ALIMENTAȚIA IDEALĂ

Gilda Fildan
- Ce să mâncăm ca să fim sănătoși și supli? -

- Sfaturile care urmează sunt rezultatul unui studiu european, realizat pe zeci de mii de participanți. Specialiștii le consideră o "biblie" a nutriției, care garantează pe termen lung sănătatea și silueta -

Reguli de bază

* Mâncați până când aveți senzația confortabilă că v-ați săturat. Nu e ne­voie să numărați caloriile.
* Nimic nu este interzis, toate re­comandările de față indică numai o tendință. Deci, dacă veți citi că e pre­ferabil să nu cumpărați brânzeturi gra­se, aceas­ta nu înseamnă că nu mai aveți permisiunea să le mâncați, ci doar că sunteți sfătuiți să nu le consumați cu precădere.
* Puteți lua trei până la cinci mese pe zi, la orele care vă convin.
* Introduceți, în meniul dvs. zilnic, de trei ori legume și de două ori fructe.
* Mâncați cât mai puține dulciuri, pizza, înghe­țată și produse fast-food.
* Beți apă, ceaiuri, cafea - în schimb, reduceți la minimum răco­ri­toarele și sucurile de fructe din comerț.

Cum gestionați corect consumul de grăsimi

Sugestiile de mai jos au rolul de a vă ajuta să reduceți asimilarea grăsi­milor cu 20-30%, ceea ce echivalează cu 60-80 de grame într-o zi.
* Pentru prăjit și salate, între­buin­țați de prefe­rință ulei de măsline și de rapiță (1-2 linguri pe zi).
* Folosiți cu economie untul și untura și utilizați tigăi cu strat neade­rent.
* La budinci, pu­teți în­locui, de exem­plu, o parte din smântână cu lapte.
* Prăjelile și paneurile sunt mai degrabă de evitat.
* Din când în când, puneți pe felia de pâine brânză de vaci degresată, ketchup sau muștar, în loc de unt.
* Alegeți mai curând brânzeturi care să nu conțină mai mult de 45% grăsime, ca de pildă feta sau mozza­rella. Dar și mai bune sunt brânzeturile care nu depășesc 20% grăsime.
* Dacă doriți să mâncați mezeluri, luați-le pe cele cu conținut redus de grăsime, ca șunca din piept de curcan, jambonul fiert, fără margine grasă, ori pastrama de vită.
* Când aveți de ales, la restaurant sau la un bufet, comandați cartofi fierți, în loc de cei prăjiți și de crochete, de asemenea, carne ori pește la grătar, în loc de șnițele.
* În cazul când nu puteți renunța la hamburgeri, preferați unul simplu, cu salată, și o sticlă de apă plată. Feriți-vă de porția uriașă de tocătură clădită pe trei nivele, cu garnitură de cartofi prăjiți și cola.
* Preferați prăjiturile de casă, din aluat cu droj­die, celor făcute din aluat fraged sau de chec.
* Nu mâncați deloc produse fast-food.

Cum găsiți carbohidrații optimi

Sugestiile de mai jos au rolul de a vă ajuta să vă procurați din car­bo­hidrați de bună calitate 40-50% din energia furnizată de hrană.
* Mâncați mai curând paste din făină integrală și orez natur, decât cartofi.
* Când gătiți paste din făină albă, fierbeți-le al dente, deoarece în această formă, organismul le prelucrează mai lent, așadar, într-un mod mai prie­tenos cu silueta dvs.
* Preferați orezul basmati celui lipicios (ca în orezul cu lapte) - și, în orice caz, nu exagerați cu fierberea.
* Dacă preparați cartofi, fierbeți-i în coajă sau curățați, dar nu-i faceți piure. Cartofii noi sunt cea mai bună alegere.
* Cartofii fierți și pastele se pot consuma și reci, fiindcă atunci for­mează mai mult amidon rezistent, adică unul care nu este digerat, ci se com­portă ca o fibră solubilă.
* Procurați-vă o pâine cu multi­cereale, cu un procent cât mai mare de făină integrală.
* Consumați müsli din fulgi de ce­reale integrale, fără adaos de zahăr, ideali fiind cei de ovăz. Com­binația cu câțiva fulgi de grâu și se­cară e de ase­me­nea în or­dine. Puneți foarte puține fructe uscate, pre­ferați nu­cile, se­mințele de in etc. (pen­tru conținutul lor de fibre).
* Dintre fructe, alegeți în pri­mul rând merele, pe­rele, toate fructele-boabe și pa­paya, în loc de ba­nane, stru­guri, ananas, mango sau ci­reșe.
* Mâncați oricâte legume doriți. Numai la mază­rea proas­pătă și la avo­cado ar trebui să li­mitați canti­tățile. Și fiți prudenți cu porumbul - e o cereală care conține mult amidon.

