După șase ani de la marile manifestații de protest din aprilie 2009, care s-au soldat cu arestări, maltratări și morți din rândul demonstranților și au grăbit debarcarea de la putere a comuniștilor, nimic fundamental nu pare să se fi schimbat. Partidul Comuniștilor este, de facto, în coaliția de guvernare "pro-europeană", ba a impus și premierul, jaful banului public se petrece într-un ritm la fel de alert, integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană continuă să fie un deziderat îndepărtat. Așa încât uriașul miting desfășurat duminică, 3 Mai, în Piața Marii Adunări Naționale, la care au participat 50.000 de persoane, este nu numai pe deplin justificat, ci și un semn de sănătate morală a poporului. Organizați de un grup de ONG-uri, reunite sub numele Platforma Civică "Demnitate și Adevăr", demonstranții au cerut: anchetarea serioasă a crimelor comise de guvernanți în aprilie 2009, declanșarea în fapt, nu doar în vorbe, a luptei împotriva corupției, recuperarea zecilor de miliarde de lei devalizate din Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, demisia politicienilor care au fost implicați sau au tolerat acte de corupție, pedepsirea exemplară a tuturor vinovaților de fărădelegi, accelerarea procesului de aderare la UE. Manifestații similare au mai avut loc la Chișinău, începând cu luna martie a.c., dar cu un număr incomparabil mai mic de participanți, de doar câteva mii, și, prin urmare, cu un ecou mai redus. Coaliția minoritară de guvernământ "Alianța pentru o Moldovă Europeană" (Partidul Liberal Democrat și Partidul Democrat, susținute în Parlament de Partidul Comuniștilor) are mari probleme de credibilitate, pentru că a continuat să facă exact ce le reproșa comuniștilor, pe când aceștia erau la putere, în perioada 2001 - 2009. Iar reacțiile sale la protestele cetățenilor demonstrează că încă nu conștientizează primejdia în care se află. O serie de politicieni din PLD și PD au recunoscut că revendicările oamenilor sunt îndreptățite, dar au atras atenția că în spatele protestelor pot fi anumite interese politice. Cu siguranță așa e: sunt interesele legitime ale cetățenilor moldoveni. Premierul Chiril Gaburici a convocat guvernul în ședință de urgență, în seara mitingului, și a cerut instituțiilor de forță "să monitorizeze și să țină sub control ordinea publică, pentru a nu admite violențe și dezordine în masă, periclitarea funcționării instituțiilor de stat și potențialele încercări de vandalizare sau devastare a sediilor și edificiilor". El a promis, totodată, că se va întâlni cu reprezentanții demonstranților pentru negocieri, dar a renunțat când aceștia au insistat să vină la Biblioteca Națională - un apropo străveziu la lipsa de studii a șefului Executivului.
Drept urmare, liderii Platformei "Demnitate și Adevăr" au anunțat că vor relua protestele peste două săptămâni, dacă guvernul nu le va îndeplini solicitările. Rămâne de văzut cum va răspunde Cabinetul Gaburici în privința măsurilor anticorupție cerute. Deocamdată, la presiunea străzii, șeful Parlamentului moldovenesc, Andrian Candu, a publicat raportul societății americane de audit Kroll, care a fost angajată de Banca Națională, pentru a descoperi cine sunt autorii "jafului secolului", de 750.000 de euro, din trei bănci locale, un raport care îl indică drept principal beneficiar pe tânărul magnat Ilan Shor (n. 1987, Tel Aviv), care a fost ajutat în manevrele sale de politicieni și înalți funcționari ai statului moldovenesc. În aceste condiții, nu e clar dacă și cine va fi sacrificat pentru a da satisfacție mulțimii.
În concluzie, la Chișinău, ca și la București, alternanța la putere Stânga - Dreapta nu pare a (mai) fi soluția pentru ieșirea din criza politică, până ce partidele nu vor fi curățate de mafioți. Dacă la București Justiția se străduiește să reseteze clasa politică, la Chișinău - unde nu există această perspectivă -, încearcă să o facă strada.