Nu este la prima lui vizită românească. A cântat în premieră în țara noastră pe scena Festivalului Cerbul de Aur, în 1993, pentru ca să revină apoi pentru alte concerte foarte apreciate de public, dar și ca invitat la diverse emisiuni de televiziune.
"Sunt foarte legat emoțional de această țară. Am lucrat alături de mulți români și am colaborat extrem de bine cu ei. În România mă simt ca acasă", a declarat artistul.
La 72 de ani, chiar dacă părul nu-i mai este negru ca pana corbului, iar privirea i s-a mai stins puțin, Toto este la fel de plin de energie ca în tinerețe.
"E o senzație tare ciudată. Nu pare verosimil, și nu aș vrea să fiu socotit un încrezut, dar văd la televizor niște oameni de 60 de ani care arată și se comportă de parcă ar fi de vârsta părinților mei... Eu am, încă, un spirit tânăr. Sunt un puștan de 70 de ani", se confesa el într-un interviu acordat presei italiene. Și ar avea tot dreptul să fie plin de sine, căci a trăit o viață tumultuoasă. În cei 45 de ani de carieră, a compus mai bine de 400 de melodii și a vândut peste 150 milioane de discuri. Toto este singurul cantautor italian care a câștigat marele premiu al Festivalului de la Sanremo (1980) și singurul care a câștigat și concursul Eurovision, în 1990. Însă cea mai recentă reușită a lui nu este una legată de scenă, ci de viața de zi cu zi, și anume - câștigarea bătăliei cu un cancer de prostată.
"Da, deși am avut ce am avut, mă simt binecuvântat de Tatăl Veșnic și Îi voi mulțumi câte zile voi mai avea", spunea cântărețul.
Micul trompetist
Născut pe 7 iulie 1943 în Fosdinovo, Toscana, Salvatore Cutugno, alintat de mama lui "Toto", a crescut în La Spezia, Liguria. Fiu al unui subofițer de marină sicilian și-al unei casnice, micul Toto a moștenit pasiunea pentru muzică de la tatăl lui, care cânta în timpul liber la trompetă. Acesta i-a fost primul mentor în descifrarea notelor muzicale și l-a învățat să stăpânească instrumentul pe care-l știa. Dar Toto nu s-a mulțumit cu trompeta, a studiat și tobele, acordeonul, pianul și chitara acustică. Iar părinții i-au dat voie să-și dezvolte pasiunea pentru muzică, cât timp nu a neglijat total învățătura, îndemnându-l să aibă o meserie "serioasă", cea de contabil.
"Am avut o viață frumoasă și nu am foarte multe regrete. Totuși, dacă aș putea să schimb ceva, cred că în loc să învăț să devin contabil, aș fi ales să studiez muzica clasică și să devin... dirijor", povestea marele artist, într-un interviu recent.
Fără a lua cariera de muzician în serios, tânărul Salvatore (ca orice italian care are muzica în sânge) a cântat de îndată ce a pus mâna pe un instrument. La numai 13 ani, participă la primul său concurs muzical regional, iar măiestria lui la acordeon i-a adus un binemeritat loc trei. În adolescență cântă cu diverse grupuri din oraș. La 19 ani, îi dă mamei spre păstrare diploma de contabil și pleacă într-un turneu de șase luni în Finlanda, ca membru al trupei cunoscutului jazzman Guido Manusardi. Revenit în țară, își formează propria formație, "Toto e Tati", alături de trei prieteni și de fratele lui mai mic, Roberto. Împreună pornesc la drum, cântând prin restaurante și baruri, hotărâți să cucerească Italia. Toto devine compozitorul trupei. De altfel, primele succese le va întregistra din postura de compozitor, și nu de solist. Melodia lui, "Africa" - rebotezată "L'été Indien" ("Vara indiană") -, devine hitul anului 1975, în interpretarea îndrăgitului cântăreț franco-american Joe Dassin. Ea va fi preluată, la un moment dat, chiar și de Frank Sinatra. Tot pentru Dassin compune și superba "Et si tu n'existais pas". Toto a mai scris cântece de succes și pentru Dalida, Mireille Mathieu, Johnny Holiday, Adriano Celentano, Gigliola Cinquetti și mulți alții.