Cum obțineți suficiente proteine

Sugestiile de mai jos au rolul de a vă ajuta să vă procurați prin proteine circa 25% din energia furnizată de hrană.
* Proteinele sunt prezente în aproa­­pe toate alimentele, inclusiv în pâine, paste și legume. Ele pot fi pro­curate cel mai simplu incluzând în meniul zilnic două bucăți de carne sau de pește.
* Alături de carne și pește, ar tre­bui să mâncați multe proteine vegetale.
* O mare cantitate de proteine ve­getale se găsește în linte, fasole us­cată și năut. Tofu este de asemenea bogat în proteine.
* Consumați de preferință carne albă (de pasăre) în locul celei roșii (de vită, porc, miel). Când vă faceți un sandvici, folosiți șunca din piept de curcan sau pastrama de vită, în loc de salam ori cârnați cu multă grăsime.
* Puneți pe pâine două felii de șuncă, iar nu una singură.
* Preferați lac­tatele cu conținut redus de grăsime, ca brânza de vaci slabă, lap­tele și iaurtul degresate.


Combinațiile inteligente


- Cele mai importante reguli alimentare pentru sănătate și siluetă -

Legume și fructe

Factorul Sănătate
Mâncați regulat legume și fructe de toate culo­rile, căci ele efi­cientizează pro­tecția dvs. împotriva infarctului, a hipertensiunii și a accidentului vas­cu­lar cerebral. Conțin fibre care contribuie la o digestie sănătoasă și, pe lângă aceasta, vă furnizează cantități însemnate de vitamine dintre cele mai diverse. În prezent, nu­triționiștii recomandă minimum cinci porții de legume și fructe zilnic.

Factorul Siluetă
Legumele sunt cel mai bun ajutor, când e vorba de slăbit. Au un volum deosebit de mare, ra­portat la den­sitatea lor energetică, adică număr de calorii la 100 grame. Dovleceii, morcovii, roșiile și celelalte - crude sau gătite - ne satură cu atât de puține ca­lorii, încât e greu să ne reproșăm că am mâncat prea mult. Cine dorește să-și supra­vegheze greutatea cor­porală ar trebui să pună accent pe legume, iar nu pe fructe. Deși unele diete recomandă fructele dulci, să nu uităm că ele conțin fructoză - care este și ea tot un zahăr.

Carbohidrați

Factorul Sănătate
Dați întâietate variantelor integrale ale pâinii, pastelor și müsli, deoarece ele sunt bogate în fibre care ne apără de unele boli ale civilizației mo­derne, cum sunt obezitatea și afec­țiunile cardiovasculare. În­cer­cați și sortimente de cereale mai puțin cunos­cute, ca bulgurul (un grâu integral, de obicei spelta, mă­cinat mare) și qui­noa.
Carbohidrații din cerea­lele integrale sunt sănă­toși și da­to­rită faptului că organismul nu-i poate degrada decât lent, spre deosebire de cei cu ab­sorb­ție rapidă, din zahăr și făi­nă albă, care sunt asi­mi­lați într-un timp foarte scurt. Aceștia din urmă fac ca glicemia să creas­că instantaneu, iar apoi să scadă la fel de brusc. Con­secința: o senzație de foame irezis­ti­bilă. Peri­culoase sunt mai ales răco­ritoarele care conțin în rețeta lor de fabricație za­hăr, întrucât s-a dove­dit că ele favorizează declanșarea bolilor nu­triționale.

Factorul Siluetă

Carbohidrații cu ab­sorb­ție rapidă din chifle și pâinea intermediară, din pizza și pas­tele din făină albă, ca și din bomboane sau chip­suri nu au numai darul de a stimula ape­ti­tul, ci se și adaugă prompt la depozitele noastre de grăsime. Persoanele atente la siluetă n-ar trebui să le con­sume în mod curent.


