Zilele trecute, am văzut la Chișinău un drapel românesc uriaș, purtat pe brațe de mii de tineri basarabeni, în semn de unitate națională și dorință de reunire în sufletul aceleiași patrii. Nu departe, la Cernăuți, s-a deschis Centrul Cultural Român "Eudoxiu Hurmuzachi", sub semnul aceluiași tricolor scos la lumină, după ce a fost păstrat ascuns sau mascat în țesătura costumelor naționale, decenii de-a rândul. Și la Negotin, în Timocul Sârbesc, a fost târnosită, zilele acestea, o biserică românească, sub oblăduirea protopopului erou Boian Alexandrovici (Alexandru) și la "umbra" unui tricolor impresionant. La Slatina, pe dealul Grădiștei, un tricolor uriaș ține fața oltenilor sus, cum se spune. Același drapel monumental flutură în Pitești, Râmnicu Vâlcea, Brașov și în alte localități. Cel care a fabricat și deseori a donat toate aceste "instrumente" ale luptei și mândriei naționale este întreprinzătorul George Rotaru, istoric și scriitor, originar din așa-numita zonă "Argevilo" (Argeș, Vâlcea, Olt), patronul firmei "Rotarexim" S.A. din Râmnicu Vâlcea și președintele Asociației de Vexilologie "Tricolorul", vexilologia fiind, pentru cei ce nu știu, o disciplină a istoriei care studiază steagurile din diferite epoci și țări. A fabrica drapele a fost un vis de copilărie al acestui "sudist", cum i se spune, care a transformat o afacere în ocazia ideală de manifestare a dragostei pentru simbolurile naționale.
Flamurile dacilor
- Cum a început pasiunea dvs. pentru drapele, d-le George Rotaru? Pare ceva ieșit din comun să prinzi dragoste de meșteșugul fabricării de steaguri...
- Drapelul tricolor a fost o preocupare veche a vieții mele, cu mult mai veche decât momentul în care am început să-l produc în fabrica noastră. De când mă știu, drapelul a fost acel element care, "mut" fiind, îți spune totul. Oriunde te duci în lume și-l privești, îți dai seama imediat că reprezintă o țară, o națiune, o stare de fapt a libertății naționale. În toate cazurile, drapelul simbolizează istoria unui stat, trăirile și ambițiile unui neam. Tricolorul românesc este casa părinților și copiilor noștri, trecutul, prezentul și viitorul acestei țări... Culorile sale au o istorie bine documentată. Roșu (sau glorie) reprezintă focul, simbolizează mărirea, bravura și generozitatea, dar și sângele vărsat în lupte, puterea de viață și energia strămoșească. Este o dovadă de mare distincție, și de aceea făcea parte din componența stemelor princiare. Galben (sau aur) reprezintă pământul, este simbolul forței și bogăției, al holdelor aurii de grâu din timpul verii. Albastru (sau azur) reprezintă apa, dar și aerul, cel mai nobil element după foc, simbolizând blândețea, frumusețea, noblețea și buna credință.
- Care este originea tricolorului românesc?
- Panglicile colorate în șapte culori, purtate de daci în luptă, ca o flamură atașată de capul de lup... Încă din copilărie m-au impresionat culorile drapelului național și am căutat să aflu cum au fost ele preluate de la strămoșii noștri, din acel curcubeu rogvaiv (roșu, oranj, galben, verde, albastru, indigo, violet). Conform unor studii ale Institutului Mondial de Vexilologie, stindardul dacic este unul dintre cele mai vechi și mai valoroase din lume.
România are același steag cu Ciad-ul
- Ne amintim că în anii '90 a existat o mare dispută internațională privind tricolorul românesc. Același institut care prețuiește stindardul dacic a refuzat să accepte drapelul românesc fără stema care, după cum se știe, fusese decupată de revoluționari. Cum s-a sfârșit această dispută?
- Printr-un proces câștigat de statul african Ciad, al cărui tricolor este identic cu al nostru. În anul 1951, atunci când această țară, fostă colonie franceză, a preluat culorile roșu și albastru, adăugând galbenul, din tradiția panafricană, a primit interdicție de a insera o stemă pe propriul drapel, ca să nu fie confundat cu drapelul românesc. În decembrie 1989, stema așa-zis comunistă este dată jos, iar tricolorul nostru intră în ilegalitate. Ambasada Ciadului de la Moscova (la București nu exista o ambasadă a acestui stat) a acționat România în judecată și, cum spuneam, a câștigat. Amenda plătită de statul român a fost uriașă: 200 de milioane de dolari! Institutul mondial amintit a făcut presiuni permanente, să punem o stemă pe drapel, să intrăm în legalitate. Dar politicienii români au refuzat. Nici măcar stema iliesciană, cu acvila "cheală", fără coroană, nu a fost luată în calcul. S-a înființat o comisie de heraldică în parlament, condusă de persoane străine de interesul național românesc, care a decis să încalce regulile vexilologice și heraldice internaționale, refuzând inserarea stemei - care ar fi însemnat "stat național, unitar, independent, suveran și indivizibil". Cineva n-a dorit acest lucru. Lăsăm la o parte speculațiile care se făceau pe marginea găurii din steag, simbolizând, se spunea, faptul că în mijlocul României este un teritoriu "gol", care nu aparține statului român.
