Blestemul unei mame
Totul a început odată cu internarea lui Finis Ernest într-un spital din orașul Oklahoma. Omul suferea de o criză foarte severă de astm. Pus pe picioare, el se întoarce acasă la scurt timp după internare. Dar, șase luni mai târziu, este din nou spitalizat, căci acum are niște convulsii puternice. Medicii care nu diagnosticau nimic suspect l-au externat și l-au trimis înapoi acasă, aparent restabilit. Peste două zile, este în pragul asfixiei și se întoarce la spital pe targă, incapabil să-și recapete respirația. E ajutat încă o dată de medici, dar cade repede într-o adâncă depresie nervoasă.
Mai mult decât intrigat de starea ciclotimică a acestui bolnav, unul dintre medicii spitalului, doctorul James Mathis, va încerca să afle mai multe. În timpul unei lungi discuții cu pacientul său, Mathis descoperă că aceste crize violente se produc sistematic după vizitele făcute de acesta mamei sale. Decide atunci ca, o perioadă de timp, să-i interzică bolnavului orice fel de vizită la mama lui. Ernest nu-l va asculta pe medic. La puțin timp după ce părăsește spitalul, își revede bătrâna mamă, după care devine victima unei crize neașteptate de apoplexie. Peste nici o jumătate de oră, era mort.
Ferm hotărât să lămurească moartea misterioasă a pacientului său, doctorul Mathis a început să se intereseze de trecutul lui Ernest. Descoperă, astfel, că rămăsese devreme orfan de tată, intrând sub autoritatea neiertătoare a mamei sale, care se va amesteca atât în viața personală a fiului ei, cât și în viața lui profesională, obligându-l să împartă pe din două cu ea proprietatea unui restaurant. Afacerea mergea destul de bine, dar într-o bună zi, Ernest se hotărăște să-și vândă propriile acțiuni. Furioasă, mama lui proferează amenințări: "Dacă vinzi", a avertizat ea, "ți se vor întâmpla lucruri groaznice". La mai puțin de două zile după discuție, Ernest face prima criză de astm. Cu toate astea, se hotărăște să încheie vânzarea. Rapid, sănătatea i se șubrezește, până ce este internat în spital. I se confesează doctorului Mathis, mărturisindu-i că perplexitatea medicilor în fața cazului său îl face să creadă că mama lui este dotată cu o "putere magică" teribil de eficace.
În cursul anchetei sale, doctorul Mathis a aflat că Ernest își vizitase pentru ultima oară mama pentru a o anunța că banii obținuți din vânzarea restaurantului îi va investi într-o nouă afacere. Reiterându-și blestemele, bătrâna îl dăduse afară din casă. În mai puțin de o oră, Ernest murea.
Cum se interpretează medical ciudatul deces al lui Ernest? Doctorul Mathis n-a ezitat să dea un răspuns cel puțin neașteptat: după opinia sa, era "o versiune sofisticată a unei morți voodoo". Acest termen generic, folosit de unii antropologi, desemnează cazurile în care unele persoane mor, după ce au fost victimele unor vrăji sau ale unor farmece.
Simboluri de moarte
Vrăjile aducătoare de moarte pot lua forme multiple, mergând de la simplul gest - a ținti cu degetul pentru a trimite o vrajă - până la ritualuri complicate, practicate și astăzi în mai multe societăți tribale din lume. Chiar dacă unele simboluri de vrăjitorie ajung să zdruncine credința celor mai sceptici indivizi, oamenii de știință cred, totuși, că nu au influență decât asupra unor victime condiționate de un mediu cultural favorabil.
1. Descoperirea mormântului faraonului egiptean Tutankhamon, în 1925, a fost însoțită de zvonul că cei care vor viola mormântul vor fi loviți de nenorocire. În ciuda acestor afirmații, cu excepția a două persoane, cei implicați în cercetarea mormântului au trăit până la o vârstă înaintată. De fapt, blestemul se dovedi a fi un mit răspândit de membrii echipei de cercetători pentru a-i înspăimânta pe eventualii candidați la jefuirea mormântului...
2. Chiar dacă Brazilia este deseori prezentată ca una dintre cele mai mari țări catolice din lume, o mare parte a populației sale practică Umbanda: este vorba de un amestec complex de credințe spirituale păgâne și creștine. Această religie are deopotrivă o putere obscură, cunoscută sub numele de Guimbanda. În decursul unui ritual numit "închiderea căilor", o efigie a diavolului este uneori folosită pentru a lega prin vrăji victima. I se atribuie puterea de a aduce nenorocire, de a distruge sănătatea și, în cazuri extreme, de a provoca moartea.
