TIA ȘERBĂNESCU - "Spectacolul cătușelor face rating, chiar dacă nu le place unor politicieni"

Claudiu Tarziu
Analiza politică a lunii MARTIE

"Parlament penal, marș la tribunal!"

- În luna care tocmai s-a încheiat au reînceput pro­­testele de stradă contra guvernului. Ele au fost declanșate de hotărârea Senatului de a-l proteja pe unul dintre liderii PSD, Dan Șova, de arestul pre­ven­tiv, solicitat de DNA. De ce a provocat revolta acest caz și nu un altul, ca de pildă Varujan Vos­ga­nian sau fostul ministru al Mediului, Laszlo Bor­bely?

- Protestele de stradă pe acest subiect nu sunt sem­­nificative cantitativ, dar sunt semnificative ca ati­tudine și mesaj. Ele au pornit de pe internet, sub slo­ganuri ca: "DNA să vină să vă ia!", "DNA curăță cla­sa poli­ti­că", "Parlament penal, marș la tribunal!". Aceste pro­poziții spun aproape totul despre opinia publică față de clasa politică, în general, și despre Par­lament, în special. De ce acum? Pentru că a fost lăsat un răgaz, du­pă alegerile prezidențiale, în care lumea a vrut să vadă încotro se va îndrepta țara cu un nou șef de stat, care pro­mitea și o nouă guvernare. Un răgaz în care ac­țiunile Justiției au devenit câmpul de bătălie dintre Pu­tere și Opoziție. Aș spune că de­mer­surile politice sunt subordonate acțiunilor Jus­tiției. Nu nea­părat că răspund nevoilor Justiției, căci uneori chiar se opun, ci pentru că țin cont de mișcările Jus­ti­ției și mai ales de cele ale Direcției Naționale Anti­co­rupție (DNA). Cazul Dan Șova a scos lumea în stra­­dă pentru că a făcut limpede faptul că PSD și alia­ții săi vor să revină la vechile practici de obstruc­țio­nare a Justiției, după scurta perioadă de după ale­gerile prezidențiale, când păreau să accepte colabo­rarea cu ea. Deci, după vreo două luni în care Legisla­ti­vul a apro­bat pe bandă rulantă cererile DNA de ridi­care a imu­nității unor par­la­mentari, acum și-a schim­bat ati­tu­dinea. Probabil că Puterea s-a relaxat când a văzut că noul președinte, Klaus Iohannis, este destul de moa­le și concesiv, și că PNL nu e în stare să dă­râ­me guvernul. Cazul Șova a indignat opinia publică și pentru că îl vizează pe unul dintre apropiații premie­rului. Or, dacă acum tă­cem, mai târziu vor aproba numai anchetarea parla­men­tarilor care n-au chiar pe nimeni pe lume. În plus, Senatul l-a apărat pe Șova nu doar prin vot, ci și printr-o interpretare abuzivă a no­țiunii de majoritate, una stabilită prin regulamentul acestei camere a Le­gis­lativului, dar contrară preve­derilor din Constituție. Ulterior, Senatul și-a modifi­cat regulamentul, punân­du-l în acord cu textul Consti­tu­ției, dar hotărârea dată în cazul lui Șova nu a fost schimbată.

- De ce mecanismul de apărare al Puterii s-a ac­ti­vat în cazul Șova mai degrabă decât în cazul unor persoane cu la fel de multă notorietate, ba chiar și cu vechime mai mare în partid?

- Mulți se așteptau să fie salvat senatorul și fostul ministru Darius Vâlcov. Se făceau și pariuri că va fi preferat lui Dan Șova. Mai ales că premierul Victor Ponta îl tot lăuda pentru noul Cod Fiscal, căruia i-a spus, cu oarecare morgă, "Codul lui Darius" - care, vezi bine, e mai ceva decât Codul lui Napoleon. Dar a fost salvat Dan Șova, pentru că e prieten vechi cu pre­mierul, au fost și colegi de avocatură, au colaborat în celebrele cazuri Rovinari-Turceni, și pentru că, în felul acesta, însuși Victor Ponta se ferește să fie citat la DNA în legătură cu anumite fapte ale lui Șova, care nu îl exclud nici pe el. În plus, PSD a făcut un test: dacă îl scăpăm pe Șova fără mari costuri politice, îi putem salva și pe alții, în viitor.