- Cine nu dorește o stemă pe tricolor?
- Sunt aceiași politicieni pe care nu-i preocupă interesul național. Coroana pusă pe capul acvilei ar fi un element de suveranitate, căci este trimiterea directă la coroana de oțel a regelui Carol I. Din 201 națiuni, câte există pe glob, 142 au diferite însemne heraldice pe drapelul lor. SUA au 50 de stele, reprezentând cele 50 de state; Marea Britanie are trei cruci ale Sfântului Andrei, reprezentând cele trei țări care formează Regatul Unit; Canada are frunza de arțar etc. În acest context, fabrica noastră de drapele susține completarea fără întârziere a însemnelor tradiționale ale statului român, deoarece suntem singura țară fostă comunistă care nu are o stemă inserată pe drapel, în acord cu tradiția și demnitatea poporului român. Noi fabricăm drapele pentru Casa Regală a României, pentru Republica Moldova, pentru toate națiunile lumii. Nu facem doar un business, facem educație și cercetare. Asociația de Vexilologie cercetează toate drapelele din lume, toate stemele și heraldica internațională. Mereu ne lovim de criticile puternice ale Institutului Mondial de Vexilologie: de ce nu intră România în legalitate, de ce nu-și creează un steag cu toate atributele?
- În anul 2000, când a luat parte la festivitățile prilejuite de Ziua Mondială a Pământului, la Johannesburg, România a trăit una din cele mai mari umilințe ale ei. V-aș ruga să recapitulați incidentul.
- Din cauză că drapelele României și Ciadului erau și sunt încă identice, cu toată amenda plătită de București, organizatorii au refuzat intrarea delegației române în aula principală, pe motiv că locurile rezervate fuseseră ocupate de Ciad, aflată mai în față, în ordine alfabetică. La uriașa masă la care urmau să se așeze șefii de stat, fusese pus steagul tricolor... ciado-român. Ce să mai creadă bieții oameni? Așa a ajuns domnul Iliescu și restul delegației în sala a doua, în așa-numita anticameră, unde stăteau servitorii (ca să glumim amar). De ce? Pentru că acești domni nu au întreprins nimic pentru a diferenția cele două drapele. La Atena, la jocurile olimpice, a fost ceva asemănător: de fiecare dată când se ridica steagul României pentru a marca victoria unui sportiv român, unele televiziuni vorbeau de victoria sportivilor din Ciad. De fapt, la ONU, la UNESCO, la toate instituțiile internaționale, există permanent această confuzie care deservește interesul nostru național. Dacă tot se vorbește în parlament despre schimbarea Constituției, atunci schimbați, domnilor, și stema! Și puneți-o unde-i e locul: pe drapel.
Tricolorul deasupra munților
- Se zvonește prin presă că vreți să înălțați tricolorul pe munți...
- În septembrie 2013, la Olănești, s-a desfășurat Congresul celor mai Faimoși Munți din Lume, la care au luat parte 47 de țări din lumea întreagă. Atunci am înțeles că noi nu știm să prețuim ceea ce ne-a dat Dumnezeu. Congresul a desemnat cele două drumuri transmontane, Transalpina și Transfăgărășanul, drept "Cea mai frumoasă centură montană și piemontană din lume". Ecoul s-a stins, nimeni n-a acționat în nici un fel, brandul de țară a fost desemnată o biată frunză anonimă de care, vorba poetului, codrului nu-i pasă câtuși de puțin... Văzând asta, Asociația de Vexilologie a luat decizia de a marca, din creastă în creastă, cele două splendide șosele cu steaguri uriașe, de 36/24 metri, urcate pe catarge de metal foarte înalte. Va fi contribuția noastră pentru frumusețea românească a peisajului, iar dacă parlamentul va adopta stema nouă (veche) și o va insera pe drapel, atunci efectul va fi cu atât mai semnificativ.
Steagul secuilor a fost făcut de Mihai Viteazul
- Vorbind despre drapele, nu putem ignora legiferarea arborării steagului secuiesc în Covasna și Mureș. A existat cu adevărat un drapel secuiesc în istorie?
- A existat. Numai că există un detaliu, sesizat de istoricul maghiar de la Budapesta, acad. Pall Antal Sandor, care-i uimește pe secuii de astăzi, asimilați de maghiari: drapelul lor a fost conceput chiar de Mihai Viteazul! În drum spre Șelimbăr, în 1599, unde maghiarii au fost bătuți crunt de marele voievod, oastea secuilor conduși de Moise Secuiul s-a alăturat oștirii române, deoarece Mihai le promisese că le va reda privilegiile retrase de grofi. Moise i-a cerut însă domnitorului un semn în plus de recunoaștere a pedestrașilor săi: un drapel secuiesc. Atunci a creat și le-a dăruit Mihai steagul cu care astăzi udemeriștii, pecemiștii și alții ca ei se afișează pretutindeni, fără să știe că acesta a fost, ironia sorții, un puternic simbol anti-unguresc.
D-lui George Rotaru îi puteți scrie la email: george.rotaru.ro@gmail.com