RAY WILSON GENESIS CLASSIC

Dana Ene
Desant galactic la București

Dacă vă numărați printre fanii Genesis, pre­gă­tiți-vă pentru un adevărat regal muzical, căci pe 11 mai, la Sala Palatului din Bucu­rești, veți putea asculta melodiile de referință ale cele­brei trupe, de data aceasta în interpretarea vocală a lui Ray Wilson, ultimul solist al formației. Deși nu este la fel de renumit ca predecesorii lui - Peter Ga­briel sau Phil Collins - Ray are o voce ex­trem de apre­­ciată de critica de specialitate, fiind declarat de "Classic Rock Ma­­gazine" drept unul dintre cei mai buni vocaliști din Marea Britanie.

Sabia cu două tăișuri

Ray Wilson s-a născut pe 8 sep­tembrie 1968 în Dumfries, un orășel din Scoția, iar dragostea pen­tru muzică i-a fost insuflată de fratele lui mai mare, Steve. Hăr­țuiți permanent de certurile părin­ți­lor, care până la urmă au și di­vorțat, cântatul la chitară a devenit refugiul pentru cei doi copii, căruia i s-au dedicat trup și suflet. Pe când avea doar 14 ani, Ray cânta deja ca solist într-o for­ma­ție creată împreună cu Steve, intitu­lată Pink Gin. Primul lor mare concert s-a desfă­șurat în curtea școlii, în fața a câteva sute de colegi, la o serbare de sfârșit de an. Măgulit de reacția copiilor ce l-au ovaționat, Ray a decis pe loc că aceasta este vocația lui: muzica.
La 20 de ani, alături de Steve și de alți doi prieteni, formează trupa Guaranteed Pure și lansează primele două discuri. Dar faima se mai lasă așteptată. Abia în 1994, când se alătură tru­pei Stiltskin, Ray începe să simtă gustul succe­sului. Primește un salariu de 150 lire pe săptă­mână, iar primul disc lansat alături de această formație, intitulat "The Mind's Eye" (1994), este bine primit de public. Ba mai mult, una din­tre melodiile lor - "Inside" - ajunge pe pri­mul loc în topurile britanice și devine coloană sonoră a unei reclame la blugii Levi Strauss. Succesul albumului i-a purtat pe cei de la Stilt­skin și printr-un turneu european. Viitorul părea aproape roz pentru ei, doar că trupa s-a destră­mat în 1996, din cauza unor disensiuni între membrii ei. Așa că nici nu simțise bine gustul succesului, și Ray se trezește din nou pe drum.
Dar norocul îi ține partea talentatului sco­țian. Imediat după destrămarea formației Stilt­skin, el este invitat să dea o audiție în Surrey, Anglia, iar cei care îi măsoară abilitățile sunt nimeni alții decât Tony Banks și Michael Ru­therford, "părin­ții" trupei Genesis. Rămasă fără solist vocal, după plecarea lui Collins, dor­nic să-și încerce puterile muzicale de unul singur, Banks îi oferă lui Ray postul rămas vacant, de solist la Genesis. Așteptările erau imense, iar Ray trebuia să umple golul uriaș lăsat de Phil Collins. Dar prima cola­borare, albumul "Calling All Stations", este primită cu oarecare rezerve, și chiar dacă în Europa reușește să obțină vânzări destul de bune, în SUA înregistrează un fiasco. Lipsa de entu­ziasm a fanilor Genesis nu îl sperie însă pe tânărul artist, care știa de la început că va trebui să lupte ca să se afirme pe această poziție pri­vilegiată. Nu același lucru se poate spune și despre mult mai experimentații lui colegi de trupă. Peste noap­te, Tony și Michael decid, fără a sta prea mult pe gânduri, că ar fi mai bine să pună "armele" în cui, chiar dacă Ray are semnat un contract pe o perioadă mai lungă de timp. "Am auzit tot felul de zvonuri, cum că aș fi fost dat afară. Ei