"Vă îmbogățiți ca hoții, noi pierim încet cu toții!", scrie pe una dintre pancardele protestatarilor de la Sebeș. Mii de cetățeni au ieșit pe străzile Sebeșului, protestând împotriva celor ce prelucrează pădurile măcelărite din zonă. Fabrica Kronospan, care vrea să-și dubleze capacitatea de producție de formaldehidă, o substanță cu o toxicitate mortală. Drept urmare, cetățenii străvechiului oraș transilvan au ieșit în stradă. Oamenii nu mai vor să respire cancer. Purtătoarea lor de cuvânt este o femeie: Ana Hațegan.
Cancerul din coșul fabricii
- Nu ați fost niciodată activist de mediu, nu ați fost niciodată implicată în politică, nu aveți profilul unui protestatar de meserie. Sunteți un simplu cetățean al orașului Sebeș. Cu toate astea, ați devenit unul dintre liderii celor peste 2000 de oameni care ies în stradă să protesteze, în fiecare duminică, împotriva poluării cumplite a orașului și a zonei. Ce vă mână într-o luptă așa de grea?
- Informația dvs. este depășită. Nu suntem doar 2000 de oameni, ci peste 6000 care au semnat petiția împotriva poluării. Eu sunt doar unul dintre ei. Implicarea mea a început în urma unui articol din presa locală, intitulat "Câinii democrației latră, caravana cancerigenă trece", scris de Bogdan Presecan. Am aflat că fabrica Kronospan din oraș, al cărei profil este prelucrarea lemnului, are o instalație de formaldehidă de 30 de mii de tone, dar voia să mai deschidă una, de 60 de mii de tone. Nu înțelegeam exact ce înseamnă aceste valori și nu mă pricep la chimie, dar mi s-a părut revoltător, pentru că noi toți sebeșenii știm deja pe pielea noastră că instalația existentă poluează foarte tare orașul. Când am început să cercetez îndeaproape ce înseamnă aceste instalații, m-am îngrozit, pur și simplu. M-am speriat. Nu doar că trăim deja o catastrofă la Sebeș, dar perspectiva e să ne adâncim și mai mult în ea, efectiv, să ajungem să respirăm cancer, fără ca nimeni să ne informeze sau să ne avertizeze. A fost un sentiment de revoltă și de neputință. Din fericire, cu strigătul meu de nemulțumire s-au solidarizat câteva mii de oameni.
- Ce ați descoperit prin investigațiile făcute?
- La fabrica din Sebeș se produc peste un milion de metri cubi de PAL, sau cum îi mai spun românii PFL, adică lemnul acela tocat și lipit, ce devine plăci lemnoase. Problema este acel lipici care face parte din fabricație, un fel de rășină, la producerea căreia este folosită formaldehida, și care este un produs toxic, chiar și după ce ajunge în casele oamenilor, sub formă de mobilă. Când se produce acest lipici, pe coșurile fabricii iese o substanță numită PM10, recunoscută de Organizația Mondială a Sănătății ca substanță cancerigenă. Este o pulbere în suspensie, o inhalezi și nu ai cum să o mai scoți din plămâni, iar efectele sunt devastatoare, de la cancer pulmonar la cancer al sinusurilor, leucemie, astm, probleme cardiace, avort spontan, și lista ar putea continua. Cei mai afectați sunt copiii, apoi persoanele în vârstă și cei care au deja probleme de sănătate. Ceea ce dorește fabrica Kronospan să facă este să dubleze capacitatea de producție a acestei substanțe criminale, într-o platformă industrială, aflată la 150 de metri de cartierul Kogălniceanu din Sebeș! Și autoritățile nu doar că nu ne-au avertizat, dar au dat aprobare pentru construcție. Pentru asta am ieșit în stradă, pentru dreptul nostru de a trăi într-un mediu curat sau, mai bine zis, în condițiile actuale... pentru dreptul de a trăi, pur și simplu.
- Există date concrete legate de poluare?
