Așa cum proiectul Roșia Montană a fost pe punctul de a fi oprit de miniștrii Korodi Attila (Mediu) și Mona Muscă (Cultură), dar schimbarea "geometriei politice" i-a scos din funcții exact atunci când ar fi fost mai multă nevoie de ei (ignorăm cazul particular al doamnei Muscă, nevoită să demisioneze din motivele cunoscute), tot astfel soarta pădurilor și a apelor de munte a fost aproape de a-și găsi salvarea prin acțiunea fermă a ministrului liberal Lucia Varga din guvernul Ponta 2. Dar, din nefericire, USL a căzut, iar proiectele de lege trimise în parlament de doamna ministru au avut aceeași soartă. Sclavi ai politichiei de tip dâmbovițean, pesediștii au votat contra doar pentru că părintele acestor legi era un "trădător" liberal. Cu alte cuvinte, majoritarii PSD au preferat să lase pădurile să fie tocate pe mai departe, numai ca să nu-i dea unui liberal satisfacția de a-și vedea legea trecută, lege (noul Cod Silvic) care prevedea sancțiuni drastice pentru infractorii la regimul pădurilor. Iată ce spunea ministrul Varga în 2013, atunci când guvernul USL își propusese rezolvarea gravei probleme a tăierilor ilegale: "Am găsit situații, și le știți și dvs., în care lemn de calitate, din care s-ar putea face mobilă de calitate, este tăiat și dus la export ca lemn de foc, nemaivorbind de situațiile în care avem păduri unde sunt tăieri la ras ilegale și, vă spun deschis, puține sunt județele în care volume de minimum 10.000 de metri cubi de lemn să nu fie tăiate ilegal". După ce, în numărul trecut al revistei noastre, am văzut, descris de militantul ecologist Iulius Făgărășan, dezastrul creat de companiile austriece în Carpați, avem, acum, ocazia să aflăm care au fost planurile legate de salvarea pădurii ale unui ministru liberal responsabil, planuri abandonate după destrămarea USL.
"În ultimii 8 ani, s-a tăiat ilegal de două ori mai multă pădure decât s-a putut regenera sau împăduri"
- Vă rog să faceți o descriere generală a situației pădurilor din România. Cine se face vinovat de dezastrul actual, doamnă ministru?
- Din păcate, domeniul silvic este unul în care ilegalitățile și abuzurile s-au acumulat an după an. Tăierile ilegale și defrișările masive sunt principalele probleme care s-au perpetuat în absența unor reglementări legale clare și actualizate, precum și prin complicitatea și iresponsabilitatea celor care ar fi trebuit să protejeze pădurea și să aplice legea. Potrivit Curții de Conturi, valoarea tăierilor ilegale raportate în urma controalelor se ridică la 5 miliarde de euro - cifră care în realitate este și mai mare, capacitatea de control în acest sector fiind ea însăși limitată. În ultimii 8 ani, s-a tăiat ilegal de două ori mai mult decât s-a putut regenera sau împăduri, și este numai partea de tăiere ilegală care a putut fi cuantificată. Din păcate, furtul de masă lemnoasă s-a facut în multe cazuri cu complicitatea personalului silvic. Cadrul legislativ existent, incomplet și ambiguu, instituții de administrare și control ale statului cu autoritate slăbită au făcut ca pădurile din România să nu fie gestionate corespunzător. Consecințele acestui fenomen sunt extrem de îngrijorătoare: afectarea stării de sănătate a populației, boli respiratorii, în special în rândul copiilor și adulților, inundații, alunecări de teren, risc crescut de calamități naturale, care au însemnat pierderi de bunuri materiale și chiar vieți omenești; pierderea de bani publici - pe de-o parte, direct, prin păgubirea statului în urma tăierilor ilegale, iar pe de altă parte, indirect, prin cheltuielile aferente limitării efectelor inundațiilor. Potrivit estimărilor, costurile pentru diminuarea riscului de inundații pentru anii următori se ridică la circa 17 miliarde de euro! Așadar, în timp ce unii au făcut profit de pe urma tăierilor ilegale, alții s-au îmbolnăvit ori și-au pierdut bunurile și casele în inundații, iar bugetul public rezultat din taxele și impozitele plătite de fiecare cetățean a fost păgubit. Până în acest moment, toată lumea a tratat efectele (lucrări de apărare împotriva inundațiilor, decolmatări, îndiguiri, în general lucrări cu costuri foarte mari), dar a ignorat cauza: defrișările catastrofale.
