"Parlament penal, marș la tribunal!"
- În luna care tocmai s-a încheiat au reînceput protestele de stradă contra guvernului. Ele au fost declanșate de hotărârea Senatului de a-l proteja pe unul dintre liderii PSD, Dan Șova, de arestul preventiv, solicitat de DNA. De ce a provocat revolta acest caz și nu un altul, ca de pildă Varujan Vosganian sau fostul ministru al Mediului, Laszlo Borbely?
- Protestele de stradă pe acest subiect nu sunt semnificative cantitativ, dar sunt semnificative ca atitudine și mesaj. Ele au pornit de pe internet, sub sloganuri ca: "DNA să vină să vă ia!", "DNA curăță clasa politică", "Parlament penal, marș la tribunal!". Aceste propoziții spun aproape totul despre opinia publică față de clasa politică, în general, și despre Parlament, în special. De ce acum? Pentru că a fost lăsat un răgaz, după alegerile prezidențiale, în care lumea a vrut să vadă încotro se va îndrepta țara cu un nou șef de stat, care promitea și o nouă guvernare. Un răgaz în care acțiunile Justiției au devenit câmpul de bătălie dintre Putere și Opoziție. Aș spune că demersurile politice sunt subordonate acțiunilor Justiției. Nu neapărat că răspund nevoilor Justiției, căci uneori chiar se opun, ci pentru că țin cont de mișcările Justiției și mai ales de cele ale Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Cazul Dan Șova a scos lumea în stradă pentru că a făcut limpede faptul că PSD și aliații săi vor să revină la vechile practici de obstrucționare a Justiției, după scurta perioadă de după alegerile prezidențiale, când păreau să accepte colaborarea cu ea. Deci, după vreo două luni în care Legislativul a aprobat pe bandă rulantă cererile DNA de ridicare a imunității unor parlamentari, acum și-a schimbat atitudinea. Probabil că Puterea s-a relaxat când a văzut că noul președinte, Klaus Iohannis, este destul de moale și concesiv, și că PNL nu e în stare să dărâme guvernul. Cazul Șova a indignat opinia publică și pentru că îl vizează pe unul dintre apropiații premierului. Or, dacă acum tăcem, mai târziu vor aproba numai anchetarea parlamentarilor care n-au chiar pe nimeni pe lume. În plus, Senatul l-a apărat pe Șova nu doar prin vot, ci și printr-o interpretare abuzivă a noțiunii de majoritate, una stabilită prin regulamentul acestei camere a Legislativului, dar contrară prevederilor din Constituție. Ulterior, Senatul și-a modificat regulamentul, punându-l în acord cu textul Constituției, dar hotărârea dată în cazul lui Șova nu a fost schimbată.
- De ce mecanismul de apărare al Puterii s-a activat în cazul Șova mai degrabă decât în cazul unor persoane cu la fel de multă notorietate, ba chiar și cu vechime mai mare în partid?
- Mulți se așteptau să fie salvat senatorul și fostul ministru Darius Vâlcov. Se făceau și pariuri că va fi preferat lui Dan Șova. Mai ales că premierul Victor Ponta îl tot lăuda pentru noul Cod Fiscal, căruia i-a spus, cu oarecare morgă, "Codul lui Darius" - care, vezi bine, e mai ceva decât Codul lui Napoleon. Dar a fost salvat Dan Șova, pentru că e prieten vechi cu premierul, au fost și colegi de avocatură, au colaborat în celebrele cazuri Rovinari-Turceni, și pentru că, în felul acesta, însuși Victor Ponta se ferește să fie citat la DNA în legătură cu anumite fapte ale lui Șova, care nu îl exclud nici pe el. În plus, PSD a făcut un test: dacă îl scăpăm pe Șova fără mari costuri politice, îi putem salva și pe alții, în viitor.
"Să nu plângem că rămânem fără hoți. Totul este ca Justiția să acționeze corect"
- Justiția resetează clasa politică. În stratul cel mai de sus al puterilor legislativă și executivă, a operat schimbări majore de lideri, prin trimiterea în judecată și apoi în pușcărie a multora dintre cei care au condus România ultimului sfert de veac. Care e sensul profund al acestei resetări? Asistăm la o înnoire autentică a clasei politice, în sensul că noii lideri se vor dovedi mai cinstiți, mai competenți, mai dedicați binelui public? Sau înlocuim o garnitură de corupți cu alta?
