- Din partea unui președinte despre care lumea spune deja că promovează "România lucrului bine tăcut", orice declarație critică ajunge să pară spectaculoasă. Să nu uităm însă că nemulțumirile prezidențiale față de haosul declanșat de introducerea cardului de sănătate și față de proiectele de modificare a legislației penale au fost doar răspunsuri la întrebările jurnaliștilor, nu luări de poziție de sine stătătoare, elaborate ca răspuns la deficiențele din sistemul sanitar și, respectiv, la campania tot mai agresivă a majorității parlamentare de a bloca lupta anti-corupție. Nu este suficient ca președintele să declare că această luptă trebuie să continue, ci trebuie ca el să și acționeze pe toate căile constituționale care îi stau la dispoziție, inclusiv prin discursul public, care poate fi o armă foarte puternică ce poate încuraja acele forțe sănătoase care mai există în societatea civilă, ca să devină mai active și mai bine organizate. Din păcate, dacă nu se întâlnește cu ziariștii și nu trebuie să răspundă la întrebări, sau dacă ambasadele marilor state occidentale nu sunt inflamate deja de acțiunile guvernamentale și parlamentare, atunci domnul Johannis tace asurzitor, oricât de mult ar aștepta cetățenii acestei țări un semnal din partea sa. Totodată, limitarea acțiunii prezidențiale la retrimiterea legilor deficiente la Parlament s-a dovedit contraproductivă, căci legea finanțării partidelor politice, retrimisă de președinte, nu a eliminat în varianta finală toate portițele finanțării ilegale și doar Curtea Constituțională ne mai poate scăpa de ea, dacă șeful statului o va sesiza. În Parlament, însă, aleșii fac ce vor, iar președintele bine tăcut este pur și simplu desconsiderat de majoritate, așa cum se întâmplă și în cazul cererii de reexaminare a Codului Silvic. Așadar, dacă domnul Johannis va aștepta ca parlamentarii să-i trimită proiectul scandalos al legii de modificare a codurilor penale, pentru ca el, ca mare apărător al anti-corupției, să-l retrimită către legiuitori, atunci a pierdut în avans și această bătălie, pentru că parlamentarii PSD și aliații lor i-l pot retrimite intact spre promulgare, iar el va fi obligat să-și pună semnătura pe un document care va bloca, practic, lupta anti-corupție. Cei care l-au votat vor vedea din nou, consternați, cum nu a înțeles că a fost ales președinte pentru a fi un bastion al luptei împotriva nelegiuirilor și abuzurilor practicate de partidul și guvernul conduse de Victor Ponta, și nu doar pentru a impune la Cotroceni un stil diferit de cel al lui Traian Băsescu. Încremenit în proiectul anti-Băsescu, lipsit de viziune și slab comunicator, Klaus Johannis riscă să nu mai conteze în politica românească, dacă nu va avea inteligența și curajul să se reinventeze. Poate că președintele a înțeles acest lucru și de aceea a decis să ceară documentele relevante pentru numirea noului procuror șef al DIICOT, personaj controversat, suspectat de a fi apropiat de PSD Iași și acuzat de plagiat. Dacă șeful statului va respinge această nominalizare, atunci vom putea marca, eventual, o nouă etapă în prestația sa publică. Dar noi, din păcate, devenim pe zi ce trece mai mult sceptici decât optimiști.
- Ce șansă de izbândă acordați protestelor legate de măcelul pădurilor? Cum va fi gestionată problema la cel mai înalt nivel? De data asta, "corupții" sunt mari corporații occidentale.
- Marile corporații occidentale pot fi cel mult corupători, corupții sunt întotdeauna reprezentanți ai autorităților care prejudiciază interesul public în schimbul unor foloase personale; în cazul nostru, cei care în mod deliberat nu sancționează furtul din păduri. Distincția este, cred, importantă pentru dezbaterea privind defrișările ilegale, împotriva cărora s-a pornit actuala campanie de proteste, care coincide destul de ciudat, și oportun pentru guvernul Ponta, cu programarea dezbaterii în parlament a cererii de reexaminare a Codului Silvic, formulată de președintele Klaus Johannis. Cu riscul deci de a-i scandaliza pe unii, susțin că nu companiile străine, oricum s-ar numi, ci autoritățile române trebuie să facă obiectul protestelor. Nu neg că străinii taie ilegal, dar și "ai noștri" o fac de 25 de ani, și a noastră este poliția care nu-i oprește, nu le confiscă lemnul și nu-i arestează. Nu are nici un sens să protestezi împotriva defrișărilor în general, când de fapt ar trebui să protestezi concret împotriva autorităților, care poartă toată răspunderea pentru dezastrul din domeniul forestier, dezastru care se perpetuează de un sfert de secol. Compania austriacă Holzindustrie Schweighofer, care a devenit ținta recentelor proteste, a venit în România în 2003, pe vremea guvernului Năstase, când ministrul agriculturii era Ilie Sârbu, socrul actualului premier. Au urmat guvernele Tăriceanu și Boc, care nu au deranjat-o deloc, astfel încât, dacă austriecii au procedat ilegal, au făcut-o fiind tolerați de autoritățile române de toate culorile. Actualul guvern a preluat protestul din mers, manipulând dezbaterea, pentru a justifica respingerea obiecțiilor formulate de președintele Johannis. Insinuarea că șeful statului, etnic german, ar privilegia interesele austriecilor mi se pare forțată, de vreme ce și Consiliul Concurenței susține că nu este rolul Codului Silvic să îngrădească accesul unei companii la o resursă de producție. Pentru blocarea monopolului sau oligopolului există, ni se spune, o legislație economică specifică la nivel european, deci nu Codul Silvic ar trebui să reglementeze această chestiune. În plus, cu ochii fixați pe austrieci, incriminați și de presa germană pentru abuzurile comise în România, nici nu mai vedem că marele Cod Silvic al PSD-UDMR-PC, deși protejează pădurile virgine, deschide poarta unor tăieri necontrolate, cu potențial catastrofal, căci proprietarii unor suprafețe mai mici de 10 hectare, destul de mulți la număr și români neaoși, vor putea tăia lemn, fără plan amenajistic, deci - oricât și oricum; suprafețele tăiate pentru casele de vacanță au crescut; se va putea construi și la liziera pădurii, deși nu avem un cadastru al pădurilor, iar obligația statului de a reîmpăduri anumite suprafețe a dispărut. Aceste prevederi vor trece probabil nestingherite prin Parlament, în timp ce opinia publică este preocupată de cotele de exploatare și producție. Așadar, pentru a fi relevante, actualele proteste ar trebui să vizeze și deficiențele Codului Silvic propus de PSD și UDMR, să-i identifice pe adevărații vinovați pentru distrugerea pădurilor și să nu se oprească la comandă politică. Mă tem însă că le cerem prea mult protestatarilor, care nici ei nu sunt uniți, nici nu sunt imuni la manipulări de tot felul.