bine, nu a fost chiar așa. M-au sunat într-o zi să-mi zică: «Ray, am hotă­rât să ne oprim. Nu mai vrem să conti­nuăm, pentru că lumea nu ne mai vrea». Nu m-am simțit niciodată dat afară, pentru că trupa nu a mai existat după aceea. Nu mi-au zis: «Ray, ești concediat, noi o să continuăm cu altcineva»", poves­tea el. Cu toate acestea, decizia celor de la Genesis de-a abandona colaborarea cu el avea să-l afecte­ze foarte tare pe mai tânărul lor coleg. Apariția efemeră în trupa Genesis i-a marcat negativ cariera o bună perioadă de timp. Ray a trecut chiar printr-o depresie puternică, pe care a avut, totuși, puterea să o învingă. "Dacă am fi fost în anii '70, când Genesis era pe la începuturi..., cred că Tony și Michael ar fi continuat și ar mai fi acordat o șansă acestei noi formule. Dar acum e vor­ba de bani mulți la mijloc și s-au cam speriat. Îi înțe­leg și pe ei. Au creat o adevărată le­gendă - Genesis - de care sunt foarte mândri, au vândut o mulțime de discuri, au creat melodii care au intrat în istorie. Nu merită să terfelești așa ceva. Pot să înțeleg teama asta de-a o lua de la capăt acum, când ești de fapt în vârf. Când te-ai obiș­nuit să cânți pe stadioane, în fața a zeci de mii de oameni, e foarte greu să ajungi să cânți în mici săli de spectacol... În schimb eu, până să-i cunosc, cântam prin cluburi, în fața a câteva sute de spectatori. Cu așa ceva eram obișnuit. Când am început să concertez alături de Gene­sis, m-am trezit, dintr-odată, în fața a 10.000-20.000 de oameni. Pen­tru mine, asta a însem­nat o evoluție", se confesa Ray într-un interviu.
Cu optimismul recâștigat, în 1999, Ray, împreună cu bateristul de la Genesis, Nir Z, cu fratele lui, Steve Wilson, și cu John Haimes, de la Stiltskin, formează o nouă trupă, "Cut", și lansează albumul "Millionair­head". Discul are un oarecare succes, dar numele Genesis îl urmă­rește încă. O parte din fanii acestei trupe, dar și critica muzicală îl urmăresc avid. Iar el reali­zează, în sfârșit, că îi va fi greu, dacă nu impo­sibil, să treacă total peste episodul... Genesis. În cele din urmă, ajunge la concluzia că renumele trupei ar putea să-l ajute în carieră și începe să cânte, în concerte, din ce în ce mai multe piese Genesis. Intuiție corectă! Fanii ce­le­brei trupe britanice sunt dispuși să-l asculte, în Europa, în special în Germania.
Până astăzi, Ray și-a lansat patru albume pro­prii, cu melodii compuse în mare parte de el, ultimul dintre acestea fiind "Chasing Rain­bows" în 2013, dar și mai multe discuri live, ba­zate pe repertoriul Genesis, cum ar fi "Ge­nesis Klassik" (2009), "Ray Wilson and the Berlin Symphony Ensemble, Genesis Classic" (2011) sau "Genesis VS Stiltskin - 20 Years and More" (2014). Și fiindcă muzica trebuie să îi fie cântată cuiva drag la ureche, în 2007, în timpul unui concert în Polonia, s-a îndră­gostit până peste cap de o dansatoare, Malgorzata Mielech, și în numai câteva luni, a părăsit Edinburgh-ul, în favoarea Poznanului, unde locuiește și astăzi.
La București, Ray vine cu un show ce con­ține în special piese Genesis. Veți putea as­culta astfel: "Ripples", "Carpet Crawlers", "Follow You Follow Me", "Solsbury Hill" sau "Another Day In Paradise". Rockerul a mai cântat în țara noastră anul trecut, la Cluj, când s-a bucurat de un mare suc­ces.
(Bilete pentru concertul de la București sunt dis­po­nibile în rețeaua VreauBilet și au prețuri cuprinse între 80-200 lei.)