- Răspuns comun, pentru cititorii care au adresat întrebări legate de această problemă de sănătate -
Descrierea bolii
Adenomul de prostată sau hipertrofia benignă de prostată este o afecțiune benignă a prostatei. Ea se manifestă prin creșterea în dimensiuni a prostatei, o glandă care se află sub vezica urinară și care înconjoară uretra. Se consideră că o creștere peste 30 cm3 a volumului prostatei înseamnă că prostata este hipertrofiată.
Prostata este alcătuită din glande care secretă lichidul prostatic, ce intră în componența spermei, din fibre musculare și fibre conjunctive. Se consideră că o creștere a acestor glande duce la apariția adenomului.
De obicei, adenomul de prostată se dezvoltă în zona de mijloc a prostatei, iar cancerul de prostată se dezvoltă de obicei la periferia glandei. Acesta este, probabil, unul dintre motivele pentru care adenomul se manifestă mai repede, la începutul bolii, în timp ce în cancer, simptomele pot apărea mai târziu. La ora actuală, este cunoscut faptul că, pentru a apărea adenomul de prostată, este nevoie de o funcție testiculară activă, deoarece este recunoscut rolul hormonilor în dezvoltarea bolii. La bărbații cărora li s-a făcut castrare înainte de pubertate (din motive religioase sau de altă natură) sau la cei care au deficitară o enzimă care intervine în metabolismul testosteronului s-a constatat că nu apare adenomul de prostată. Afecțiunea este destul de frecventă, studiile făcute prin examene histopatologice arătând că prevalența bolii este de 40-50% la bărbații între 50-60 de ani și mai mult de 80% la bărbații peste 80 de ani. Cu toate acestea, la mulți pacienți nu apare niciun simptom, nu totdeauna existând o corelație între mărimea prostatei și intensitatea manifestărilor clinice.
Ținând cont de localizarea prostatei, atunci când ea crește în dimensiuni, începe să blocheze uretra, locul pe unde se elimină urina din vezica urinară. În aceste condiții, apar primele simptome ale adenomului: senzația că vezica nu se golește în totalitate, micțiune dificilă, durere la urinare, jet urinar întrerupt sau picurare terminală. La mulți pacienți apare necesitatea de a urina noaptea, chiar de mai multe ori. Chiar și prezența doar a unui simptom din cele enumerate trebuie să fie un motiv pentru prezentarea la medic. În stadiile mai avansate, poate apărea retenția acută de urină, când pacientul nu mai poate urina deloc. Uneori, acesta este momentul când bolnavul se prezintă prima dată la medic. Retenția de urină poate fi favorizată de abținerea voluntară de la micțiune, expunere la frig, consumul anumitor medicamente (anestezice, opioide, anticolinergice, simpatomimetice), consumul de alcool sau imobilizarea prelungită.
Diagnosticul adenomului de prostată nu este complicat de pus. Se face consultul clinic, care include tușeul rectal și examinări paraclinice - analize de sânge (PSA - antigenul prostatic fiind pe primul plan), ecografie, citoscopie, examinări radiologice, computer tomograf sau rezonanță magnetică. Desigur că nu toate cazurile necesită toate investigațiile menționate. Ele sunt indicate în funcție de particularitățile fiecărui pacient.
Principalele complicații ale bolii sunt: incontinența urinară, infecțiile urinare recidivante, litiaza renală sau vezicală, apariția diverticulilor vezicali, retenția de urină și, în cazurile severe, chiar insuficiență renală.
Tratamente cu plante, produse apicole și minerale
Tratamentul adenomului de prostată se face, din punct de vedere al medicinei clasice, cu medicamente care produc o relaxare a musculaturii netede: alfa blocante (alfuzosinul, tamsulosinul și doxazosinul); medicamente hormonale, care blochează alfa 5 reductaza: dutasterida, finasterida, a căror acțiune apare cumulativ, după câteva luni de tratament. De asemenea, se pot utiliza combinații ale celor două clase de medicamente, când efectul este mai puternic. Există anumite medicamente care se utilizează la pacienți care asociază și disfuncții erectile - tadalafil.
Desigur că toate aceste medicamente sunt legate și de anumite efecte adverse. O alternativă eficientă, fără efecte adverse, este reprezentată de fitoterapie. La ora actuală, există o multitudine de studii științifice care arată potențialul plantelor în tratamentul prostatei. Toate aceste plante, neavând efecte adverse, sunt recomandate chiar profilactic, în cure repetate de câte 3-6 luni, la bărbații de peste 45-50 de ani.
