În anul 1931, premiul Nobel pentru medicină și fiziologie îi era oferit lui Otto Warburg, doctor în medicină, fiziolog și biochimist (unii îl socotesc, fără rezerve, cel mai mare biochimist al secolului 20), care a făcut pentru prima dată legătura dintre deficitul de oxigenare a celulelor și temuta boală a vremurilor moderne: cancerul. Hipoxia, a arătat el, creează acidoză, iar celulele maligne proliferează în mediul acid. La cinci ani după moartea lui Otto Warburg, în 1975, medicul austriac Alfred Pischinger își publica rezultatele studiilor sale de-o viață, incriminând, de asemenea, aciditatea, însă de astă dată, cu referire îndeosebi la spațiul extracelular. Despre originea bolilor legate de lipsa de oxigen din celule și ce soluții există, am rugat-o să ne răspundă pe doamna Florica Munteanu, specialistă în biorezonanță și homeopatie.
Gunoiul dintre celule
- Vă rog să explicați cum dispare oxigenul din spațiul dintre celulele organismului nostru?
- Dacă ne închipuim corpul ca pe o construcție, unde celulele sunt reprezentate de cărămizi, mortarul dintre ele este spațiul extracelular sau interstițiul, căruia noi, în medicina complementară, preferăm să-i spunem "spațiul Pischinger", după numele celui care i-a studiat rolul și i-a relevat însemnătatea. Aici se află stația terminus, unde sistemul circulator descarcă substanțele nutritive, transportate de el, ca un tren de marfă. Spațiul Pischinger este cămara din care se alimentează celulele, dar și magazia de gunoi, unde ele își aruncă toxinele, pentru a se elibera și a-și redobândi o funcționalitate cât de cât normală, numai că uneori "gunoiul" se adună în cantitate prea mare. Atunci, în loc să primească o hrană cât mai proaspătă și curată, celulele au de-a face cu una murdară și nesănătoasă, iar mitocondriile, acele micuțe centrale energetice aflate în celule nu mai sunt aprovizionate cu destul oxigen, din care să producă energia necesară. Limfa, rinichii, ficatul, intestinul gros, plămânii, pielea sunt organe de eliminare. Ele își fac datoria atât cât pot, rezistă un timp, dar în momentul când suntem supraîncărcați, încep să nu mai facă față și să clacheze. În decursul anilor se acumulează toxine ce nu mai pot fi nici transportate, nici filtrate. Este un proces care poate dura decenii. Iar într-o zi, apar inevitabil problemele de sănătate. Și omul se miră: "N-am avut niciodată nimic, de ce m-am îmbolnăvit așa, dintr-odată?" Foarte simplu, fiindcă butoiul s-a tot umplut - și ultima picătură îl face să se reverse.
Durerea, un semnal că a început oxidarea
- Care sunt simptomele ce indică o asemenea supraîncărcare toxică?
- În primul rând, senzația permanentă de oboseală, dificultățile de concentrare, tulburările de somn, coșmarurile, migrenele, amețelile, vederea încețoșată, apoi pofta de anumite alimente, cel mai adesea dulciuri, câteodată și o creștere a greutății corporale. Poate e primăvară sau poate e toamnă, omul se gândește că are o astenie de sezon, dar pe urmă îi apar arsurile gastrice, durerile pe partea dreaptă, fiindcă de obicei colecistul e îmbâcsit. În general, durerea este cel mai mare învățător al nostru - și nu vorbim aici de una accidentală, cum ar fi aceea provocată, să zicem, de o măsea. Durerile cronice te obligă în final să te supui unor investigații, ca să le descoperi cauza și s-o înlături, pentru că n-are rost să le domolești numai temporar, cu analgezice. Iar astfel de dureri ce revin mereu semnalează încărcarea cu toxine a unui anumit organ.
- Ce afecțiuni rezultă de aici?
- Putem numi practic orice, de la depresie și anxietate, scăderea vizibilă a productivității intelectuale și fizice, la alergii și intoleranțe, de la diverse boli cronice, metabolice, reumatice, dermatologice, autoimune, până la cancer. Metabolismul începe din spațiul Pischinger. Aici se controlează întreaga noastră funcționalitate celulară, se decide dacă organele noastre lucrează normal, ori sunt dereglate. Interstițiul influențează chiar și problemele genetice, cu alte cuvinte, o predispoziție moștenită poate duce sau nu la declanșarea unei afecțiuni, în funcție de gradul de toxicitate existent în spațiul extracelular. În zilele noastre, nici teoria conform căreia maladia Alzheimer ar putea fi evitată doar prin exersarea creierului nu pare să se mai confirme. De altfel, am întâlnit personal cazuri în măsură să mă pună pe gânduri. Am un pacient de 83 de ani, care a fost contabil șef la o întreprindere cu trei mii de angajați, prin urmare toată viața lui a muncit cu capul. Sau, stând de vorbă cu o farmacistă din Germania, îmi povestea că mama ei a făcut Alzheimer la 78 de ani și că, până atunci, dezlega cuvinte încrucișate, citea, se apuca să învețe câte o limbă străină, deci și-a antrenat suficient creierul. În schimb, în ultimul timp, se discută tot mai mult despre concentrațiile mari de aluminiu, descoperite la pacienții cu Alzheimer. Ceea ce ne trimite din nou la spațiul Pischinger.
Cei trei dușmani: alimentația, mediul, stresul
- Care sunt principalele surse ale toxicității din interstițiu și cum ne putem proteja?
