilă, făcând declarații și împotriva DNA, și a Parchetului General, și a ÎCCJ, și a SRI. După ce a susținut Justiția, în calitatea de președinte, și a pretins că mersul Justiției se datorează mai cu seamă oamenilor numiți de el în funcții de conducere, acum afirmă că Justiția nu funcționează corect. Păi, ori n-a funcționat niciodată, ori acum nu-i convine că funcționează și împotriva lui. Sigur că o parte din dosarele care i s-au deschis sunt absurde, cum e cel de șantaj, în care a fost denunțat de Gabriela Firea, unde nu există niciun element al infracțiunii. Dar și reacțiile lui Băsescu au fost provocatoare la adresa magistraților, la fel cum au fost cele la adresa jurnaliștilor, altă dată. I-a motivat suplimentar contra lui, prin declarațiile sale belicoase. În plus, prin criticile și acuzațiile la adresa Justiției, și-a pierdut din credibilitate și s-a tot izolat, și-a îndepărtat și ultimii "băsiști". Nici măcar Elena Udrea nu mai este pe aceeași lungime de undă cu el. Ea s-a apucat să-și ceară iertare că a susținut regimul Băsescu, al cărui prim suporter era, și-a cerut iertare că a sprijinit Justiția și a declarat că admiră Antena 3. După modelul lui Tudor Postelnicu, fostul ministru de Interne al lui Ceaușescu: "Am fost un dobitoc". Prin urmare, Traian Băsescu ar trebui să se simtă înfrânt abia acum, când omul pe care l-a considerat "cel mai mult bun produs politic" al său, pe care l-a protejat și numit în cele mai multe înalte funcții, pe care l-a declarat urmașul său politic, a cărui candidatură la președinția statului a susținut-o cu fervoare, acest om, Elena Udrea, se dezice de regimul Băsescu și de tot ce a însemnat el, inclusiv de independența Justiției, pe care altădată o clama.
"Defrișările masive de păduri sunt o problemă de siguranță națională"
- Vă propun să trecem de la Codul penal, la Codul silvic, și de la hoții cu gulere albe, la jefuitorii codrilor. Tăierile masive de păduri au ajuns o problemă națională, în mod oarecum neașteptat, o problemă de interes și pentru Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). De ce acum? Și care sunt perspectivele de rezolvare a ei?
- Dezbaterea pe marginea defrișărilor a ajuns în punctul culminant la jumătatea lunii trecute, când Codul silvic, votat de Parlament, a fost retrimis în Legislativ de președintele Klaus Iohannis. PSD l-a acuzat pe președinte că are aceleași argumente ca firma austriacă Holzindustrie Schweighofer, deținătoarea unui fel de monopol asupra exploatării pădurilor la noi. PSD sugera o complicitate între președinte și firma respectivă. Iohannis a explicat că, în realitate, a respins Codul silvic pe motivele invocate de Consiliul Concurenței, pe care și le-a însușit. PSD susține că prin noul Cod silvic se limitează cota de tăieri a unei singure firme. Dar nu asta e problema, ci că nu se limitează defrișările în toată țara, indiferent de firmă. La noi se rad munți întregi și nu se mai plantează nimic. E prea puțin important dacă asta o face o firmă sau o sută de firme. Este foarte important că se taie enorm și se exportă bușteni și cherestea în neștire, în toată lumea, văduvindu-ne de averea pe care o mai avem la capitolul ăsta și punând în pericol viitorul urmașilor noștri. E, într-adevăr, o problemă de siguranță națională. Însuși președintele Iohannis pare să fi înțeles asta, abia după protestele de stradă care au pigmentat dezbaterea. Să vedem ce concluzie va avea CSAT în această chestiune. Mă tem să nu fie una de complezență, de genul: "Nu e bine, trebuie păstrat aurul verde, dar nu avem ce face".
"Noul Cod electoral nu va reforma clasa politică"
- Să încheiem tot cu un cod, Codul Electoral, votat deja în parte în Parlament. La cum arată acum, promite schimbarea esențială a scenei noastre politice, sau păstrarea unui status-quo?
- S-a hotărât în Parlament până acum felul în care vor fi aleși primarii și președinții de Consilii Județene. Singurul progres este că președinții de CJ vor fi aleși de consilieri, nu de cetățeni. Astfel, dacă vor fi arestați pentru corupție, vor putea fi mai lesne înlocuiți decât în actualul sistem. Însă tot parlamentarii au decis și ca primarii să fie aleși din primul tur. Este o mare mizerie și un fals. Înseamnă că un primar va putea fi ales și cu 20% din voturile exprimate, care pot fi și ele sub majoritatea simplă. Ce fel de legitimitate are un astfel de primar? Niciuna, dar acest fel de alegere îi favorizează pe primarii aflați deja în funcții și care aparțin în cea mai mare parte PSD. Deci, un pas înainte, unul înapoi. De asemenea, prin noul Cod, va mai scădea numărul de parlamentari cu 100. Dar vom avea tot un Parlament supradimensionat în raport cu numărul de alegători, unul dintre cele mai mari legislative din UE, cu 450 de aleși și cu două Camere care au atribuții similare. Cât despre referendumul prin care electorii au cerut scăderea numărului de parlamentari la 300 și o Cameră unică, acesta a fost dat uitării. De asemenea, votul prin corespondență pentru românii din străinătate a fost amânat. PNL a spus că va depune o moțiune de cenzură asupra guvernului, pe acest motiv. Numai că moțiunea nu are șanse să treacă, pentru că PNL ar putea spera numai la sprijinul UDMR pentru asta, iar UDMR nu o va vota. UDMR nu are interesul ca încă un milion, două de români, din diaspora, să poată vota, căci apoi nu va mai trece de pragul de 5% pentru admiterea în Parlament. Așadar, deocamdată, cel puțin, ne pregătim să îndurăm pentru încă o vreme o clasă politică nereformată, alcătuită pe aceleași criterii dezastruoase care ne-au adus în situația de față și care face tot ce e posibil pentru a se întreține pe seama și în dauna noastră.