În 1976, participă pentru prima dată la Festivalul Sanremo, cu formația lui de atunci, "Albatros", și va ocupa locul trei. Aceasta va fi doar prima participare din lunga lui carieră la renumitul festival, pe a cărui scenă a concurat de 14 ori. A câștigat marele premiu doar o singură dată, în 1980, cu melodia "Solo noi", apoi a obținut eternul loc 2 al festivalului, mai mulți ani la rând (1984, 1987, 1988, 1989, 1990, 2005). După cum spuneam, un alt premiu important câștigat de el a fost cel de la Eurovision, din 1990, cu melodia "Insieme".
Dar Toto nu s-a mulțumit doar cu o carieră muzicală de excepție, care i-a adus renume mondial. Mereu activ, a acceptat să fie deseori gazda unor emisiuni TV. Când nu era pe scenă la un concert și nu compunea, își găsea drum într-un studio de televiziune. Dar efortul acesta prelungit și multele nopți albe au fost plătite cu emoții și suferință. În 2007, îndrăgitul muzician a descoperit că are cancer la prostată, cu metastaze.
"Sincer să fiu, de unul singur nici nu mă duceam la doctor. Însă prietenul meu, Al Bano, pe care-l iubesc ca pe un frate, a fost cel care mi-a făcut o programare și m-a convins să merg la un control, la profesorul Patrizio Rigatti. Acesta mi-a salvat viața. Aveam deja metastază. Credeam că e suficient să faci sport, ca să te menții sănătos... dar m-am înșelat", se confesa artistul într-un interviu acordat revistei "OK". Lupta lui cu boala nu a fost însă ușoară. A avut parte de multe luni de chimioterapie, iar în 2009, a ajuns din nou sub cuțitul medicului, după ce boala i-a recidivat.
"Nu îmi place să stârnesc compasiune și nu aș fi vrut să acord un interviu legat de boala mea. Dar am realizat că pot s-o folosesc ca pe un semnal de alarmă și să le fiu de folos și altora, prevenindu-i. Vreau să le recomand tuturor bărbaților să facă periodic un control la prostată. E un procedeu simplu, care vă poate scuti de multe suferințe", spunea el.
Sprijinul cel mai mare în aceste momente grele de luptă cu boala i-a venit din partea soției, Carla. O ființă extrem de discretă, aceasta îi este alături de-o viață. S-au cunoscut în 1967 și s-au căsătorit în 1971. Au trecut împreună prin multe momente bune și rele. Unul dintre cele mai dramatice a fost pierderea de către Carla a unei sarcini cu gemeni, în urma căreia a rămas incapabilă să mai nască un copil. Poate de aceea a mai închis, uneori, ochii, la micile escapade ale lui Toto, și chiar l-a acceptat pe fiul nelegitim al cântărețului, Nicola, născut în 1988.
"Nico seamănă foarte tare cu mine, dar nu-mi împărtășește pasiunile. Vrea să devină un mare manager și a studiat la universitatea Bacconi din Milano", spunea mândrul tată. Ca o dovadă a acceptării lui de către Carla, Nico a stat împreună cu ea la căpătâiul lui Toto, câtă vreme acesta a fost bolnav.
Acum, că se simte mai bine, Toto a revenit plin de entuziasm pe scenă. Face iar turnee prin lume și cântă cu aceeași bucurie din tinerețe: "Lasciate mi cantare/ perche' ne sono fiero/ sono un italiano /un italiano vero".
Toto Cutugno va urca pe scena Sălii Palatului alături de Orchestra Simfonică "Surâsul Tinereții". Biletele costă între 500 de lei (categoria VIP) și 100 de lei (categoria 4) și pot fi achiziționate din rețeaua Biletoo.