"Să nu plângem că rămânem fără hoți. Totul este ca Justiția să acționeze corect"

- Justiția resetează clasa politică. În stratul cel mai de sus al puterilor legislativă și executivă, a operat schimbări majore de lideri, prin trimiterea în judecată și apoi în pușcărie a multora dintre cei care au condus România ultimului sfert de veac. Care e sen­sul profund al acestei resetări? Asistăm la o în­no­ire autentică a clasei politice, în sensul că noii li­deri se vor dovedi mai cinstiți, mai competenți, mai de­dicați binelui public? Sau înlocuim o garnitură de corupți cu alta?

- Mulți spun că așa s-a întâmplat și în Italia, cu operațiunea "Mani Pulite", la începutul ani­lor '90, când au fost condamnați o serie de politicieni, iar cei care i-au înlocuit, precum Silvio Berlusconi, s-au do­vedit chiar mai corupți și mai răi. Victor Ponta de­plân­ge cel mai mult situația, zicând că vom rămâne fără clasă politică, fără înalți funcționari calificați, fără manageri și fără antreprenori. Cică prin ministere nimeni nu mai semnează nimic, de frică. Eu cred că nu e ca­zul să ne plângem că scăpăm de niște hoți, pen­­tru că, la o adică, mai găsim mulți ca ei. Să tre­mu­răm că nu mai găsim un Adrian Năstase, un Miki Șpagă, un Ma­rian Vanghelie?... Și la revoluția din 1989 au dis­părut cei din primul eșalon și s-au găsit alții care să gu­ver­neze, ba s-a născut, cu acea ocazie, și o clasă de oa­meni de afaceri. Din păcate, schim­ba­rea nu a fost una de ca­litate. Clasa politică s-a mai schimbat la vârf, în cei 25 de ani, căci, iată, partidele au în general lideri tineri, dar noua generație a deza­mă­­git mai mult decât cea veche: și din stânga - Pon­ta, Șova -, și din dreapta, Udrea, Gorghiu... Dar chiar dacă ar veni o generație și mai rea, curățenia tot trebu­ie făcută, ca să se știe că nimeni nu este de neatins.

- Justiția curăță clasa politică, dar nu avem certitudinea că o face în mod corect. Deja au ieșit la iveală abuzuri și erori, precum și decizii inexpli­ca­­bile, care pun în umbră campania anticorupție. De pildă, în dosarul Microsoft, cei care au gândit afa­ce­rea și au și beneficiat în mare măsură de ea, Claudiu Florică și Dinu Pescariu, au fost exonerați de răs­pundere și au rămas și cu banii, pentru că i-au tur­nat pe alții.

- E adevărat, iar pentru acest caz sunt două posi­bile explicații. Varianta neagră este că alde Florică și Pescariu sunt preluați de "Sistem", pentru a fi folosiți și în alte operațiuni. "Sistemul" îi întrebuințează la făcut bani, iar când riscă prea mult, îi salvează prin de­nun­țuri, sacrificând în locul lor personaje de unică folosință. De mirare este că a picat un Dorin Cocoș, care, așa cum ne în­cre­dința fostul președinte Traian Bă­sescu, a făcut parte din mafia personală a lui Adri­an Năstase, alături de Petrache și Bitner, pentru ca apoi, "Sistemul" să-l re­cupereze și să-l folosească la făcut bani pentru noua putere politică, deci, părea că nu e de unică folosință.Varianta mai optimistă este că lui Florică și Pes­cariu, care au rămas în libertate și cu banii asupra lor, li s-au retras acuzațiile nu­mai pe anu­mite cauze, dar mai sunt cercetați în al­tele. Deci, n-ar fi scăpat încă. E drept că nici Justiția nu e perfect in­dependentă, cum nimic și ni­meni nu e cu adevărat independent pe lumea asta. Justiția este dependentă de profesio­na­lis­mul magistraților, de ni­velul de co­rupție din structurile sale, de influențele politice, de li­­mitările le­gilor etc. Totuși, DNA se bucu­ră de o mare încredere în rândul românilor, feri­ciți să vadă că, în sfâr­șit, marii corupți dau socoteală. Spectacolul cătu­șelor face rating, chiar dacă nu le place unor poli­ti­cieni. DNA trebuie însă să aibă mare grijă să nu-și piardă credibilitatea, prin supraîn­cărcarea cu dosare, care va duce, inevitabil, la instrumentarea lor mai puțin atentă și la posibile eșecuri în ins­tan­ță. Vor fi de ajuns câteva cazuri, pen­tru ca tot efortul DNA din ultimii ani să fie compromis.