- Știm că se tăiau intensiv pădurile și pe timpul lui Ceaușescu. Ce deosebește situația de azi de cea de atunci?
- În prezent, aproximativ jumătate din pădurile din România sunt aflate în proprietate publică a statului, iar cealaltă jumătate constituie proprietăți private. Atunci, totul era al statului, eventual al comunelor, care însemna tot al statului. La momentul actual, sunt peste 500.000 de hectare de pădure nepăzite, lăsate la îndemâna hoților, pe când atunci nu exista niciun hectar nepăzit. Furtul de masă lemnoasă se face cu complicitatea personalului silvic, pe când atunci era greu de conceput așa ceva. Astăzi sunt dificultăți în administrarea micilor proprietăți forestiere, pentru care, în prezent, nu sunt asigurate servicii silvice, pe când atunci nu era cazul; cadrul legislativ actual este permisiv și ambiguu, atunci era clar și cu puține articole. Pe timpul lui Ceaușescu, intrai la pușcărie chiar și numai pentru un salcâm furat. Astăzi, lipsește sprijinul financiar acordat de stat pentru proprietarii de păduri cu funcții speciale de protecție, ceea ce nu se întâmpla în vremurile acelea.
"Tăierile ilegale au devenit fenomen generalizat, în multe situații existând o complicitate a personalului silvic"
- Din punct de vedere al stăpânirii asupra pădurilor, România parcă ar face parte din nou din... Imperiul Austriac. Se spune că firmele austriece ar avea drept de preemțiune pe 80% din pădurile României. Cum vă explicați toate acestea?
- Referitor la firmele austriece, care ar avea dreptul de preemțiune asupra pădurilor din România, vă pot spune că, în prezent, nu există niciun fel de contract preferențial încheiat între stat și firmele la care vă referiți. A existat, în perioada 2002-2012, un contract pe 10 ani între statul român și aceste firme, dar contractul nu s-a reînnoit. Prin urmare, în România nu se aplică metoda concesiunii pădurii, administrarea pădurilor proprietate publică a statului se realizează de către Regia Romsilva. Din păcate, nu a existat o politică publică prin care să se stimuleze utilizarea lemnului cât mai aproape de locul de recoltare, generându-se dezvoltare locală. Tăierile ilegale, furtul și distrugerea de arbori au devenit un fenomen generalizat la nivelul întregii țări, în multe situații existând o complicitate a personalului silvic. În consecință, obiectivul nostru, al PNL, este să facem ordine în sistem. Acest lucru înseamnă respect pentru lege, respect pentru pădure, respect pentru banii publici, toate având efecte asupra calității vieții fiecărui individ. Susținem un cod silvic care asigură echilibru între interesele generale ale societății și interesele particulare, corecte și justificate, ale proprietarilor. Acest cod silvic trebuie să protejeze pădurea, indiferent de forma de proprietate. Trebuie să avem grijă de sănătatea generațiilor viitoare și de calitatea vieții în România.
- Noul Cod Silvic, votat de parlament fără amendamentele dvs., a fost respins la promulgare de președintele Klaus Iohannis, și s-a întors la Cameră, pentru noi dezbateri. Care a fost cauza?
