În ultimul an, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a tras un semnal de alarmă fără precedent pentru micșorarea consumului de zahăr la nivel mondial. Pur și simplu, specialiști ai acestei organizații au cerut ca zahărul și produsele care îl conțin să intre în același regim cu tutunul sau alcoolul, fiind accizate, interzise vânzării către minori și însoțite de avertismente asupra toxicității lor puse la vedere pe ambalaj. În special la copii, obezitatea, diabetul, bolile cardiace sau hormonale produse de zahăr au ajuns la cote care pun în pericol viitorul rasei umane, în special în zonele dezvoltate economic. Industria alimentară a introdus în ultimele decenii zahărul și derivații săi în atât de multe produse, încât - fără să știm - fiecare dintre noi abuzăm de acest aliment. Cum s-a ajuns la această situație? Pas cu pas, așa cum vom vedea.
Un mic istoric
Zahărul a fost descoperit cu mai bine de trei mii de ani în urmă în India, de către... medici. Ei au inventat procedeul său de extracție și l-au folosit inițial pentru prepararea medicamentelor din plante și minerale. Răspândirea zahărului în lume a fost un proces lent, care s-a întins pe secole, întrucât putea fi obținut doar din trestia de zahăr, care putea fi procurată numai în zonele tropicale, acolo unde crește. În consecință, până în secolul al XIX-lea, zahărul a fost consumat în mici cantități, efectele sale nocive nefiind observate. Problemele au început datorită lui... Napoleon Bonaparte, care, în timpul războaielor sale, a blocat importurile pe mare ale zahărului de trestie, obligându-i pe europeni să găsească un înlocuitor. Și l-au găsit în modesta sfeclă albă, a cărei cultură a cunoscut o adevărată explozie în Europa începutului de secol XX. Brusc, zahărul a devenit foarte ieftin, ușor de obținut în cantități uriașe, transformându-se astfel, treptat, din raritate, în aliment de bază. Și în cazul acesta, consumul crescând gradat, multă vreme efectele sale nocive au fost prea puțin cunoscute de medici, care nu-i intuiau potențialul toxic.
Ce este zahărul
Este o combinație extrem de simplă de substanțe organice, între care predomină zaharoza (termen sinonim cu sucroza), o substanță cu gust dulce destul de puternic, ușor solubilă și digerabilă. Zaharoza este extrasă din trestia de zahăr sau din sfeclă, printr-un proces de rafinare și, în stare aproape pură, formează cristalele acelea translucide și dulci atât de familiare. Zaharoza conține destul de multe calorii (4,1 kilocalorii/gram) și, cel mai important, crește glicemia puternic, suprasolicitând pancreasul și determinând organismul să facă depozite de țesut adipos. Începând din anii '80, specialiștii au numit zahărul calorii goale, pentru că, în afara gustului dulce și al unui aport energetic, nu oferea nicio vitamină, mineral sau altă substanță utilă, ceea ce declanșa un întreg lanț de carențe în organism. Acum, în secolul XXI, conceptul de calorii goale este considerat depășit, tot mai mulți nutriționiști considerând zahărul o substanță toxică sau, mai exact, o otravă cu acțiune lentă. Studiile arată că peste 90% dintre microorganismele puse într-o soluție suprasaturată de zahăr sunt distruse, iar animalele hrănite cu cantități mari de zahăr au speranța de viață de trei ori mai mică decât cele hrănite normal. Efectele asupra oamenilor sunt la fel de dezastruoase, dar înainte de a vorbi despre ele, vom afla câte ceva și despre rudele toxice ale zahărului.
Zahărul... deghizat
Pentru a ne proteja sănătatea, este necesar să cunoaștem faptul că industria alimentară folosește pe scară foarte largă substanțe asemănătoare ca efecte cu zahărul. Aceste substanțe, supranumite și "zahăr deghizat", au o compoziție chimică diferită de cea a zaharozei, denumiri care nu sugerează legătura cu zahărul și care, adesea, ne induc în eroare. Trebuie știut, însă, că acțiunea lor asupra sănătății este la fel de nocivă:
* Dextroza - este un termen sinonim cu glucoza, o substanță care crește brusc glicemia, la fel ca și zahărul, dar este mai puțin dulce decât acesta. Este vinovată de creșterea rapidă a stratului de grăsime dintre organe, producând obezitate intra-abdominală.
* Maltodextrina - este extrasă din amidon (de grâu sau porumb), fiind folosită în alimentație pentru îndulcire și pentru omogenizare. În doze foarte mici, intră în componența unor preparate farmaceutice, fiind lipsită, practic, de nocivitate. Consumată ca aliment, în cantități mari, este însă mai nocivă decât zahărul, crescând glicemia, colesterolul și greutatea corporală.
* Fructoza - este, de asemenea, un agent de îndulcire, considerat mai periculos decât zahărul, întrucât crește extrem de rapid glicemia, suprasolicitând pancreasul, determinând formarea rapidă de depozite de grăsime și crescând rezistența organismului la insulină.