"ANAF nu recuperează sute de milioane de euro de la marii corupți, dar închide micile prăvălii"

- După vânătoarea declanșată de DNA asupra marilor corupți, a venit teroarea ANAF asupra mi­cilor întreprinzători. Unii co­men­tatori au emis ipo­teza că recenta campanie de închi­dere a chioșcu­rilor și restaurantelor, sub pretextul unor contra­ven­ții mărunte, este modul în care guvernul încear­că să abată atenția de la cazurile de mare corupție, pe de o parte, și să arate că toată lumea este coruptă, pe de altă parte. Există riscul ca și în acest caz, pre­cum în cel al restituirii proprie­tăților confiscate de regimul comunist, un principiu bun să fie aplicat prost, având efectul de a respinge principiul însuși?

- Infernul e pavat cu bune intenții. Așa a fost și la noi, cu restitutio in integrum, de pildă, un principiu co­rect, care cerea retrocedarea tuturor bunurilor con­fiscate de comuniști în mod abuziv. Legea a intrat însă pe mâna unor "băieți deștepți" din politică, justiție și administrație, care au făcut din ea o afacere murdară, dar foarte profitabilă. Vezi și dosarul în care este implicat Viorel Hrebenciuc, unul dintre vechii capi ai PSD. Orice lege depinde de corectitudinea cu care este aplicată. Iată că și lupta anticorupție stă sub sem­nul compromiterii, odată cu pu­nerea sub acuzare a procurorului Alina Bica, fosta șefă a Direcției de In­vestigare a Infrac­țiunilor de Cri­mi­nalitate Organizată și Terorism, sau cu arestarea lui Ho­ria Georges­cu, șeful Autorității Na­ționale de In­tegritate. Iar acum, Agenția Națio­na­lă de Administrare Fiscală (ANAF) pune sub semnul întrebării ideea de combatere a eva­ziunii fis­cale. ANAF n-a recuperat decât 10% din cele 300 de milioane de eu­ro dovedite de DNA ca pro­ve­nind din fapte de corupție și pentru care există titluri exe­cutorii. Dar s-a repezit asupra micilor întreprin­ză­tori, să le confiște sume derizorii, pentru care nu erau documente jus­tificative, și să le închidă prăvăliile. Cum să închizi un restaurant sau un ma­gazin pentru o gestionare proastă? Riști locuri de muncă și lipsești statul de încasarea unor impozite și taxe.

"Noul Cod Fiscal poate fi cartea câștigătoare a guvernului Ponta"

- Să ne mutăm în domeniul fiscal, căci se pre­gătește un nou Cod Fiscal, care a stârnit dezba­teri publice. Din câte știm până la această oră, noul Cod Fiscal ne dă speranțe că va revigora economia, sau mai degrabă ne va face viața și mai amară?

- Sigur că noul Cod Fiscal ridică suspiciuni, atâta vreme cât a fost făcut de un șpăgar, Darius Vâlcov. În treacăt fie spus, Alina Bica a făcut și ea Codul Penal și este la zdup, Vâlcov a făcut Codul Fiscal și e cu un picior în pușcărie... Mă întreb cine face Codul Elec­toral; probabil că Liviu Dragnea... Din ce ni s-a pre­zentat până acum, ar fi câte­va prevederi care ar da spe­ranțe de relansare a economiei, ca di­mi­nuarea TVA, scăderea CAS, dis­pariția taxei pe stâlp... Dar cresc impozitele pe proprietăți. Se va vedea cum stăm, când vom ști exact ce ni se dă și ce ni se ia. Pen­­tru moment, premierul Vic­tor Ponta a punctat bi­ne cu acest Cod Fiscal. Acesta poate fi car­tea lui câș­tigătoare în alegerile viitoare. Întrebarea este dacă prevederile Codului Fiscal vor putea fi susținute cu adevărat din punct de vedere economic, ori Ponta și-a făcut socoteala să forțeze până la alegeri, iar după aceea va vedea cum o va scoate la capăt, dacă va mai fi nevoie. Din păcate, PNL nu a știut să valorifice avantajul de imagine pe care l-a avut când a fost ales președinte al statului Klaus Iohannis. Trebuia ca, imediat du­­pă Revelion, să fi propus un program de guvernare cu două, trei idei de forță, care să convingă elec­toratul. N-a făcut-o. Au tot lucrat la program, pâ­nă când n-a mai înțeles nimeni nimic, iar acum se plâng că Ponta i-a plagiat. Dacă varianta Codului pre­zen­tată de Victor Ponta, cu aceste scăderi de taxe, va tre­ce de Parlament, PSD ar putea să câș­tige un bun capital de imagine și să păstreze guver­narea nu doar până la următoarele alegeri parla­mentare, ci și după 2016.