SALATA VERDE - cel mai blând stimulent al digestiei
Diferitele tipuri de salate verzi sunt printre puținele alimente cu gust amărui din bucătăria tradițională românească. Iar acest gust este dat de niște principii active din frunzele de salată care au proprietăți cu adevărat miraculoase, mai ales atunci când sunt consumate în cantități mari. Ele stimulează digestia și metabolismul, drenează și tonifică ficatul, intensifică tranzitul intestinal, înlătură atonia ("lenea") organelor interne, curăță vasele de sânge și reglează activitatea anumitor glande endocrine. În medicina monahală, alături de semințele și uleiul de dovleac, salata era un remediu purificator de bază, fiind folosită pentru tratarea unei vaste game de boli, de la simplele colite, la afecțiunile produse de intoxicația cronică. Iată câteva indicații medicale ale salatei verzi:
* Digestie lentă - cu un sfert de oră înainte de masă, se consumă salată verde, acrită cu oțet de mere și presărată cu puțin piper negru. Efectul tonic digestiv apare imediat: secreția gastrică este mărită ușor, la fel ca și cea biliară, mișcările tubului digestiv sunt intensificate, ușurând astfel digestia și prevenind stările de greutate în stomac, greață etc.
* Îngrășare, obezitate - se consumă salată verde, atât înainte de masă, cât și în timpul ei, cu alte feluri de mâncare. Dacă veți reuși să consumați 500 g de salată pe zi, veți constata, după o săptămână, o pierdere semnificativă de kilograme. Motivul? Accelerarea proceselor de eliminare, reducerea volumului de hrană bogată în calorii și, nu în ultimul rând, o reglare spontană a apetitului. Salata verde este un ajutor foarte prețios, mai ales acum, de sărbătorile pascale, când este consumată în timpul unor mese hiper-calorice și ajută, astfel, la diminuarea cantității de hrană grea ingerată.
* Constipație - se recomandă adăugarea de ulei de măsline în salată și acrirea ei cu oțet de mere și miere sau, atunci când apar, cu suc de fructe verzi (corcodușe, prune, caise etc.). Având un volum mare salata verde joacă rolul unui piston care împinge conținutul intestinului și îl curăță, în timp ce celelalte două ingrediente menționate facilitează procesele de eliminare.
Precauții: Persoanele care suferă de colită de fermentație vor consuma cu moderație salata verde, și doar atunci când este de curând preparată, altfel existând riscul agravării acestei afecțiuni.
FRUNZELE DE LEUȘTEAN - ajutorul vezicii biliare
Leușteanul, nelipsit din tradiționalele borșuri românești, este mai degrabă o plantă medicinală, decât zarzavat. Principiile active pe care le conține au o puternică acțiune terapeutică asupra aparatului respirator, a aparatului reno-urinar, asupra sistemului endocrin și, mai ales, a celui digestiv. Este un excelent remediu pentru prevenirea bolilor, atunci când este consumat sistematic, putând deveni, la nevoie, cu condiția să fie dozat corespunzător - și o soluție eficientă în multe afecțiuni digestive:
* Stări de greață, diskinezie biliară - se mestecă 1-2 frunze proaspete de leuștean, înainte și după masă. Este un tratament simplu, dar cu efecte puternice, deoarece stimulează secreția de sucuri gastrice, favorizează peristaltismul și eliberarea bilei din colecist. De asemenea, frunzele proaspete de leuștean consumate ca atare au efecte antiinflamatoare asupra tubului digestiv, fiind un adjuvant util în cazul colitelor și al problemelor pancreatice.
* Anorexie - cu un sfert de oră înainte de masă, se consumă una-două frunze proaspete de leuștean, care se mestecă îndelung. Uleiurile volatile și substanțele amare pe care le conțin sunt un excelent stimulent digestiv și măresc, în mod armonios, pofta de mâncare. Datorită acidului angelic conținut în frunzele sale, are și efecte tonice nervoase și psihice, fiind eficient în cazul anorexiei psihice. Un element interesant este că, atunci când sunt consumate în cantități mai mari (cinci-zece frunze odată), efectul frunzelor de leuștean este opus, diminuând pofta de mâncare și blocând apetitul alimentar excesiv.
* Indigestie, dispepsie - se face o cură de zece zile, timp în care se consumă suc de leuștean, câte două lingurițe, înaintea meselor principale. Are puternice efecte de stimulare a secrețiilor care ajută în procesul de digestie, amplifică peristaltismul tubului digestiv. Dacă nu aveți consecvența necesară pentru o cură sistematică, puteți mesteca ocazional, atunci când simțiți nevoia de a vă mări puterea digestivă, câteva frunze de leuștean, cu 5-10 minute înainte de masă.
Precauții: Nu se folosește în cantități mari în perioada sarcinii.
