- Cred că, fie și împotriva voinței politicienilor, întreaga cultură politică se va schimba după ultimul tsunami declanșat de anchetele DNA și de condamnările pronunțate de instanțe în cazurile miniștrilor corupți. Guvernul Tăriceanu a fost decimat, opt din cei 21 de miniștri fiind condamnați, doi din stâlpii guvernului Boc, Elena Udrea și Adriean Videanu, sunt urmăriți penal, patriarhul opoziției față de reformele președintelui Băsescu, Dan Voiculescu, se află și el în penintenciar, un judecător al Curții Constituționale este pe punctul de a fi arestat și trimis în judecată de DNA, rețeaua de baroni locali ai PSD este în curs de dezmembrare. Tabloul care rezultă din dosarele DNA atestă fundamentele penale ale politicii românești post-decembriste: guvernarea a fost doar un mijloc pentru exploatarea resurselor statului în favoarea guvernanților și a clientelei lor, adesea recrutată din sfera interlopă, iar instituțiile statului au servit preponderent pentru direcționarea resurselor bugetare către grupurile de interese aflate la putere. Fie că vorbim de caracatița corupției din dosarul Microsoft, de privatizările strategice în interesul unor personaje dubioase, de despăgubirile astronomice, de zeci de milioane de euro, pentru drepturi litigioase, acordate cu generozitate, în timp ce salariile bugetarilor erau tăiate cu 25% și TVA era ridicat la 24%; de restituirile frauduloase de păduri; de finanțarea de la buget a unei gale sportive, organizate de o firmă privată în condiții obscure; sau de furnizarea de gaze naturale la preț subvenționat, către un om de afaceri care apoi le-a vândut la prețul pieții, realizând profituri considerabile, fondul este același: sistemul "ticăloșit" a cuprins toate partidele, cetățenii plătitori de taxe au fost nu numai păgubiți, ci și mințiți, iar procesele democratice, mai ales alegerile, au fost viciate. De câțiva ani, manipulați de Antene, mulți au crezut că problema nației era Traian Băsescu. După încheierea mandatului său, vedem că țara avea de fapt o problemă de sistem, iar reformele inițiate și susținute de Traian Băsescu stau la baza operațiunii de curățire a vieții publice la care asistăm și care îi vizează și pe apropiații fostului președinte.
Dezvăluiri de asemenea amploare nu pot rămâne fără consecințe și nu mai pot fi mușamalizate sau minimalizate. Deja, electoratul a ales un președinte care a promis transformarea României într-o țară normală. Iar parlamentarii au înțeles că Parlamentul nu mai poate fi un scut pentru miniștrii cu dosare penale, și acceptă să nu mai obstrucționeze anchetele penale la adresa lor. Morala acestei istorii este că nu poți fi în NATO și în UE și să ignori regulile clubului euroatlantic, devenind o sursă de insecuritate pentru că ești profund corupt. Să nu ne temem, așadar, de mișcările tectonice declanșate de DNA și de instanțe, căci nu avem de pierdut decât lanțurile sărăciei și înapoierii pe care o clasă politică aflată în agonie ni le-a impus timp de 25 de ani.
- Mai puțin mediatizată decât anchetele DNA, decizia PNL de a înlătura guvernul Ponta pare să producă deja consecințe în parlament, prin recrutarea de transfugi politici. Se pune însă problema dacă un guvern susținut de o majoritate de strânsură poate fi credibil și eficient?
- Președintele Johannis este pe punctul de a realiza un pas important din programul său, în ciuda ezitărilor inițiale ale unor personalități ale PNL, care se tem să-și asume guvernarea în actualele condiții, adică sub amenințarea unei justiții care a prins gustul independenței. Pe de altă parte, este adevărat că o majoritate parlamentară care să susțină un nou guvern nu poate fi decât o nouă "soluție imorală", pentru că PNL nu se poate alia decât cu UDMR, formațiune reticentă față de reforme și obsedată de menținerea unui electorat captiv, cu așchiile care au sărit din explozia PPDD și din pulverizarea PLR și cu gruparea exclușilor din PSD, condusă de Mircea Geoană și de extrem de controversatul Marian Vanghelie. Cu alte cuvinte, noua majoritate nu poate fi decât o glorificare a traseismului politic și ne putem întreba, ce speranțe ne-am putea pune în discernământul și principialitatea membrilor săi, care - ca și PNL, de altfel - sunt cu toții exponenții tradiției toxice din politica românească, definită de corupție, lipsă de integritate și dispreț față de interesul public. Așa este, dar speranțele nu ni le punem în politicieni, ci în mersul istoriei, care astăzi pare să fi pornit împotriva corupției în întreaga Europă, amenințată de fragilizarea economică și de pericolele terorismului islamic și agresivității Rusiei. Presiunea externă, din partea UE și NATO, este mai puternică decât până acum, în direcția transformării României într-o țară cu o democrație și o economie solide. După cum a mărturisit și Victor Ponta, cruciada anti-corupție pornită de DNA este un răspuns (impus) la această presiune. În consecință, politicienii români nu mai sunt liberi să continue practicile din trecut, care au transformat România într-un copil-problemă al Europei. Doi oameni politici par să fi înțeles acest imperativ istoric definit de aliații României: Klaus Johannis și Cătălin Predoiu, candidatul președintelui la funcția de premier. La prima vedere, un guvern Predoiu are toate șansele să fie mai util României decât un guvern condus de Victor Ponta și de asociații lui apropiați, cum ar fi Sebastian Ghiță, care-l vizitează pe Dorin Cocoș în penitenciar, sau Dan Șova. Nu dăm nimănui cecuri în alb, dar constatăm că guvernul Ponta a cauzat serioase prejudicii economiei, după cum a rezultat din cazul Oltchim și, mai recent, al Complexului energetic Oltenia, care, deși furnizează aproape jumătate din energia consumată în țară, înregistrează pierderi, prin deturnarea resurselor sale prin metode dubioase. Este greu să ne imaginăm că tandemul Johannis-Predoiu va gira un guvern la fel de toxic, deși nici noua echipă nu va fi perfectă. De fapt nu vom ieși la liman decât eventual după alegerile din 2016, cu condiția ca legislația electorală să fie reformată. Șeful statului a promis o astfel de reformă; să vedem care va fi rezultatul acestui pas.