- Pe scurt: alimentația, mediul, stresul. În ce privește alimentația, aș vrea să subliniez un singur aspect. În tot ceea ce mâncăm, ar trebui să existe acel echilibru acido-bazic, atât de des invocat în literatura de specialitate. Din păcate, hrana noastră este preponderent acidă. Cele mai multe dintre alimentele consumate de noi zilnic sunt acidifiante, de exemplu: carnea, organele, mezelurile, peștele, cașcavalul, ouăle, produsele din făină albă, orezul, margarina și orice alte grăsimi hidrogenate, orezul, dulciurile, fructele uscate confiate, cafeaua, ceaiul negru, alcoolul, sucurile și răcoritoarele din comerț, apa minerală carbogazoasă. Toate acestea generează aciditate - și nu e vorba aici de arsurile la stomac, ci de aciditatea din țesuturi, care este o ușă deschisă spre cancer. Ce-i de făcut? Să ne amintim că există și alimente alcalinizante, ca de pildă: cartofii, vinetele, anghinarea, legumele în general, verdețurile, ciupercile, fructele proaspete și cele uscate neconfiate, sucurile de fructe proaspăt stoarse, stafidele, migdalele, apa plată. A treia categorie include alimentele mai curând neutre, printre care se numără: cerealele integrale, produsele din făină integrală, germenii de grâu, meiul, fasolea verde, untul. Corpul nostru are nevoie de toate, deci soluția nu este să suprimăm ceva, ci să compensăm, stabilind proporții rezonabile. Așadar, dacă mâncăm o bucată de carne, să punem alături o garnitură de legume sau o salată. Dacă bem o cafea, preferabil o Arabica de calitate (ceea ce mărturisesc că și eu fac în fiecare dimineață), să nu neglijăm paharul cu apă, băut lângă ea, sau în următoarea jumătate de oră. Cuvântul de ordine trebuie să fie mereu: echilibrul.
- Ce ne puteți spune despre factorii poluanți din mediu?
- Sunt nenumărați, prezenți pretutindeni și ne țin corpul sub un asediu continuu. Fac parte din viața noastră de fiecare zi, astfel încât deseori nici nu le mai conștientizăm existența. Vopsești o ușă la tine acasă, inhalezi toată noaptea substanța toxică aflată în ea, în dimineața următoare te trezești terminat și nu știi de ce. Ne atacă masiv ori mai subtil, sub diverse forme, următorii poluanți: noxele industriale, gazele toxice (cum sunt cele de eșapament), metalele grele, moleculele unor compuși chimici, câmpurile electromagnetice, create de aparatele cu care ne înconjurăm și de care nu ne putem lipsi. Și multe altele.
- Cum să rezistăm, atunci?
- Să evităm ce e posibil, de exemplu, spray-urile antiperspirante și pastele de dinți care conțin aluminiu. Să folosim tot ce ne poate ajuta să devenim mai puțin vulnerabili la influențele energetice negative. Știați că o casă la curte este mult mai sănătoasă decât un penthouse de lux? Noi avem nevoie de "împământare" și, cu cât locuim mai sus, cu atât vom fi mai dezrădăcinați și mai expuși. E bine să lăsăm mașina în garaj și să facem cât mai multe drumuri cu piciorul. Mergând chiar și pe asfalt, ne aflăm aproape de pământ și, în consecință, suntem mai protejați. Dar cele mai importante sunt procedeele de eliminare a toxinelor din organism. Acum patru decenii, dr. Pischinger recomanda posturile terapeutice și curele cu Aloe vera. Astăzi, avem și alte instrumente la dispoziție.
Biorezonanța - un "gunoier ideal"
- Domeniul dvs. de lucru este biorezonanța. Cum ne vine ea în ajutor?
- În sistemul nostru de biorezonanță "Bicom Optima", dispunem de programe speciale, care ne permit să eliberăm spațiul interstițial de încărcătura lui toxică, astfel încât organele să se relaxeze, deoarece încep să primească o hrană mai curată. În același timp, "magazia de gunoi" fiind acum golită, celulele au unde să-și deverseze propriile toxine. Apoi, activând mitocondriile, accelerăm procesul de formare a unor celule sănătoase, care vor lua rapid locul celor bolnave. Iar ceva de care ținem mereu seama în demersul nostru terapeutic este faptul că atât intoxicațiile cu metale grele, cât și infestările cu paraziți sau infecțiile bacteriene, virale și fungice lasă aproape totdeauna în urma lor o informație negativă, care va rămâne în corp 20-30 de ani, uneori chiar până la sfârșitul vieții. Medicamentele suprimă agentul patogen, dar nu și informația lui, pentru că ea este mai puternică decât materia. Cu programele nostre de testare, noi verificăm mai întâi existența unei asemenea informații și după aceea îi dăm impulsul de eliminare, pentru că, dacă persistă, poate da naștere altor probleme de sănătate.
De regulă, asociem terapiei și suplimentul german Mesundra. El constă dintr-un complex ayurvedic (extracte superconcentrate de ghimbir, șofran, usturoi, struguri negri, ardei iute și hamei), la care se adaugă o serie de vitamine și minerale în formă micromoleculară. Am obținut rezultate excelente cu el, cum ar fi dispariția unor noduli tiroidieni sau a unui carcinom renal. Este un produs adaptogen inteligent, adică reglează funcțiile fiziologice, indiferent dacă acestea înregistrează abateri de la normal în plus sau în minus - și se îndreaptă automat spre organul care necesită urgent susținere. Fiindcă are o acțiune atât de puternică la nivelul întregului organism, noi l-am supranumit "Generalul".
D-na Florica Munteanu poate fi contactată la Centrul de biorezonanță și dermato-cosmetică Dermavital din București, tel. 021/322.40.04, 0371/14.77.02, 0371/87.19.68.