SCORȚIȘOARA - ajută la digerarea dulciurilor și grăsimilor
Obținută din scoarța unor arbuști care cresc în Asia de sud-est, scorțișoara este un condiment cu multiple puteri tămăduitoare. În Europa, este folosită mai ales ca însoțitor pentru dulciuri, fiind o prezență nelipsită în plăcinta cu mere, în orezul cu lapte, în diversele feluri de cozonac, ciocolată etc. Un obicei culinar de bun augur, întrucât are darul de a diminua - e drept că parțial - efectele nocive ale zahărului și amidonului, dar și de a ușura digestia grăsimilor. Iată câteva indicații:
* Prevenirea gastritei - un vârf de linguriță de pulbere de scorțișoară, administrat cu 5-10 minute înainte de masă, este un foarte bun tonic pentru digestie, fiind recomandat în gastrita hipo-acidă, întrucât amplifică secreția de sucuri gastrice. Interesant este că în aproape 50% din cazuri, același remediu funcționează și în gastrita hiper-acidă, unde micșorează secreția de sucuri gastrice și reduce reactivitatea sistemului digestiv la stres.
* Aerofagia - se administrează scorțișoara (câte două vârfuri de cuțit), în amestec cu o lingură de miere lichidă. Administrată înainte de masă, ajută la o mai bună coordonare neuro-motorie, prevenind înghițirea involuntară de aer, împreună cu alimentele. Același remediu se recomandă și în perioadele cu stres puternic, când se ia înainte de masă cu 15 minute. Amestecul reglează pofta de mâncare, previne tulburările digestive produse de tensiunea psihică: spasmele abdominale, refluxul gastric, balonarea.
* Diabetul - în această afecțiune, scorțișoara are o triplă acțiune: 1. Scade direct nivelul zahărului din sânge. 2. Stimulează și reglează secreția de insulină a pancreasului. 3. Crește receptivitatea organismului la insulină. Cercetări recente au evidențiat eficiența acestei plante asupra diabetului, o doză de 3-6 g pe zi de pulbere de scorțișoară scăzând glicemia cu 18-29%. Interesant este că la doza maximă de 6 g pe zi, efectele anti-diabetice se mențin și la 2-3 săptămâni după ce tratamentul a fost încheiat. Medicii din China recomandă administrarea scorțișoarei la pacienții cu diabet de tip 1, pentru reducerea dozelor de insulină și prevenirea complicațiilor bolii. La pacienții cu diabet de tip 2, tratamentul cu scorțișoară ajută la reducerea dozelor de medicamente sau insulină și, de asemenea, previne neplăcutele complicații ale diabetului.
Precauții: Scorțișoara nu se administrează copiilor sub 2 ani și persoanelor alergice sau cu intoleranță digestivă la acest condiment.
CĂRBUNELE MEDICINAL - "pompierul" tubului digestiv
Este unul dintre primele medicamente inventate de către om, fiind și cel mai puternic remediu pentru bolile digestive acute. Se obține prin supunerea lemnului la temperaturi foarte ridicate, în condiții de lipsă de oxigen, ceea ce determină formarea în interiorul său a unei rețele de pori microscopici. Ajuns în stomac și mai apoi în intestine, cărbunele se comportă ca un burete care absoarbe și neutralizează diverse toxine, gaze, bacterii, fungi etc. Efectul său este rapid, meritându-și numele de "pompier al tubului digestiv". Recomandări:
* Arsuri gastrice, reflux gastro-esofagian - se ia, la nevoie, o linguriță de pulbere de cărbune, pentru neutralizarea excesului de acid din stomac și calmarea senzației de arsură. Este un remediu de urgență în aceste situații, iar în cazul crizelor severe, doza poate fi crescută de câteva ori. Este foarte utilă și asocierea sa cu chitosanul, un alt produs natural cu efecte antiacide. Fără a fi un calmant de puterea cărbunelui, ajută, în schimb, la cicatrizarea rapidă a leziunilor produse de secrețiile acide.
* Balonarea - este combătută rapid cu ajutorul cărbunelui medicinal, a cărui rețea de micropori reține moleculele de gaz în exces și neutralizează bacteriile care le produc. Se ia câte o jumătate de linguriță de cărbune, înainte și după fiecare masă, mai ales atunci când știm că hrana este grea, cu zaharuri sau alte substanțe care produc balonare.
* Sindrom de colon iritabil, colită, toxiinfecție alimentară - se administrează câte o jumătate de linguriță de cărbune medicinal, înainte și după masă. Efectul calmant apare în mai puțin de 12 ore, dozele putând fi mărite dacă dorim un efect mai rapid sau dacă simptomele sunt foarte violente. În cazul meselor abundente de sărbători, tratamentul cu cărbune are și efect preventiv, reglând funcțiile digestive, înainte de a fi turate la maximum.
Precauții: Uneori, cărbunele medicinal poate produce constipație, caz în care se va administra un laxativ natural (aloe ferox, extract de aloe vera, senna etc.).