FLORICA MUNTEANU - "Biorezonanța a fost dragoste la prima vedere"

Adriana Rotaru
Doamna Florica Munteanu a plecat din Ro­mânia cu 32 de ani în urmă, stabilindu-se în Germania, împreună cu soțul ei, medic dermatolog. Acolo a absolvit Institutul de terapii alternative "Erhardt", din Bavaria, pentru ca ulterior să se specializeze în nutriție, homeopatie și biore­zonanță. Pe aceasta din urmă, care i-a trezit interesul în mod deosebit, a aprofundat-o și a practicat-o vreme de 17 ani în Germania. În 2007, a revenit în România, ca să înființeze Centrul de biorezonanță și dermato-cosmetică Dermavital, cu intenția declarată de a sta aici doar șase luni, timp suficient pentru a organiza cabinetul și a-l pune pe picioare. Acum, șapte ani mai târziu, călătorește des în Germania, însă continuă să lucreze la București. Și aici va rămâne.

- De ce?

- Cum să vă explic, se creează trep­tat niște legă­turi. Și cu colaboratorii, desigur, dar mai ales cu pa­cien­ții. Când vezi ce probleme au și ești conștient de faptul că poți să-i ajuți, cum să-i pără­sești?

- Pentru multă lume, biorezonanța este ceva oarecum de domeniul SF. Presupune ea și o anu­mită rigoare, mai mult sau mai puțin științifică?

- Ideea a apărut în Germania prin 1977 și a apar­ținut unui medic vizionar, dr. Franz Morell, care a și construit pri­mul echipament de acest tip - nu sin­gur, bineînțeles, ci în colaborare cu un inginer la fel de entuziast. Cel pe care lucrăm noi astăzi se numește "Bi­­com Optima" și reprezintă varianta de ultimă gene­rație a unui aparat realizat în 1987. Producătorul, firma "Regumed" din München, nu acceptă să-l vân­dă decât după ce a făcut clientului o instruire temei­nică, teoretică și practică, astfel încât să existe garan­ția unei utilizări în condiții de siguranță deplină. Și chiar după aceea, noi rămânem în contact perma­nent cu producătorul. "Regumed" ne pune la dispo­ziție literatură de specialitate și filme, ne invită la schim­buri de experiență, specializări, congrese cu partici­pare internațională (fiindcă, în afară de cele câteva mii de utilizatori din Germania, mai există mulți în alte țări și pe alte continente). Pregătirea noastră pro­fesională este o necesitate, așa încât sun­tem mereu in­formați în legătură cu tot ce se întâmplă în acest do­meniu în lume.

- În ce constă, practic, o ședință de terapie, ce anu­me face aparatul dvs.?

- Să începem cu începutul. Nu te poți apuca de un tratament până când nu știi ce ai de tratat. Când se prezintă la noi un pacient, i se face mai întâi un set de investigații energetice, care ne arată o multitudine de coeficienți, până la nivel de celulă. Ca să dau câte­va exemple: statutul mineralelor, încărcarea cu metale grele, oxigenarea creierului, vâscozitatea sângelui, depunerile de colesterol, valorile colesterolului, den­sitatea osoasă etc. După aceea, medicul procedează la diagnosticarea energetică efectivă, care ne dă posi­bilitatea să cunoaștem starea de sănătate a pacien­tului. Descoperim uneori probleme pe care persoana în cauză știe că le are, însă le trece sub tăcere - ceea ce eu consider greșit - dar și unele care îi sunt necu­noscute. Mi s-a întâmplat ca un pacient să nege, de-a dreptul supărat, că ar avea hepatită, iar după trei-patru săptămâni, să revină și să spună: "Da, ați avut drep­tate, mi-am făcut niște analize și am aflat că su­făr de hepatită." De asemenea, foarte des depis­tăm boli care se anunță deocamdată numai în planul energetic, prin dereglări, fără a se manifes­ta încă organic. În această fază, putem să le stopăm și să inver­săm cursul.

- De unde provin dereglările de care vorbiți, ce factori le provoacă?