3. În Australia, vrăjitorul aborigen sau Nangarri poartă în chip tradițional o lamelă de os, pe care o ațintește spre victima sa, recitând o vrajă aducătoare de moarte. Sănătatea victimei se deteriorează rapid, fără vreun simptom aparent de boală sau de febră. În general, moartea survine la puțin timp numai dacă Nangarri - care el singur are puterea să desfacă vraja - se hotărăște să salveze victima. În acest caz, victima își regăsește puterile tot atât de repede precum și le-a pierdut.
4. Obiectele neînsuflețite pot fi și ele vrăjite. După moartea actorului James Dean într-un accident de mașină, în 1955, epava mașinii sale Porsche Spyder a fost complet restaurată. Dar mașina a fost centrul unei serii de întâmplări ciudate: după ce văzuseră epava, multe persoane au avut accidente, dintre care multe au fost mortale. S-a emis atunci ipoteza că, printr-un fel de vrăjitorie, amintirea accidentului fatal al lui James Dean ar fi rămas înscrisă în metalul caroseriei.
5. În insula polineziană Togo, craniile omenești sunt considerate cele mai puternice simboluri de vrăjitorie aducătoare de moarte. Ele pot fi folosite atât ca efigii, cât și făcute pulbere, în compoziția unor băuturi de descântat. Există un adevărat negoț cu vrăjitorie - mai cu seamă în Statele Unite - unde băuturile "magice" sunt de găsit chiar și în farmacii.
Cele patru mari tehnici de a face farmece (magie neagră)
Din negura timpului, omul a recurs totdeauna la tehnici vrăjitorești pentru a-și aduce la îndeplinire dorințele, fie ele de iubire sau de răzbunare. Ele se clasează în patru capitole:
- Băutura de dragoste. În Evul Mediu, pentru a seduce o femeie, ea era păcălită să bea o băutură vrăjită, în care se amesteca o picătură din sângele ei de la ciclu, împreună cu câteva picături de sânge luate din degetul îndrăgostitului refuzat.
- Cuiul. Se înfige în amprenta pasului lăsată pe pământ de subiectul căruia i se fac farmece. În felul acesta, se speră că persoana se va răni fizic.
- Obiectul "încărcat". Un obiect ce aparține persoanei căreia i se fac farmece (cămașă, batistă, șuviță de păr, fotografie...), se încarcă negativ cu ajutorul incantațiilor magice. Apoi, obiectul se așează sau se îngroapă în imediata apropiere a domiciliului celui în cauză.
- Păpușa. Numită și "dagyde", "voult", ea este realizată din ceară, paie sau cârpe. În ea se înfig ace pentru a indica locurile unde trebuie să fie simțite durerile. În sfârșit, păpușa se aruncă în foc. În acest moment, precis farmecele încep să acționeze asupra individului vizat.
Rugăciuni, amulete și talismane
Pentru a lupta eficient împotriva farmecelor proliferate de vrăjitori, există două tehnici deosebite: rugăciunile și purtarea unor obiecte protectoare.
- Rugăciunile constau în invocarea unor puteri superioare. Ele provin din îndepărtate tradiții creștine, ortodoxe și catolice deopotrivă. Numai în Italia își exersează știința alungării diavolului din trup peste 100 de exorciști, iar în Franța - 65. Mult mai discreți, exorciștii ortodocși au mult de lucru în ultima vreme. Farmecele pot fi stopate cu ajutorul unor obiecte încărcate pozitiv: ele se numesc fie amulete, fie talismane.
- Amuleta este socotită un ajutor și o protecție pentru cel ce o poartă. Cele mai cunoscute sunt amuletele-pietre (de exemplu, cele 12 pietre regale: câte una pentru fiecare semn zodiacal) și amuletele-obiect (inel, cheie, corn de animal, diamant, potcoavă, mâna Fatimei, ochi, labă de iepure, vârf de săgeată, pește, scarabeu etc.)
- Talismanul este un obiect de protecție personală ce îndeplinește dorințele. De cele mai multe ori, este vorba de un medalion de formă rotundă (din metal sau hârtie) pe care sunt gravate simboluri, inscripții și formule ce trimit spre o putere supranaturală. Astfel este steaua lui David, în cinci colțuri (pentagramă), care apără de foc și de accidente în timpul călătoriei; cercul - servește la concentrarea energiei magice; triunghiul echilateral - simbolizează echilibrul; crucea - simbolizează prosperitatea și protecția divină.
DAN FLOXA