* Enumerăm principalele plante recunoscute pentru rolul lor benefic asupra prostatei: Serenoa repens - palmier pitic, care acționează ca și medicamentele mai sus menționate, prin inhibarea enzimei alfa 5 reductază, dar fără efectele adverse ale acestora. Urtica dioica - urzica, are efect diuretic și antiinflamator. Semințele de in au, de asemenea, efecte antiinflamatoare asupra prostatei. Pygeum africanum - prunus africanum, are în compoziție o serie de steroli și acizi grași esențiali cu rol antiinflamator eficient asupra prostatei. Există și plante autohtone cu efecte antiinflamatoare, antispastice și antitumorale, care acționează eficient în adenomul de prostată: ghimpe, pufuliță cu flori mici, tătăneasă, tinctura de castan sălbatic, gălbenele.
* Dintre produsele stupului sunt indicate, pentru adenomul de prostată, propolisul și polenul crud, în cure repetate, de câte 3 luni.
* O altă categorie importantă, în arsenalul medicinei complementare, o reprezintă oligoelementele și mineralele. Pentru adenomul de prostată sunt recomandate în mod special două oligoelemente cu efecte extrem de puternice: zincul și seleniul. Acestea intervin în activitatea unor enzime care au rol în distrugerea radicalilor liberi. Prin acest mecanism, au efecte antiinflamatoare și antitumorale, cu rol benefic asupra prostatei. Acestea se pot utiliza în cure de 3-6 luni sau chiar continuu, la indicația medicului.
Miracolul homeopatic
Nu în ultimul rând, trebuie menționat tratamentul homeopatic, cu efecte extrem de puternice în adenomul de prostată. El trebuie însă totdeauna individualizat, la recomandarea medicului. În continuare, prezentăm, cu titlu informativ, remediile cele mai utilizate în tratament.
Conium le este indicat pacienților care au prostată crescută în dimensiuni, cu consistență dură. Acești pacienți au senzația de greutate, resimțită la nivelul perineului.
Digitalis este indicat la pacienții mai în vârstă, care se confruntă și cu afecțiuni hepatice și la care pulsul este lent. Bolnavii acuză senzație constantă de a urina, mai ales noaptea. Micțiunea este însoțită de senzație de arsură. Este indicat de asemenea și în cazuri de retenție de urină.
Zincum metallicum este indicat la pacienții care urinează mai bine în poziția șezând și aplecându-se spre spate. Este indicat și în retenția de urină.
Selenium metallicum este indicat la pacienți în vârstă, care pierd urina sub formă de picături, atunci când merg la toaletă sau după scaun. Este, de asemenea, indicat la cei care au poluții nocturne sau emisie de lichid seminal după scaun. Problemele urinare sunt acompaniate de o senzație mare de oboseală mentală și fizică. Este un remediu indicat și în cazurile de prostatită.
Sabal serrulata este un remediu foarte bun în retenția acută de urină. Este indicat, de asemenea, pacienților care trebuie să urineze de mai multe ori noaptea, care pierd urina când fac efort fizic sau când râd. De asemenea, este indicat pacienților care acuză dureri și la ejaculare.
Benzoicum acidum le este indicat pacienților la care adenomul de prostată se asociază cu litiază renală sau cu insuficiență renală. Urina acestor pacienți este modificată la culoare - închisă - și are un miros foarte pătrunzător.
Barita carbonica este indicată pacienților în vârstă, care au prostata mult mărită. În cazul lor, boala se asociază de multe ori cu fenomene de ateroscleroză cerebrală, cu diminuarea capacităților mentale.
Staphisagria este un medicament indicat pacienților cu prostata mult mărită și la care este prezentă o senzație de durere constantă, localizată în zona perineului. În cazul lor, adenomul poate fi însoțit de afecțiuni testiculare, orhiepididimite sau varicocel.
În cazurile în care pacienții nu răspund la aceste măsuri terapeutice sau când apar complicații, este indicată intervenția chirurgicală. Există mai multe tehnici, de la intervenții minim invazive, cu laser sau rezecție transuretrală, până la intervenția majoră: adenomectomia. Tipul de intervenție se stabilește de către chirurg, în funcție de statusul pacientului.
Atenție la profilaxie!
În încheiere, aș sublinia rolul important al măsurilor profilactice, pe care trebuie să le ia orice bărbat, după vârsta de 50 de ani. Acestea constau în evitarea frigului, a umezelii, a sedentarismului (în special poziția șezând prelungită), în evitarea anumitor medicamente - simpatomimetice, opioide, anticolinergice, în tratarea promptă a infecțiilor în sfera genito-urinară și în cure periodice cu plantele și oligoelementele menționate mai sus, care și-au dovedit rolul protector asupra prostatei. De asemenea, atunci când apar simptomele specifice sunt recomandate consultul medical și analize, cât mai repede posibil.
D-l dr. RAREȘ SIMU poate fi contactat la Cabinetul "APIMEDICA", București, str. C.A. Rosetti nr. 31, tel. 021/317.37.91, 021/317.38.96