* Siropul din porumb - este o găselniță comercială menită să ascundă un amestec de fructoză și glucoză, extrase - ce-i drept - din porumb, dar cu aceleași efecte nocive asupra organismului ca și zahărul.
* Maltitolul - se mai numește și sirop de glucoză hidrogenată sau E 965 și este folosit ca îndulcitor și regulator de umiditate. Crește mai puțin glicemia în raport cu zaharoza, în schimb, produce tulburări digestive, mai ales la copii. Este o formă de zahăr nerecomandată pentru consumul pe termen lung.
Unde stă ascuns zahărul?
Unde ne așteptăm mai puțin. Cel mai evident este zahărul pe care îl adăugăm în ceai, cafea sau în dulciurile pregătite în casă, dar cele mai mari cantități le ingerăm, fără să ne dăm seama, din următoarele alimente:
* Băuturi răcoritoare și energizante - sunt numite și campioanele morții, din cauza conținutului imens de zaharoză. Un singur pahar de cola conține cu 15% mai mult zahăr decât doza recomandată de OMS și este atât de dulce, încât, dacă nu ar conține acid fosforic și carbonic, ne-ar declanșa, aproape instantaneu, reflexul de vomă.
* Ciocolată, bomboane și prăjituri - sunt sursele de zahăr cel mai bine cunoscute, dar la fel de periculoase în cantități medii sau mari. Dintre toate, ciocolata amăruie, cu peste 70% cacao, este cea mai sănătoasă.
* Produse de patiserie - conțin și ele cantități surprinzător de mari de îndulcitori. De exemplu, un singur croissant conține 30 de grame de zahăr, în condițiile în care doza zilnică sigură pentru sănătate este de 25 de grame. Cantități similare găsim și în sticksuri, covrigei, biscuiți sărați etc.
* Mezeluri - indiferent că se numesc salamuri, șuncă, pateuri, ori cine știe ce alte specialități, toate acestea conțin zaharuri deghizate, în cantități incredibile. Cel mai des întâlnim în ele dextroza, maltodextrina și fructoza.
* Conserve - conțin, în 90% din cazuri, o cantitate apreciabilă de îndulcitori, chiar și cele sărate, cum ar fi cele de fasole, carne sau pește. De asemenea, icrele gata preparate și toate salatele preambalate conțin mari cantități de zahăr sau înlocuitori, din aceeași categorie.
* Muștar și sosuri - nici ele nu scapă de omniprezentul zahăr și înlocuitorii săi toxici. Cele mai periculoase sunt ketchup-urile, care sunt consumate în cantitățile cele mai mari.
* Pâinea și cerealele pentru micul dejun - sunt, în marea lor majoritate, "îmbunătățite" ca gust cu ajutorul zahărului, maltitolului sau fructozei. Din acest motiv, trebuie să le citim cu atenție eticheta, pentru a le găsi pe cele care nu au îndulcitori adăugați.
Efectele zahărului asupra sănătății
Spațiul oferit de un singur articol este ridicol de mic pentru a enumera toate efectele nocive ale zahărului și ale îndulcitorilor din familia sa asupra sănătății. Din acest motiv, ne vom limita să menționăm doar cele mai periculoase efecte ale "morții albe":
* Obezitatea - nimic nu predispune la obezitate mai mult decât zahărul și rudele sale. Trecând imediat în sânge, sub forma glucozei, el obligă organismul să stocheze aproape tot aportul caloric sub forma grăsimii. Și, mai mult, la nici două ore după ingerare, zahărul produce adevărate accese de foame, ca urmare a căderii glicemiei deși corpul este suprasaturat de calorii.
* Diabetul - a cunoscut o adevărată explozie la nivelul țărilor industrializate, odată cu dezvoltarea consumului de zahăr. Din păcate, această boală are o apariție și o evoluție extrem de discretă, producând adevărate ravagii în organism înainte de a fi descoperită.
* Bolile de inimă - apar în mod frecvent, deoarece zahărul și înlocuitorii săi produc o creștere a nivelului de colesterol și trigliceride din sânge, declanșând o reacție negativă în lanț. Tot mai mulți cercetători consideră că zahărul este mai periculos pentru aparatul cardiovascular decât grăsimile, fiind pe același loc ca fumatul.
* Cancerul - apare mult mai frecvent la cei care consumă cantități mari de zahăr, chiar și la copiii de vârste fragede. Aceasta, deoarece zahărul distruge echilibrul hormonal (predispunând la tumori mamare, ovariene, la adenom de prostată), perturbă grav pH-ul și flora tubului digestiv (favorizând cancerul de colon și rect), deprimă imunitatea (facilitând apariția tuturor formelor de cancer).
* Tulburările de creștere - apar foarte frecvent la copiii care consumă cantități mari de zahăr, în diferite forme. Cea mai afectată este dezvoltarea psihică și mentală a celor mici, care devin hiperactivi, dezvoltă o agresivitate ridicată, dificultăți în procesul de concentrare și menținere a atenției (ADHD). De asemenea, au probleme de dezvoltare musculo-scheletală, sunt mult mai predispuși la obezitate și, mai târziu, la tulburări de sexualizare.