Răspuns pentru EMILIA, F. AS nr. 1156 - "Am un număr crescut de monocite"

Redactia
Dr. MIRCEA PEIA - specialist medicină complementară și reflexoterapie - Timișoara, tel. 0256/43.18.91, 0747/22.20.24, e-mail: mirceapeia@yahoo.com

Din capul locului trebuie spus că monocitoza nu reprezintă neapărat un proces patologic în sine, ci, mai degrabă, un semn care indică prezența altei boli. În linii mari, monocitele sunt distribuite în mod ine­gal în sângele periferic și cel circu­lant. Acestea ajută sistemul imunitar să acțio­neze în mod corespunzător și joa­că un rol important în reacțiile infla­matorii acute și cronice ale organis­mu­lui, dar și în cele imunologice, în repararea țesu­tu­rilor, formarea ateroamelor sau reacția organis­mului la neoplazie și alogrefe. În general vorbind, un număr crescut de monocite în sânge apare ca răspuns la infecții cronice, boli autoimune, tulburări ale sângelui și diverse tipuri de patologii neoplazice. Concret, există multe patologii care pot declanșa monocitoza, printre acestea nu­mărându-se mononucleo­za, tuberculo­za, neutropenia, leuce­mia, stările inflamatorii, dar și expu­nerea la stres, febră și necroza orga­nelor. În același timp, un procent prea mare de monocite serice poate indica:
* boală inflamatorie cronică sau imu­nă, cum ar fi colita ulcerativă, lupusul eri­te­matos sistemic, neutro­penia, sindromul de colon iritabil etc.
* infecții bacteriene (tubercu­loză, bru­celoză, sifilis sau listerioză)
* infecții virale (mononucleoză infec­țioasă, rujeolă, oreion)
* tulburări inflamatorii (poli­artrită reu­matoidă, miozită etc.)
* infecție cu virusul imunode­fi­cienței umane sau boala Hodgkin.
O altă cauză a declanșării monocitozei ar putea fi utilizarea de medicamente din clasa glucocorti­coi­zilor, prezența unei hepatite toxice (alcoolică) sau ca urmare a protocoalelor de chimio și radioterapie, în cazul bolnavilor de cancer.
În concluzie, pentru a afla cauza exactă a mono­citozei, trebuie coroborate informațiile de la analizele de sânge, examenul fizic, dar și istoricul medical al pacientului. Prezența exclusivă a numărului ridicat de monocite, în sine, nu informează decât că există o anumită problemă, dar nu și natura acesteia. De ase­menea, trebuie să se ia în calcul dacă pacientul ur­mează un tratament medicamentos, întrucât anu­mite tipuri de medicamente pot contribui la scăderea sau creșterea numărului de monocite.
Opțiunile de tratament diferă mult, de la un caz la altul. Important este de a se depista cu exactitate cauza principală a numărului anormal de monocite, urmată de instituirea unei terapii corecte, pentru cau­za care stă la baza monocitozei.
Sper ca aceste informații să vă conducă spre afla­rea exactă a cauzei care determină monocitoza în ca­zul dvs., pentru ca situația medicală să vi se clarifice și să beneficiați de o conduită terapeutică corectă.
Să auzim numai de bine!

Dr. ANDREI MANU-MARIN - medic primar urologie, specializare neuro-urologie și urodinamică, EVOMED București, www.evo-med.ro, tel. 0740/07.73.37, e-mail: andrei.manumarin@yahoo.com

"Am infecție urinară recidivantă"
(Răspuns pentru MARIA - Timișoara, F. AS 1156)


Dacă această infecție vă dă simp­tome supărătoare, adică usturime, urinat des, dificultate la urinare, trebuie să o tratați. Dacă analiza este pozitivă și dum­­neavoastră nu aveți nicio mani­fes­tare, puteți să o lăsați în pace. Fără anti­biotic nu dispare. Dacă recidivează des, mai mult de 3 ori pe an, puteți re­curge la o schemă cu antibiotic în doză mică, luat pe o perioadă lungă, 1 până la 3 luni. Pen­tru aceas­ta, mergeți la un consult urologic. De ase­menea, trebuie să aveți grijă să nu existe factori favorizanți de reci­divă, anume: constipație, lenjerie strâmtă din mate­ria­le sintetice, consum redus de apă. Există și cauze me­dicale care favorizează recidiva cistitei, cum ar fi go­lirea incompletă a vezicii sau calculii uri­nari. Pen­tru a ști dacă există asemenea cauze, trebuie să faceți o ecografie cu vezica plină și una după o urinare nor­mală. Dacă există reziduuri în vezică după urinare, tot la urolog trebuie să mergeți, pentru a vă spune cum să tratați problema. Există și produse care pot fi luate timp îndelungat, pentru a reduce rata reci­di­velor, cum ar fi extractul de Merișor sau UTIpro.