- Omul din ziua de azi e supus la tot felul de agre­siuni din exterior. Aerul poluat pe care îl respirăm, calitatea precară a apei, smogul electromagnetic, ra­dia­țiile, alimentația prelucrată, manipulată și falsi­ficată. Există statistici serioase, care ne spun că pla­neta noastră ar trebui să fie de trei ori mai mare ca să încapă pe ea atâtea livezi de măslini, de câte ar fi ne­voie pentru a produce cantitățile uriașe de "așa-zis" ulei de măsline care se găsește peste tot, în rafturile magazinelor. Sau, cum am văzut nu de mult la tele­vizor, bucăți de carne vândute la casolete, într-un su­per­market: păreau frumoase, dar, de fapt, erau "con­fecționate" din bucățele mai mici, lipite între ele cu un adeziv. Și chiar când nu se recurge la asemenea falsuri groso­lane, noi consumăm curent carnea unor animale și păsări crescute brutal, îndopate cu hor­moni, ținute în condiții stresante și, în final, sacri­ficate - iată ce preluăm în organismul nostru. Aș adău­ga și abuzul de me­dicamente: se iau cu mult prea mare ușurință hapuri pentru orice, mai ales antibio­tice, destulă lume se auto­tratează după ureche, chiar și pentru o durere de cap sau o diaree de o zi când, poa­te, corpul nostru expul­zează niște reziduuri toxice și cel mai înțe­lept ar fi să-l lăsăm în pace. De ase­me­nea, și vaccinurile care, în opi­nia mea, mai mult dăunează decât ajută. Apoi, viața pe care o ducem, fluxul infor­mațional pe care creierul nostru este inca­pabil să-l mai prelu­creze, stresul cronic, frustrările, de­zor­dinea, chiar dezastrele din existența perso­nală a unor oa­meni. Și lista poate rămâne deschisă. Așadar, să ne mirăm dacă din toate a­ces­tea și din multe altele rezultă diverse debusolări energetice?

- E un tablou îngrijorător și, fără îndoială, real. Biore­zonanța ne poate fi de ajutor? Cum anume?

- În esență, noi nu facem altceva decât să readu­cem orga­nismul la bioritmul din care el a ieșit, astfel ajutându-l să func­ționeze normal în continuare. Sim­plificând, desigur, ne putem imagina că o terapie decurge cam așa: eu am numărul dvs. de telefon și amândouă stăm de vorbă. Deși nu se poate vedea ce vorbim, între noi circulă o informație. Ceva similar se întâmplă între aparatul de biorezonanță și corpul pacientului. Omul transmite o informație care este strict personalizată, este numai a lui, se referă la starea în care se află corpul său, iar aparatul o preia și o analizează, fiindcă el este un computer de analiză, apoi răspunde: "Bine, asta îți trebuie, asta îți dau" - și o dă înapoi exact așa cum o poate prelucra corpul, nu cum ar vrea terapeutul sau cum ar vrea pacientul. Pentru că acolo unde dai prea mult și organismul nu e pregătit, nu va primi. Într-o primă fază, este necesar să pregătim și să deschidem organele de eliminare - rinichii, plămânii, ficatul, colonul - pentru ca ele să poată debarasa rapid corpul de o eventuală încărcă­tură toxică, de pildă, de metalele grele. Și foarte im­portant este să pătrundem în spațiul intercelular, unde celulele își deversează toxinele și de unde se alimen­tează, fiindcă vasele de sânge acolo duc hrana. Iar dacă în acel loc există în permanență o apă tul­bure, murdară, se întreține boala, afecțiunile urmează una după alta, ca să nu mai vorbim de tulburările de somn, de dificultatea de concentrare și așa mai de­parte. De aceea, noi curățăm mereu spațiul inter­stițial, pentru a da celulelor posibilitatea să se elibereze de reziduuri, aruncându-le în afara lor.

- În cât timp se instalează efectul?

- Prima ședință de terapie este ca pietricica pe care o arunci în apa unui lac: se formează cercuri din ce în ce mai largi, în organism începe să se producă o autoreglare. Am pacienți care îmi spun că, după prima terapie, au simțit o ameliorare spectaculoasă. La du­rerile de cap, de obicei. "Dar nu m-a ținut prea mult, numai câteva zile." Și atunci, unii ajung la convin­gerea că biorezo­nanța are efect doar pe timp limitat. Nu-i așa. Bateria corpului este deja pornită, iar după câteva ședințe, ea începe să funcționeze conform bioritmului ei. Toți pacienții care au reușit să facă măcar patru șe­dințe de terapie n-au cum să nu ob­serve niște modificări. Dacă orga­nul pe care îl tratăm încă mai are celule sănătoase, noi pe acelea le susținem și ajutăm la îndepărtarea celulelor bolnave, a celor uza­te, care și-au făcut treaba și se cuvine să plece. E greu de crezut, dar în corpul nostru, în fiecare secundă, se nasc zece milioane de celule și mor zece milioane de celule. În unsprezece luni, organismul se reînnoiește complet.