Proteine

Factorul Sănătate
În lumea științifică nu există deocamdată consens în privința cantității de proteine ce poate fi considerată sănătoasă pentru con­sumul zilnic. Căci documentația pe termen lung de care dispun specialiștii este încă in­suficientă. Observațiile făcute de cer­ce­tători în ultimul timp conduc la concluzia că o persoană sănătoasă poate acoperi cu proteine aproximativ 20% din necesarul său de hrană. Din motive de siguranță, OMS coboară acest prag la 10-15%. Forul nutriționiștilor euro­peni dorește să se asigure astfel că bolnavii nu vor consuma prea multe proteine. Deoa­rece ele nu sunt deloc bine tolerate de pa­cienții cu afecțiuni renale sau gută.
Specialiștii sunt unanim de părere că majoritatea proteinelor din hrana noastră n-ar trebui să provină din alimentele de ori­gine animală și cu atât mai puțin din cele care conțin multe grăsimi saturate, un exem­plu clasic fiind cârnații.

Factorul Siluetă
Rezultatele unor cercetări recente de­mon­strează că alimentația cu o pondere a proteinelor de 25% ajută la menținerea greu­tății câștigate prin respectarea unei diete. Probabil fiindcă proteinele sunt sățioase și au gust bun. Dar este sănătoasă o asemenea alimentație, dacă o adoptăm pentru o pe­rioadă îndelungată de timp? Se va repercuta ea favorabil sau, dimpotrivă, cu consecințe negative asupra speranței noastre de viață? Astăzi, nimeni nu poate da un răspuns la aceste întrebări.

Grăsimi

Factorul Sănătate
Cu excepția globulelor roșii din sânge și a cre­ierului, toate organele necesită acest lubrifiant pentru funcționarea lor zilnică. Prin urmare, lipidele în sine nu sunt nici dăunătoare, nici primejdioase. În prin­cipiu, cine este sănătos și n-are probleme cu greu­tatea poate să le consume după cum dorește. Însă, pentru asigurarea unei protecții pe termen lung a inimii, a sistemului circulator și a metabolismului, se recomandă, totuși, uleiurile vegetale, iar dintre acestea, în primul rând uleiul de măsline și cel de rapiță. Printre sursele de grăsimi sănătoase se numă­ră și unii pești, cum sunt somonul, macroul și păs­trăvul.
Alta este situația atunci când vine vorba de lebărvurst și diversele tipuri de cârnați, fiindcă ei conțin o cantitate mare de acizi grași saturați. E ade­vărat că aceștia sunt nesănătoși doar în condițiile unui consum exagerat - dar nu e mai puțin adevărat că majoritatea populației cam depășește măsura.
Prudență maximă se impune în cazul grăsimilor hidrogenate produse industrial, care dăunează siste­mului cardiovascular și pot favoriza chiar apa­riția unei depresii. Ele se ascund în numeroase alimente supuse unui proces de prelucrare complexă, de exem­­plu în pizza congelată, cârnați, mân­cărurile gata preparate cu multă grăsime, pră­jeli, chipsuri, biscuiți și cremele de cio­colată cu alune de tip Nutella. Produ­cătorii nu sunt obligați să înscrie pe etichete acizii grași. De aceea, pentru a vă putea feri de ei, cercetați amă­nunțit ambalajul alimentelor. Dacă ați descoperit acolo "grăsimi hi­drogenate", trebuie să știți că aces­tea îi conțin.

Factorul Siluetă
Nu vă lăsați induși în eroare de acei pretinși "mari spe­cialiști", care vor să vă convin­gă că gră­simile ar fi o compo­nentă a dietelor de slăbit. Căci este deja ates­tat științific faptul că un conținut mare de grăsimi în hrană face mai dificil controlul greu­tății corporale. Lipidele cuprind de două ori mai multă energie pe gram, comparativ cu proteinele și carbo­hidrații. Iar noi nu le percepem prea bine pre­zența în hrana noastră. Un studiu al nutriționiștilor de la Uni­ver­sitatea München arată: cu felurile de mâncare mai grase, ajungem repede să ingerăm un număr mare de calorii, fără a avea sen­zația că am mâncat mai mult.
Natura n-a oferit niciodată omului ali­mente atât de bogate în grăsimi, cum sunt cele pe care le întâlnim în orice supermarket din zilele noastre. Așadar, însăși evoluția speciei ne explică de ce carbo­hidrații și pro­teinele ne satură mai bine. Pe de altă parte, nu trebuie nici să cădeți în ex­trema evitării isterice a grăsi­milor, dacă vreți să slăbiți. Regula cea mai simplă de ocolire a cap­ca­nelor ascunse sună astfel: aveți grijă să con­sumați cât mai puține ali­mente laborios procesate, ca pizza, diferite sosuri, pasta de carne pentru sandviciuri sau felurile gata preparate care includ paste.