- Mulți spun că așa s-a întâmplat și în Italia, cu operațiunea "Mani Pulite", la începutul anilor '90, când au fost condamnați o serie de politicieni, iar cei care i-au înlocuit, precum Silvio Berlusconi, s-au dovedit chiar mai corupți și mai răi. Victor Ponta deplânge cel mai mult situația, zicând că vom rămâne fără clasă politică, fără înalți funcționari calificați, fără manageri și fără antreprenori. Cică prin ministere nimeni nu mai semnează nimic, de frică. Eu cred că nu e cazul să ne plângem că scăpăm de niște hoți, pentru că, la o adică, mai găsim mulți ca ei. Să tremurăm că nu mai găsim un Adrian Năstase, un Miki Șpagă, un Marian Vanghelie?... Și la revoluția din 1989 au dispărut cei din primul eșalon și s-au găsit alții care să guverneze, ba s-a născut, cu acea ocazie, și o clasă de oameni de afaceri. Din păcate, schimbarea nu a fost una de calitate. Clasa politică s-a mai schimbat la vârf, în cei 25 de ani, căci, iată, partidele au în general lideri tineri, dar noua generație a dezamăgit mai mult decât cea veche: și din stânga - Ponta, Șova -, și din dreapta, Udrea, Gorghiu... Dar chiar dacă ar veni o generație și mai rea, curățenia tot trebuie făcută, ca să se știe că nimeni nu este de neatins.
- Justiția curăță clasa politică, dar nu avem certitudinea că o face în mod corect. Deja au ieșit la iveală abuzuri și erori, precum și decizii inexplicabile, care pun în umbră campania anticorupție. De pildă, în dosarul Microsoft, cei care au gândit afacerea și au și beneficiat în mare măsură de ea, Claudiu Florică și Dinu Pescariu, au fost exonerați de răspundere și au rămas și cu banii, pentru că i-au turnat pe alții.
- E adevărat, iar pentru acest caz sunt două posibile explicații. Varianta neagră este că alde Florică și Pescariu sunt preluați de "Sistem", pentru a fi folosiți și în alte operațiuni. "Sistemul" îi întrebuințează la făcut bani, iar când riscă prea mult, îi salvează prin denunțuri, sacrificând în locul lor personaje de unică folosință. De mirare este că a picat un Dorin Cocoș, care, așa cum ne încredința fostul președinte Traian Băsescu, a făcut parte din mafia personală a lui Adrian Năstase, alături de Petrache și Bitner, pentru ca apoi, "Sistemul" să-l recupereze și să-l folosească la făcut bani pentru noua putere politică, deci, părea că nu e de unică folosință.Varianta mai optimistă este că lui Florică și Pescariu, care au rămas în libertate și cu banii asupra lor, li s-au retras acuzațiile numai pe anumite cauze, dar mai sunt cercetați în altele. Deci, n-ar fi scăpat încă. E drept că nici Justiția nu e perfect independentă, cum nimic și nimeni nu e cu adevărat independent pe lumea asta. Justiția este dependentă de profesionalismul magistraților, de nivelul de corupție din structurile sale, de influențele politice, de limitările legilor etc. Totuși, DNA se bucură de o mare încredere în rândul românilor, fericiți să vadă că, în sfârșit, marii corupți dau socoteală. Spectacolul cătușelor face rating, chiar dacă nu le place unor politicieni. DNA trebuie însă să aibă mare grijă să nu-și piardă credibilitatea, prin supraîncărcarea cu dosare, care va duce, inevitabil, la instrumentarea lor mai puțin atentă și la posibile eșecuri în instanță. Vor fi de ajuns câteva cazuri, pentru ca tot efortul DNA din ultimii ani să fie compromis.