- Dacă avem un corp nou, de ce nu dispare boa­la? De ce o tumoră continuă să crească?

- Pentru că ea urmează mo­delul pe care celula și l-a însușit la un moment dat. Or, noi asta facem: învățăm organismul să revină la direcția normală. Aparatul Bicom Optima cu care lucrăm se cuplează la infor­ma­ția corpului, pe organul care are probleme, și încearcă să-l reori­enteze. Ordonează acel haos energetic despre care am mai vorbit, îl aduce într-o altă ordine, cea pe care am avut-o cu toții cândva. Imaginați-vă o locomotivă care a deraiat - eu folosesc mereu comparația asta. O punem înapoi pe șine și ea reîncepe să meargă așa cum trebuie.

- Pare foarte simplu.

- Chiar este, fiindcă natura e frumoasă, generoasă și simplă. Numai nouă ne place să complicăm inutil lucrurile. Biorezonanța înseamnă viață. Atunci când am întâlnit-o, pentru mine a fost o dragoste la prima vedere. Mi-a deschis în față un univers fascinant și am știut că îmi voi dedica viața acestei activități. Un pacient al meu, fizician, e de părere că oamenii ar mai avea nevoie de încă cincizeci de ani ca s-o înțeleagă. Se prea poate, însă într-o bună zi, ei tot vor reuși să conștientizeze că vindecarea este în ei, trebuie doar să știe cum s-o găsească.

- Ce boli pot beneficia de terapia dvs.?

- Afecțiunile care pot fi ameliorate sau unde obți­nem rezultate bune ori chiar excelente (depinde de cât de înaintată este debusolarea energetică) sunt foarte numeroase și extrem de diverse. Ținând seama de faptul că noi ne conectăm la informația energetică transmisă de corpul pacientului, practic aș putea să încep enumerarea de la A - alergii, și să ajung la Z - zona zoster. În ce privește alergiile, nu ezit să spun că ele sunt punctul forte al biorezonanței. În Germania am lucrat cu o doamnă care suferea de febra fânului - o formă de rinită alergică sezonieră - și nici nu putea ieși în curte, necum să stea pe verandă, când soțul ei tundea iarba. Iar după primele două ședințe, nu numai că se plimba prin grădină, dar manevra ea, în locul soțului, mașina de tuns iarba. Un alt caz interesant l-am avut aici. Medicul stomatolog care își are cabinetul în aceeași clădire cu noi, două etaje mai sus, m-a întrebat dacă pot să-l ajut cu un pacient, un bărbat în jur de 70 de ani, căruia ar fi trebuit să-i facă o intervenție mare, cu durata de minimum o oră și jumă­tate. Dificultatea consta în aceea că omul avea reacții alergice foarte puternice la orice anestezic, fiind în același timp și cardiac - motiv pentru care fusese refuzat de mai mulți dentiști. A venit la mine cu anestezicul care urma să-i fie injectat și i-am făcut câteva desensibilizări. Operația a durat nu o oră și jumătate, ci trei, iar pacientul n-a avut niciun fel de probleme. O altă categorie care necesită desensibi­lizări sunt intoleranțele alimentare la gluten și lactoză (cel mai frecvent întâlnite), dar și la alte alimente. Ajung la noi pacienți care se plâng: "Nu mai am voie să mănânc asta și asta toată viața." Eu, când îi aud așa resemnați, devin un arici, pentru că știu că există soluții, numai că trebuie să faci ceva, nu? Acești oameni se află în impas, fiindcă la un moment dat, în viața lor, alimentul respectiv le-a făcut într-adevăr rău și organismul a rămas setat astfel. Acum trebuie să-l resetăm, să anulăm informația greșită existentă acolo și să învățăm corpul să accepte din nou acel aliment. De exemplu, am o pacientă care nu poate renunța la ciocolată. Nu e fumătoare, nu bea alcool, nu consumă cafea, însă ciocolata e slăbiciunea ei și îi dădea tul­burări digestive. Mi-a adus un baton de ciocolată și o amandină, i-am făcut terapia cu ele și acum își poate oferi din când în când, fără probleme, această mică plăcere.