- Președinția a trimis proiectul de lege spre reanalizare în parlament, invocând motive ce țin de tratament discriminatoriu între categorii de proprietari și riscurile ca statul român să fie acuzat de încălcarea obligațiilor asumate în calitate de stat membru al Uniunii Europene. De asemenea, președintele Iohannis a atras atenția asupra faptului ca actualul cod conține prevederi care ar putea antrena accelerarea tăierii pădurilor din fondul forestier. Eu, personal, și Partidul Național Liberal, suntem de acord cu punctul de vedere al președintelui Iohannis. De altfel, noi am depus amendamente în comisii, care au fost respinse de majoritatea PSD. Cu amendamentele depuse de mine și de colegii mei ne-am fi aliniat la practicile europene privind vânzarea și valorificarea masei lemnoase.
- Care sunt aceste amendamente respinse de majoritatea PSD-PUNR-PC?
- Am propus schimbarea modalității de vânzare și valorificare a lemnului - gestionare eficientă și durabilă a pădurilor, prin trecerea de la vânzarea lemnului estimat (pe picior, direct din pădure), la vânzarea lemnului măsurat (din rampe și depozite) - acțiune obligatorie pentru proprietatea publică a statului. Prin această schimbare s-ar realiza următoarele: o valorificare economică net superioară, lemnul fiind măsurat și fasonat; un control mult mai riguros privind introducerea lemnului pe piață (lemnul s-ar comercializa numai de către administrator, din rampe sau depozite, comerciantul n-ar mai avea ce căuta în pădure). Un alt amendament propunea sprijin pentru proprietarii de păduri: asigurarea în mod gratuit a pazei micilor proprietăți de către Romsilva - proprietăți de până la 30 ha, micii proprietari intrând astfel în legalitate, iar statul plătind întocmirea amenajamentelor. Un amendament care ar fi dus la responsabilizarea personalului silvic viza introducerea autorizației de practică (în cazul în care s-ar constata tăieri ilegale și abuzuri, personalului silvic i s-ar retrage autorizația și nu ar mai avea acces în pădure). Un alt amendament esențial, dar respins, privea sprijinirea agenților economici prin acordarea dreptului de preemțiune al operatorilor din industria mobilei, la cumpărarea de masă lemnoasă! S-ar fi încurajat introducerea pe piață a lemnului fasonat și prelucrat, astfel încât, la nivel local, s-ar putea încheia forme de asociere între agenții economici și administratorii de păduri, descurajând astfel exportul de buștean. S-ar fi creat în acest fel cadrul necesar înființării de clustere (grupuri) funcționale în domeniul prelucrării și valorificării lemnului, generând dezvoltare locală și locuri de muncă. De asemenea, am propus un amendament privind necesitatea asigurării unei suprafețe minime obligatorii de 3 milioane de hectare, proprietate a statului, pentru realizarea echilibrului ecologic și asigurarea durabilității sectorului producător de mobilă și produse finite din lemn.
"Majoritatea PSD a respins amendamentele, deși au fost inspirate după legislația din Germania"
- Practic, ați oferit soluțiile pentru salvarea pădurii în ceasul al 12-lea! Ce s-a întâmplat cu aceste valoroase propuneri?
- Aceste amendamente, inspirate după legislația din Germania, au fost respinse de majoritatea PSD și, mai mult decât atât, pesediștii au introdus prevederi care fac mai mult rău pădurii decât bine. Iată două dintre ele: exploatarea pădurilor de până la 10 ha, fără amenajament silvic, ci doar pe baza aprecierilor făcute de personalul silvic privind creșterea anuală; posibilitatea tăierilor la ras în parcurile naționale. Acestea sunt două articole pe care PNL nu le susține, deoarece aplicarea acestora ar duce la tăieri ilegale și la creșterea corupției în silvicultură. Prin urmare, PNL nu susține acest cod silvic, dacă nu se elimină aceste prevederi și dacă nu sunt acceptate amendamentele care să ducă la diminuarea tăierilor ilegale, la eliminarea corupției din sistem, la sprijinirea proprietarilor de păduri și a agenților economici din industria mobilei. Totodată, trebuie să aplicăm bunele practici din țările dezvoltate și să nu facem din România un loc al experimentelor.