"ANAF nu recuperează sute de milioane de euro de la marii corupți, dar închide micile prăvălii"
- După vânătoarea declanșată de DNA asupra marilor corupți, a venit teroarea ANAF asupra micilor întreprinzători. Unii comentatori au emis ipoteza că recenta campanie de închidere a chioșcurilor și restaurantelor, sub pretextul unor contravenții mărunte, este modul în care guvernul încearcă să abată atenția de la cazurile de mare corupție, pe de o parte, și să arate că toată lumea este coruptă, pe de altă parte. Există riscul ca și în acest caz, precum în cel al restituirii proprietăților confiscate de regimul comunist, un principiu bun să fie aplicat prost, având efectul de a respinge principiul însuși?
- Infernul e pavat cu bune intenții. Așa a fost și la noi, cu restitutio in integrum, de pildă, un principiu corect, care cerea retrocedarea tuturor bunurilor confiscate de comuniști în mod abuziv. Legea a intrat însă pe mâna unor "băieți deștepți" din politică, justiție și administrație, care au făcut din ea o afacere murdară, dar foarte profitabilă. Vezi și dosarul în care este implicat Viorel Hrebenciuc, unul dintre vechii capi ai PSD. Orice lege depinde de corectitudinea cu care este aplicată. Iată că și lupta anticorupție stă sub semnul compromiterii, odată cu punerea sub acuzare a procurorului Alina Bica, fosta șefă a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, sau cu arestarea lui Horia Georgescu, șeful Autorității Naționale de Integritate. Iar acum, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pune sub semnul întrebării ideea de combatere a evaziunii fiscale. ANAF n-a recuperat decât 10% din cele 300 de milioane de euro dovedite de DNA ca provenind din fapte de corupție și pentru care există titluri executorii. Dar s-a repezit asupra micilor întreprinzători, să le confiște sume derizorii, pentru care nu erau documente justificative, și să le închidă prăvăliile. Cum să închizi un restaurant sau un magazin pentru o gestionare proastă? Riști locuri de muncă și lipsești statul de încasarea unor impozite și taxe.
"Noul Cod Fiscal poate fi cartea câștigătoare a guvernului Ponta"
- Să ne mutăm în domeniul fiscal, căci se pregătește un nou Cod Fiscal, care a stârnit dezbateri publice. Din câte știm până la această oră, noul Cod Fiscal ne dă speranțe că va revigora economia, sau mai degrabă ne va face viața și mai amară?
- Sigur că noul Cod Fiscal ridică suspiciuni, atâta vreme cât a fost făcut de un șpăgar, Darius Vâlcov. În treacăt fie spus, Alina Bica a făcut și ea Codul Penal și este la zdup, Vâlcov a făcut Codul Fiscal și e cu un picior în pușcărie... Mă întreb cine face Codul Electoral; probabil că Liviu Dragnea... Din ce ni s-a prezentat până acum, ar fi câteva prevederi care ar da speranțe de relansare a economiei, ca diminuarea TVA, scăderea CAS, dispariția taxei pe stâlp... Dar cresc impozitele pe proprietăți. Se va vedea cum stăm, când vom ști exact ce ni se dă și ce ni se ia. Pentru moment, premierul Victor Ponta a punctat bine cu acest Cod Fiscal. Acesta poate fi cartea lui câștigătoare în alegerile viitoare. Întrebarea este dacă prevederile Codului Fiscal vor putea fi susținute cu adevărat din punct de vedere economic, ori Ponta și-a făcut socoteala să forțeze până la alegeri, iar după aceea va vedea cum o va scoate la capăt, dacă va mai fi nevoie. Din păcate, PNL nu a știut să valorifice avantajul de imagine pe care l-a avut când a fost ales președinte al statului Klaus Iohannis. Trebuia ca, imediat după Revelion, să fi propus un program de guvernare cu două, trei idei de forță, care să convingă electoratul. N-a făcut-o. Au tot lucrat la program, până când n-a mai înțeles nimeni nimic, iar acum se plâng că Ponta i-a plagiat. Dacă varianta Codului prezentată de Victor Ponta, cu aceste scăderi de taxe, va trece de Parlament, PSD ar putea să câștige un bun capital de imagine și să păstreze guvernarea nu doar până la următoarele alegeri parlamentare, ci și după 2016.