- Care sunt afecțiunile cu care aveți de-a face mai des?

- Să vedem. Am să vi le spun nu sistematic, ci așa cum îmi vin acum în minte. Durerile reumatice, gonartroza, coxartroza, lombosciatica, spondiloza cervicală, durerile de umeri, clasicele dureri de coate (care au de multe ori legătură cu un stomac hiper­acid), colonul iritabil, migrenele, insomnia, nodulii tiroi­dieni și alte tipuri de noduli, adenomul de pros­tată, uterul fibromatos, chisturile ovariene, forma­țiunile pe rinichi sau pe plămâni, apoi bolile auto­imune, cum ar fi boala Crohn, tiroidita Hashimoto, poliartrita reumatoidă, lupusul eritematos, scleroza multiplă. Dacă ai scleroză multiplă, medicina alopată te consideră un bolnav nevindecabil. Eu am o pa­cientă din Buzău, care vine la noi de doi ani. Doamna asta, de când intra pe ușă și până pleca, era un pachet de dureri, o durea tot trupul. Soțul o aducea cu ma­șina. Acum vine singură, cu autobuzul, la patru săptă­mâni, la șase, cum poate și ea. Nici nu mai vorbește de du­reri și se mișcă cu totul altfel. Trebuie să recu­nosc că doamna mi-a acordat o mare încredere. Știți, pacienții își doresc de obicei rezultate foarte rapide, iar în cazurile astea grave nu e posibil. Am fi nerea­liști dacă ne-am aștepta ca biorezonanța să facă mi­nuni. Și sunt destui care nu au răbdare și te abando­nează, dacă nu le dai rezultate vizibile în două-trei ședințe.

- Îmi puteți relata un caz care v-a adus o satis­facție deosebită?

- Mi-e greu să aleg unul. De fiecare dată mă bucur când văd că unui pacient îi merge bine. Îmi amintesc de o doamnă care a venit la noi cu metastaze pe 70% din suprafața plămânilor și am adus-o la 30%. Am ajutat un tânăr de 22 de ani, adus aici de mama lui, pentru că el nu mai vedea ab­so­lut nimic. Se pră­bu­șise într-o stație de me­trou și orbise in­stantaneu. Reușise, cumva, să-și buto­ne­ze telefonul pe pipăi­te, ca să ceară ajutor. Părinții îl duseseră peste tot, i se făcu­seră toate investi­gațiile po­sibile, dar nu se gă­sise nicio ex­plica­ție pentru starea lui. Avea o cădere ener­getică severă, pe care noi am tratat-o și, du­pă a treia ședin­ță, a înce­put să ză­rească, se putea în­călța sin­gur. Acum e în Ame­rica, și-a terminat studiile, e sănătos.
V-aș spune și povestea unui medic (în de­cursul anilor, au trecut pe la noi mulți pacienți medici, unii dintre ei abia la sfârșit mi-au zis ce profesie au). S-a întâmplat cu trei ani în urmă. Totul a pornit de la o viroză urâtă, probabil tratată superficial și combi­nată cu o extenuare fizică extremă. Într-o bună zi, a căzut din pi­cioare, la el acasă, și din acel moment n-a mai putut umbla. A fost internat pentru șase săp­­tămâni, a ieșit din spital într-un scaun cu rotile și i s-a spus: "Vei rămâne așa pentru tot restul vieții, trebuie să te obișnuiești cu asta." Avea picioarele paralizate. Creierul nu mai dădea co­menzile ne­cesare și, la vârsta bolnavului (67 de ani), nu se mai putea spera la o refa­cere. Eu am fost contactată încă din timpul spi­talizării lui și am lucrat cu el în fiecare săptă­mână. Vă imaginați cum eram privită acolo, fiindcă îndrăz­neam să mă bag într-o treabă atât de com­pli­cată. Asta era situația la sfârșitul lu­nii ia­nuarie. În același an, în septembrie, mer­gea sprijinit într-un bas­ton, pe care deja nu-l mai folosea când a dat prima ninsoare. În pre­zent conduce ma­și­na, călătorește cu avionul, își vede de meserie, e activ, e un om normal. Când se întâlnește cu colegii care l-au îngrijit în spital, aceia se uită la el și nu le vine să creadă.