- Date concrete? Priviți norul de gaze care iese din furnale și care plutește pe deasupra noastră acum, când vorbim. Când spăl hainele și le pun la uscat pe balcon, trebuie să le spăl din nou, după câteva ore, pentru că imediat capătă un miros de chimicale și de fum. Dacă mergi să te plimbi în parc, simți că aerul are un miros ciudat, e apăsător și respiri greu. Sunt zile în care nici nu știm dacă să ne bucurăm că bate vântul spre sate și aerul e mai bun, sau să ne pară rău de așezările asupra cărora se abate nenorocirea, cum sunt Vințul, Alba sau Petreștii. Avem un panou montat în centru, care măsoară și ne arată calitatea aerului. Oamenii trec neputincioși pe lângă el, deși afișează constant că trăim într-un aer otrăvit, la nivelul 5, din maximum 6. De altfel, județul Alba este campion național la diagnosticările de cancer.
Dreptul de a respira
- Protestele sebeșenilor durează deja de trei luni. Ieșirea în stradă a schimbat ceva?
- Solidaritatea și mobilizarea oamenilor a fost extraordinară. De trei luni, în fiecare duminică, indiferent de vreme, s-a ieșit în stradă și s-a protestat împotriva poluării și pentru dreptul la aer curat. Asta e... am ajuns să ne cerem dreptul de a respira... Prima noastră solicitare a fost oprirea actualei stații de formaldehidă și realizarea unui studiu de impact asupra sănătății populației. Este incredibil, dar adevărat: fabrica s-a deschis de zece ani, dar un studiu care să arate cât va fi de afectată populația abia acum încearcă primarul să facă. Apoi, am cerut ca noua fabrică să se construiască în altă parte, cât mai departe de locuințele oamenilor, să fie anulată actuala autorizație de construcție. Pentru că există și un risc foarte mare, în caz de accident. În 2008, au fost două incidente amendate de Garda de Mediu, dintre care unul a însemnat scurgerea a "doar" 800 de kg de formaldehidă, în urma căreia valorile poluării în întreaga zonă s-au dublat! Vă dați seama ce risc ar exista la producerea a 60.000 de tone! Și nu în ultimul rând, am cerut să se cerceteze și să fie trași la răspundere cei care au permis ca Sebeșul să trăiască în otravă, pe baza unor studii dubioase, acordate de SRL-uri fără nicio atribuție. Din fericire, la presiunea străzii, s-a stopat punerea în funcțiune a noii fabrici. Nu ne vom opri însă din proteste până nu vom obține ceea ce dorim, și sperăm să se solidarizeze cu noi cât mai mulți oameni. Banii nu se fac cu prețul sănătății altora.
- Fabrica din Sebeș are o faimă proastă nu doar ca poluator al orașului, ci și pentru modul în care măcelărește pădurile din zonă, până în Retezat. Cum s-a reacționat la protestele oamenilor?
- S-a reacționat după o rețetă binecunoscută în județ, mai ales la Roșia Montană (aflată tot în județul Alba). Au simulat dialogul cu noi, după care angajații Kronospan au ieșit în stradă, bătând toba cu cele 500 de locuri de muncă ale fabricii. Dar Sebeșul are 24 de mii de locuitori. Nu poți cumpăra sănătate cu bani, și lucrul ăsta ar trebui să-l știe în primul rând ei, cei ce lucrează în acel mediu toxic. O fată de douăzeci și ceva de ani a murit de cancer pulmonar, deși nu fumase niciodată. Ce argumente economice pot aduce oamenii de afaceri ai fabricii, în fața unui părinte nefericit? Mai nou, tot după un sistem cunoscut, cei câțiva lideri ai protestatarilor împotriva poluării grave au fost dați în judecată, ca să fie intimidați. Mie, de exemplu, mi s-au cerut daune de 2,5 miliarde lei vechi, că le-am stricat imaginea. Eu sunt un om obișnuit, cu un salariu obișnuit, așa că nu au ce bani să îmi ia. Toți cei care ieșim în stradă știm că ceva mai de preț decât sănătatea noastră și a familiilor noastre, nu avem. Și pentru asta ne vom lupta până la capăt.