Dr. ANDA TĂNĂSESCU - medic primar oftalmolog, e-mail:
crina.tanasescu54@yahoo.com


"Mi s-a pus diagnosticul blefarospasm"
(Răspuns pentru DUMITRU FRÂNGU - Brăila, F. AS nr. 1147)


Blefarospasmul este o contracție anormală și involuntară a mușchilor pleoapelor. Se manifestă prin contracții scurte, de intensitate medie, sau prelungite, ochii neputând fi menținuți deschiși. Poate fi însoțit uneori și de contracții ale mușchilor feței și gâtului. Poate fi accentuat de stres și obo­seală.
Poate să apară ca ad­juvant în boala Par­kin­son, epilepsie, isterie. Există și o formă reflexă în afecțiuni oculare: ke­ra­tite, leziuni corneene, corpi străini corneeni, care provoacă excita­rea ter­mi­națiilor nervului tri­ge­men. Unele afecțiuni pot fi con­fundate cu ble­farospas­mul: nevral­gia de trige­men, spasmul he­mi­feței, ticuri.
Trata­mentul este mai mult simptomatic de­cât cura­tiv. În caz de afec­țiune lo­cală se face trata­ment antide­presiv sau cu anta­goniști ai dopaminei. În cazuri rebele, se poate interveni chirurgical.
Entropionul este contracția exagerată a muș­chiului pleoapei din cauza unor factori iritativi locali: conjunctivite, keratite, corpi străini corneeni. Apariția poate fi favo­ri­zată și de di­minuarea su­portului pos­te­­rior al pleoa­­pelor - scă­derea gră­si­mii or­bitare și la­xitatea zonei.
Se ma­ni­fes­tă prin us­tu­rimi, lă­cri­­ma­re, datorită faptu­­lui că pleoa­pa se ră­sucește spre ochi, produ­când iritarea și con­­ges­tia con­junc­­tivei și lezarea su­prafeței cor­neene.
Trata­men­tul local se face prin tracțio­narea în jos a pleoapei și menți­nerea cu un leucoplast. Uneori, afecțiunea cedează la infiltrații cu xilină sau injecții cu anatoxină botulinică. În for­mele persistente și severe, rezolvarea este chirur­gicală.


FLORICA MUNTEANU - specialist homeopatie/biorezonanță,
Derma Vital Bodymed, București, tel. 021/322.40.04, 0731/871.968


"Doresc un tratament eficient pentru mâncărimea de pe spate"
(Răspuns pentru VASILE BODEA - Panciu, jud. Vrancea, F. AS nr. 1158)


Ținând cont de vârsta și problemele dvs. de sănă­tate, recomand cu succes "Bicorsan", biocortizon natural, un supliment alimentar german, pus pe teh­nologia punctelor cuantice. Conține tămâie, ulei de in și curcuma, recomandat în mod special "pruritului" (mâncărime). Se administrează 3 capsule zilnic. Ți­­nând cont de medicația de sinteză ad­ministrată, este alegerea cea mai optimă și cu reme­diere rapidă. Nu se intersectează cu medicația de sinteză.

"Sufăr de tulburare bipolară și niciun fel de tratament nu mă ajută"
(Răspuns pentru GETA - Drăgănești-Vlașca, jud. Teleorman, F. AS nr. 1158)


Recomand diagnosticarea energetică cu biore­zo­nanța Bicom Optima. Se reechilibrează partea dreap­tă și partea stângă a creierului, cu alte cuvinte, se readu­ce organismul în bioritmul din care a ieșit. Depresia este un rezultat al blocajului energetic din organism. Aparatul se conectează la energia corpului, în acest fel, se face o terapie personalizată în funcție de necesitate. Recomand cu mult succes tratamentul cu biorezonanță Bicom Optima, pentru dereglări psihice, în speță bipolaritate cu depresie.


Dr. IRINA SPUDERCA - medic specialist medicină de familie și medicină complementară, Romclinic, București, tel. 0723/51.07.37

"Vreau părerea unui specialist despre prostată mărită"
(Răspuns pentru IONEL GRIGORAȘ - Bârlad, F. AS nr. 1106)


Adenomul benign de prostată este o tumoră ce se dezvoltă în centrul glandei prostatice, în jurul uretrei, sub vezica urinară și în spa­tele osului pubian. Prin dezvoltarea sa, tumora comprimă uretra, determinând tulburări de micțiune.
Simptomatologia nu ține nea­părat de mărimea prostatei, e­xis­­tând adenoame mici cu simpto­mato­logie deosebită, sau adenoame mari, cu simp­­to­matologie frustă sau absentă care nu au ne­voie de niciun fel de tratament.
Criteriile care stau la baza unui tra­tament sunt: examenul clinic complet al aparatului uro-genital, analiza simpto­matologiei, cu contribuția pacientului, determinarea sco­rului IPSS, analize de laborator, ecografia abdominală, deter­minarea altor afecțiuni de care poate suferi pacientul, ținându-se cont de vârsta lui și de starea biologică.
Tratamentul poate fi complex, pacientul având de ales între fitoterapie, tratamentul specific bazat pe experiența medicului urolog și trata­mentul chirurgical.
Pentru consultația de specialitate vă puteți adresa cabinetului nostru, telefon 0722/61.03.67, dr. Dan Mili­taru.