- Vă simțiți în competiție cu medicii alopați?

- Câtuși de puțin. Nici nu poate fi vorba de com­petiție aici, ci doar de colaborare: ne completăm reci­proc, contribuim fiecare cu modalitățile și metodele lui specifice la însănătoșirea bolnavilor - este cauza căreia ne-am dedicat. De altfel, în Vest, medicii alo­pați își îndrumă deseori pacienții spre noi. Dar și în România lucrurile încep să se pună în mișcare. În ultimele săptămâni, ne-au sosit o doamnă din Huși, trimisă de medicul de familie, și cineva de la Pitești, venit din partea unui oncolog.

- Există limite de vârstă la terapiile pe care le practicați?

- Nu. Am avut și bebeluși de două săptămâni, cu dermatite sau chiar cu psoriazis, luate de la mamă, în momentul nașterii. Iar cea mai vârstnică pacientă de la centrul nostru din București este o doamnă de 97 de ani, care vine însoțită de fiica ei. E o persoană foarte hotărâtă și rațională. Spune: "Eu știu că am un orga­nism uzat, nu mai poate nimeni să-mi facă oasele bu­ne și așa mai departe, dar mental vreau să mă men­țin."

- Biorezonanța produce vreodată efecte nega­tive?

- Exclus. Dacă, să presupunem, terapeutul pune un program care nu-și are rostul, corpul, pur și sim­plu, nu-l primește, fiindcă n-are nevoie de el. De aceea, eu aș recomanda tuturor persoanelor tinere, care au o muncă stresantă sau care știu că în familia lor există boli grave, să-și facă preventiv echilibrări energetice și, pe cât posibil, să-și schimbe stilul de viață, câtă vreme dereglările încă nu sunt foarte pro­funde. Să nu uităm că sănătatea ne aparține, și fiecare dintre noi decide cum vrea să și-o ad­ministreze.

- Intrând pe site-ul dvs., am remarcat că oferiți și câteva suplimente nutrițio­nale, doar patru la număr. De ce atât de puține, de ce tocmai acestea și nu altele?

- Fiindcă, deși au la bază rețete ayurvedice vechi de mii de ani, totuși, prin teh­nologia lor ultramodernă de fabricație (a punctelor cuan­tice), patentată de firma ger­mană Jabosan, ele au legă­tură cu tipul de medicină al­ternativă practicat de noi. Me­sundra se adresează, prac­tic, oricărei boli cronice și tulburări metabolice, nodulilor și tumorilor, Bicor­san combate infla­ma­țiile și durerile, Me­sucur hrănește țe­sutul osos, discurile intervertebrale, părul și unghiile, reface car­tilajul articular dis­trus și lichidul si­novial, Neurosklerol merge pe dereglări neurodegenerative, ca scleroza multiplă, Alzheimer și Parkinson, dar și pe insomnie, coșmaruri, stres.

- Dvs. personal faceți uz de aceste suplimente și terapii?

- Sigur că da. Altfel, n-aș avea energia necesară să stau douăsprezece ore pe zi la dispoziția pacienților. Iar pe băiatul meu, care s-a născut în Germania, l-am crescut de la câțiva anișori cu biorezonanță. Acum va împlini 25 de ani, măsoară un metru nouăzeci și trei și e un tânăr perfect sănătos, la trup și la minte. Un lucru aș vrea să fie foarte clar: niciunui om care-mi trece pragul nu i-aș face vreodată ceva ce nu mi-aș face oricând mie însămi sau familiei mele. La fel cum razele pornesc din soa­re, tot așa și noi suntem conec­tați cu toții la o minte universală. Tre­buie să fim atenți cum gândim și cum acționăm, pentru că ar putea să ni se întoarcă și să suportăm consecințele.


Informații despre Centrul de biorezonanță și dermato-cosmetică Dermavital din București (Calea Vitan nr. 28) se pot obține la
tel. 021.322.40.04, 0371.14.77.02, 0731.87.19.68 sau de pe site-ul www.dermavital-med.ro